Gânduri de ocazie ( II ) – ( 19000 – 19600)
19001. Fericit cine se poate supăra fără motiv , poate sta îmbufnat când are chef .
19002. Îndelunga degustare a succesului
scurtează calea care conduce la anularea lui .
19003. Una zicem , alta scriem ; una
scriem , alta facem .
19004. În mod normal prostul este suportabil , foarte dificilă-i problema când întră
în criză .
19005.
– < Urmele lăsate în nisip nu sunt valabile ! > , au zis valurile . – < Aşa este ! > , a rostit şi vântul cuvânt de întărire
.
19006. Duşmanului ce are bâta în mână să-i
pregătim o baltă .
19007.
Încercarea repetată, fără
limite , în cauză fiind acelaşi
subiect , ridică semne de întrebare .
19008.
Căutătorul de vorbe înţelepte este mintea omenească .
19009. Leneşul este îngrozit de cele ce ar
putea să facă.
19010. Firul unui gând tare poate susţine o
turmă de elefanţi.
19011. Natura ajută arta să se exprime
ştiind că niciodată nu va fi întrecută.
19012. Când este lansată o idee nouă foarte
multe persoane cercetează dacă nu cumva a fost furată .
19013. Tupeistul nu are nevoie de educaţie .
19014. Când ne luăm după cuvinte ajungem în
vreo propoziţie de-i mai mare dragul .
19015. Bogăţia este expansivă .
19016. Puţini se satură cu ceea ce este mult
, evident , vor foarte mult .
19017. Plictisit de prea mult bine omul
încearcă şi răutatea.
19018. Cuvântul blând topeşte grosolănia .
19019. Încăpăţânatul care se vaită că a
intrat în necaz , nesocotind
atenţionarea asupra pericolului acelei acţiuni , va dispreţui , încă , oricare fel de ajutor .
19020. Cine ajunge în Rai nu mai poate face greşeli.
19021. Sămânţa fructului putred e stearpă .
19022. Cine caută ceea ce nu există poate
găsi nimicul în formă pură .
19023. Sănătatea, norocul şi sărbătoarea au voie să intre la mine în casă fără să
bată la uşă.
19024. Mămica mişcării este dorinţa .
19025. Abundenţa micşorează valoarea .
19026. Un copil asimilează cât poate şi nu
cât vor cei ce-i doresc binele .
19027. Realitatea nu ar trebui lăsată să-şi
facă de cap .
19028. Năvălitorul este fiinţă disperată.
19029. Mai toate minciunile sunt optimiste.
19030. Foarte grav. Să ştii că eşti prost şi să-ţi pară bine.
19031. Dacă o persoană nu mă preţuieşte e
treaba ei, treaba mea este să o
părăsesc.
19032. Una e să fii prost, alta e să faci prostii.
19033.
Întotdeauna este loc pentru mai bine , să nu ne înghesuim .
19034. Am fost
întrebat dacă accept să devin putred de bogat şi am refuzat, m-a deranjat cuvântul putred.
19035. Boala
împuţinează dorinţele.
19036. Durerea
virtuală a existat de când lumea şi a fost şi studiată; propun să recitim < Bolnavul închipuit > de Moliere.
19037. Cel mai
bine e când purtăm de grijă capului.
19038. Nu
doborâm elefantul cu pliciul de muşte.
19039. Esenţial
este să fim conştienţi că atunci când vorbim folosim cuvinte.
19040. Nu există leac pentru rana făcută de
săgeata cuvântului înveninat.
19041. Nu există nici un studiu despre
reacţiile adverse ale apei potabile.
19042. O tâmpenie uriaşă : să te porţi urât cu cineva pentru că
ai primit comandă politică .
19043. Albina stă pe un munte de miere, însă consumă numai cât este necesar.
19044. Viitorul vine bucuros, fără de pată, spre deosebire de trecut.
19045. Ordinea din haos încă nu-i descifrată.
19046. Din punctul de vedere al capacităţii golul unui vas dă importanţă vasului.
19047. Cine încearcă să fie mai deştept
decât trebuie, cu uşurinţă este
etichetat ca fiind prost.
19048. Fiind bătut în cuie, trecutul are unele pete de sânge.
19049. Aforistul sacrifică unele vorbe.
19050. Oricât de mic ar fi un trup poate
cuprinde un suflet oricât de mare.
19051. Mai ales, cine stă degeaba greşeşte.
19052. Pericolul trebuie ocolit, dacă se ţine scai, trebuie anulat.
19053. Celui care doreşte binele nu i se
micşorează averea.
19054. Neputinciosul ridică mânia la rangul
de rezolvare.
19055. Timpul este impasibil.
19056. Cine dă buzna oriunde poate nimeri cu
uşurinţă o prăpastie.
19057. De regulă, cel cu ideile împotmolite iese în faţă.
19058. Când ataşamentul atinge culmile
fanatismului, împlinirea vieţii de
sentiment mai are de aşteptat.
19059. Cumpătarea să însoţească îndrăzneţul, altfel devine obraznic.
19060. Suferinţa neluată în seamă se mai
domoleşte.
19061. Vasul cu miere crudă refuză meduza de
aer.
19062. Dintr-o îndelungată tăcere îşi trage seva
cuvântul minunat .
19063. Tot ce este rezistent până la urmă
cedează.
19064. Tăcerea care dă să facă explozie ne
avertizează că cineva vorbeşte prea mult.
19065. Tăcerea nu deranjează pe nimeni.
19066. Cuvântul înveninat răneşte, fapta rea doboară.
19067. Greşeala mulţimii nu este luată în
seamă.
19068. O calitate este pusă în evidenţă în
timpul unei lucrări.
19069. Frica ne vizitează cu scopul de a
afla dacă avem curaj.
19070. Leneşul pretinde că este răbdător.
19071. O idee năvalnică rupe zăgazul şi
devine curgătoare.
19072. Ceea ce este încurcat produce eroare.
19073. Opinia
publică respectă ideea că mila ucide.
19074. Învăţătura pune aripi, folosirea ei reprezintă zborul.
19075. Când nu am bani mă cuprinde o linişte
răscolitoare.
19076. Copleşiţi de bucurie adversarii mei
mi-ar trimite sărăcia pe cap.
19077. Prostul trebuie dus cu zăhărelul şi
nu cu puterea inteligenţei.
19078. Printre gemeni clipele ocupă primul
loc.
19079. În general, minciuna a câştigat teren din momentul în care politicienii au
avut libertatea să-şi facă reclamă.
19080. Succesul inopinat ne face să pierdem.
19081. Nu vom auzi niciodată ştirea că pe o
potecă anume s-a produs un groaznic accident.
19082. Cu mare bucurie am face greşeli dacă
ni le-ar îndrepta altcineva.
19083. Natura are de lucru întotdeauna.
19084. Nu avem cum să nu îmbătrânim; ar fi bine să lucreze încetinitorul.
19085. Cei care nu gândesc pretind că nu
doresc să-şi deranjeze neuronii.
19086. O nenorocire greu de suportat poate
aduce omul în starea de a avea frică să trăiască.
19087. Clipa creează iluzia că trăim mult.
19088. Ne aflăm în viaţă ca să ne aflăm în
treabă; mişcarea e toul.
19089. Viaţa-i sălbatică, moartea încearcă să o potolească.
19090. Şi moartea se teme, de aceea poartă mască.
19091. Iubirea nu are variante de rezervă, încrederea solicită prudenţă.
19092. Cel ce nu extrage învăţătură din
greşeli, greşeşte degeaba.
19093. Propoziţie. Vă admir în speranţa că o să mă
lăudaţi .
19094. Egalitatea produce stagnare.
19095.
Cel ce vorbeşte mult caută ceea ce nu există.
19096. La şcoală nu se învaţă cum trebuie
scrisă o carte ; mai bine , altfel , poate , ar fi apărut
mai multe cărţi proaste .
19097. Blestemul ca opoziţie. Să te sărute moartea, nu eu .
19098. Şi învăţătura are un termen de
valabilitate .
19099. Zidurile favorizează întunericul, altfel nu ar fi necesare ferestrele.
19100. Orizontul este închisoarea credinţei
noastre, ridicându-ne orizontul se
îndepărtează.
19101. Aţa curăţă urechile acului.
19102. Un om trăieşte două , trei miliarde
de secunde.
19103. Tăcerea plină de voluptate se află
mai prejos decât vorbăria.
19104. Tăcerea spune multe când este
ascultată în tăcere.
19105. Primejdia aprinde becul atenţiei.
19106. Pentru omul posac veselia-i otravă.
19107. Cuvântul vorbit devine faptă.
19108. Linguşitorul are şi bârfa pe buze.
19109. Lovitura care produce bucurie este a
norocului.
19110. Fiecare om cu orizontul lui.
19111. Şi omul obosit şi leneşul solicită
odihna.
19112. Numai la 90 de grade unghiul devine
drept.
19113. Cred că ne-am înţeles: nu se poate !
19114. Este pustie împărăţia în care au fost
arse toate cărţile.
19115. În mintea cuprinsă de întuneric
legăturile dintre neuronii creierului sunt uscate.
19116. Oamenii care vorbesc întruna nu au ce
spune.
19117. Curgerea timpului schimbă părerile.
19118. Nu prea are minte cine se împrumută
pentru a cheltui.
19119. Când celula refuză lumina, pentru frunze nu există cale de întoarcere.
19120. O boală lungă modifică părerile
purtătorului şi despre viaţă şi despre moarte.
19121. În spatele unei acţiuni stă un gând, în spatele unui gând se află nişte
neuroni.
19122. Nerăbdarea învolburează, răgazul netezeşte.
19123. Cel ce nu are dreptate foloseşte
saliva.
19124. Un porcoi de bani nu alungă sărăcia
însă determină omul să nu o ia în seamă.
19125. Fiind trecător, timpul ne îndeamnă să ne mişcăm şi, mai ales, să respirăm.
19126. Zgârcitul doreşte să aibă foarte
mulţi bani cu gândul să nu-i cheltuiască.
19127. Zicerea că banii nu aduc fericirea
este a acelora care nu vor să-i vadă şi pe alţii fericiţi.
19128. Cele mai fragede frunze sunt ale
pomului din curtea vecinului .
19129. Cine-i umbrit nu are umbră.
19130. Explicaţiile peste măsură de încâlcite pot
întuneca oricare minte de elită.
19131. Iluzia nu ridică nivelul de trai, însă îl face suportabil.
19132. Înţeleptul nu refuză traiul bun,
19133. Ideea nouă nu agreează cărarea veche.
19134. Teoria se află cu un pas mai în faţă decât
realitatea.
19135. Cine se preface că îi pasă este un prefăcut.
19136. Dacă ar avea aripi frunzele, câte zboruri fantastice.
19137. Un plan bine făcut are meritul că poate fi
modificat cu uşurinţă.
19138. Sfârşitul nu bate la uşă, dă năvală neanunţat.
19139. Nu contează că eşti cineva în faţa celei ce
poartă coasa.
19140. Cel care stârneşte cearta numai să treacă
timpul are mintea legată.
19141. Femeia frumoasă găseşte adăpost şi
într-o colibă.
19142. Lenea instalează ignoranţa.
19143. Apa nu poate forma mai agitate valuri decât
pasiunea.
19144. E toamnă, frunza cade; la
început era o formă nedefinită şi înghesuită în mugure. Cea mai simplă rânduială este a naturii. Mugurele este sala de naştere a florilor, a lăstarilor, a
frunzelor; neantizarea dumnealui
favorizând apariţia viitoarelor celule.
Viaţa-i sălbatică prin nestrămutatea-i exactitate.
19145. Are importanţă în ce vrem să dăm cu capul, mai ales, din momentul în care am luat avânt.
19146. De din vechime până în prezent se tot
repetă:< Vrei, nu vrei, bea, Grigore, agheasmă ! > .
Zicerea iniţială era: < Vrei, nu vrei, bea agheasmă, Andrei !
>
19147. Comparaţia favorizează invidia, invidia favorizeză ura, ura face cu ochiul războiului cum că
îşi poate desfăşura întunericul.
19148. O cârpă care doreşte să fie apretată, de fapt, vrea să apară mai deşteaptă decât trebuie.
19149. S-au supărat pe mine nişte neprieteni: au descoperit că nu sunt cum bănuiau
ei că sunt.
19150. Mare-i grădina Limbii Române !
19151. Puterea omului nu este nelimitată, însă nu-i împrejmuită.
19152. Ceea ce nu se poate: să vedem minciuna dezbrăcată.
19153. Degeaba suduie nenorocul cel ce îşi
curăţă drumul vieţii folosind o cârpă apretată.
19154. Este rătăcitor cel ce crede că ştie
ceea ce nu ştie.
19155. Eleganţa solicită risipa.
19156. Gândul întunecat cu timpul devine negru.
19157. O ploaie de vorbe poate produce inundaţie
peste atenţia ascultătorului.
19158. Zâmbetul frumos este sănătos.
19159. Lipsa legilor ar însemna instaurarea
canibalismului.
19160. O pasiune năvalnică şi neîngrădită instalează
nefericirea.
19161. În foarte multe zile din an cerul din Curbură
nu are nici un nor; atunci
luminozitatea este de 23000 grade Kelvin,
se creează un efect de profunzime pe verticală şi albastrul întrece în putere
pe cel de la Voroneţ. În asemenea
condiţii oricare pasăre care urcă în zbor devine albastră.
19162. Turbulentul nu are timp să fie amabil.
19163. La jocul de şah are dreptate cel care învinge.
19164. Cearta pune în mişcare atât de multe cuvinte
că se întunecă locul.
19165. Averea are un singur defect: încătuşează.
19166. Nehotărâţii admiră leneşii.
19167. Îmi reproşam că sunt nemulţumit faţă de mine
însumi, până când am aflat că
aceasta ar fi o calitate.
19168. Vestea neplăcută otrăveşte aerul.
19169. Lauda mulţimii nu lasă pe numeni dator; aplauzele prelungite sunt din interes
sau de frică.
19170. Şi prostul are prieteni, altminteri de la cine ar primi
sfaturi.
19171. Cine nu are minte nu are ce pierde.
19172. Agitaţia tulbură peisajul până când îl
urâţeşte.
19173. Servilul este plin cu venin.
19174. Invidiosul personalizează oricare idee
întâlneşte.
19175. Ocolitoarea potecă liberă bate aglomeratul
drum drept.
19176. Cum adică să dorim totul, unde l-am pune !
19177. Nu are ştaif omul mânios dacă nu-i trage şi o
înjurătură.
19178. Cocoloşitul câine de companie mai poate doborî
un lup ?
19179. Este prea puţin ca mincinosul să fie doar
dispreţuit.
19180. Cine se vaită că nu are ce-i trebuie, tot are ceva din belşug: putinţa de a se văita.
19181. Nu este posibil să fie descoperit
omul care nu are nimc de ascuns .
19182. Morala devine ridicolă pe timpul necazului.
19183. Leneşul nu suportă pe cel ce se odihneşte.
19184. Invidia m-ar face să cred că am
întotdeauna dreptate.
19185. Boala începe descompunerea.
19186. Cuvântul născut din cea mai adâncă tăcere
intră în lume aproape mut.
19187. Puterea cuvântului este schimbătoare, depinde unde-i aşezat.
19188. Locul sfinţeşte cuvântul.
19189. Bârfa solicită să intre în ecuaţie
trei personaje, al treilea să fie
cel bârfit.
19190. Să îngăduim numai războiul împotriva
sărăciei.
19191. Nematerie fiind, gândul se naşte din materie.
Cum ?
19192. Nici flămândul nu crede celui sătul.
19193. În tăcere se măsoară greul gândului.
19194. Minciuna loveşte mai întâi în memoria
emitentului ocupându-i din spaţiul vital.
19195. O carte şi bună şi mare trebuie lăudată de
două ori.
19196. Şi într-o propoziţie sucită cuvintele îşi
păstrează rangul.
19197. Filozoful slugarnic compatibilizează cu
bătrânul agitat.
19198. O tăcere fără limite distruge vocea.
19199. Prostul când nu înţelege emite nişte
propoziţii leşinate cu aerul că ar fi subtile ironii.
19200. Gura lumii umflă balonul bârfei până când
acesta se face ţăndări.
19201. Clipa are taine ( încă) nedescifrate.
19202. Cel ce nu-şi poate stăpâni furia într-un anume
moment este îndemnat să strivească un bolovan.
19203. Nimbul fericirii adună lumina care vine de
pretutindeni.
19204. Este lacom cine cere mai mult decât îi trebuie.
19205. Când ni se oferă ceva trebuie să
descoperim ce am pierdut.
19206. Fericirea este suportabilă, cu mai mult decât fericirea începe dezastrul.
19207. Bucătăria florilor se află în rădăcini.
19208. Nimeni nu iese din noroi strălucind.
19209. Capul plecat doreşte să observăm că
nu are început de chelie.
19210. Cred că mai există bunătate, momentan îi este frică a se arăta.
19211. Când vrea să pară exotic, curcanul se umflă-n guşă.
19212. Diavolul urmăreşte ceva serios când
acceptă să devină slugă.
19213. Ruşinea prostului a luat-o la fugă deoarece a
zbierat-o măgarul, iar porcii i-au
mâncat cinstea.
19214. Nu îmi doresc mai mult decât se poate , dacă acel < mai mult > vine de
la sine, evident, nu o să-l refuz.
19215. Este necesar ca pacientul să ajute doctorul
să-şi menţină chipul senin.
19216. Evoluţia a răpit din frumuseţea de ansamblu a
corpului omenesc; hainele sunt necesare.
19217. Voios – tot timpul, vesel - când e necesar.
19218. Cataligele sunt supuse picioarelor.
19219. Cuvintele sunt de folos pentru a descrie fapta.
19220. Este incredibil: abia mai pot suporta odihna.
19221. Suntem aşa de bine şcoliţi că nu este posibil
să ne imaginăm modelul de celulă veşnică;
poate nici nu există, veşnicia
fiind lanţul neîntrerupt de înlocuire a celulelor.
19222. Numai gândul poate străbate nemărginirea, însă niciodată suficient de mult.
19223. Pentru cel vizitat de fericire este important
să se menţină pe verticală.
19224. Omul trândav abia se mişcă; trebuie să fim atenţi să nu cadă peste noi.
19225. Fumurile există fără foc.
19226. Albina
lasă floarea pe câmp în bună stare,
să-i fie de folos şi mâine.
19227. În disperare gândirea este aşa de împrăştiată încât
omul poate uita de el însuşi.
19228. Şi binele conţine un filon subţire de răutate.
19229. Între ei, linguşitorii se înţeleg de minune.
19230. Cel care nu caută, să nu ofteze că nu are la îndemână cele necesare.
19231. Speranţa deschide uşa spre libertate
entuziasmului.
19232. < Tratamentul urât > nu este
tratament.
19233. Moda descoperă foarte multe haine care nu sunt
de folos.
19234. O groaznică pereche: fapta bună şi părerea de rău.
19235. Urmaşii pot şi trebuie să lase câte ceva
pentru urmaşii lor.
19236. Trebuie să privim natura tăcând, cea mai simplă silabă ar produce
deranj.
19237. Este uşor să fii vesel când eşti sănătos
19238. Există cunoştinţe care au puterea drogului, favorizează producerea fumurilor.
19239. Mascota dreptăţii este unghiul drept.
19240. Foarte puţine răni făcute sufletului sunt
vindecabile.
19241. Dronele câştigă teren; strănepoţii mei nu vor crede că parcurgeam zilnic, la pas, 6 km ( dus-întors), ca
elev. Ei vor admira natura de sus.
19242. Poate fi botniţa performantă, foamea nu se linişteşte.
19243. Să mori de necaz nu-i profitabil, necazul tot rămâne.
19244. Când
nu ştim ce să facem, trebuie să ne
odihnim.
19245. Nehotărârea seamănă dezastru când secunda
solicită o acţiune urgentă.
19246. Există
oameni care nu vor să părăsească noroiul,
cine le întinde o mână drept ajutor consumă surpriza că este tras în baltă.
19247. Nerăbdător fiind, beţivul nu ştie cum se prepară ţuica fiartă.
19248. Devin pulbere cărţile proaste.
19249. Binele făcut la timp are nimb.
19250. Veşnicia nu ar avea sens dacă nu ar
exista, cel puţin, un gând care să se îndrepte către ea.
19251. Când deschidem o carte, cuvintele se trezesc.
19252. Un poet trebuie să poată mai mult decât să
scrie nişte versuri.
19253. Numai anumiţi trântori din stupină mor de prea
mult entuziasm.
19254. Putregaiul nu trebuie privit, darmite atins.
19255. Nu se ştie de vreun personaj din literatură
care, coborând în realitate ca
persoană, ar reuşi să trăiască aşa
cum îi este descrisă viaţa.
19256. De la o anumită vârstă încolo, burta creşte mai repede decât alte
părţi ale corpului.
19257. Un mare secret: ultima suflare.
19258. Fără să devin politician, cred că pot lăsa ceva bun în urmă.
19259. Lanţul de drujbă nu taie, nu înţeapă, ci rupe; la fel face cuvântul-armă.
19260. Cine îşi însoţeşte darul cu insulta este
mitocan.
19261. Cei care vor să instaureze raiul pe pământ nu
spun ce destinaţie vor acorda iadului.
19262. Lingăul încalcă legea scuipatului.
19263. Când este plin, portofelul lasă impresia că este însufleţit.
19264. Pentru directă comunicare, de cele mai multe ori lenea este de vină, omului cu o funcţie mai sus decât a noastră i se spune <
superiorul > .
19265. Un avocat care nu adoarme jumătate de sală, nu are puteri hipnotice.
19266. Cine citeşte tot timpul, nu prea iubeşte munca.
19267. Beţivul nu ar trebui să moară de sete.
19268. Omul politic urmăreşte câştigul cu mai mare
insistenţă decât negustorul.
19269. Defectele săracului nu prea sunt luate în
seamă.
19270. O greşeală permanentă: omul puternic este considerat deştept.
19271. Ar fi necesar ca o veste rea să ne vindece de
reumatisme, nu să ne înmoaie
genunchii.
19272. Distanţa dintre < am făcut > şi < vom
face > a început să devină cosmică.
19273. Nepriceputul cu proptele este înfumurat.
19274. Foarte muţi sclavi sunt sub acoperire.
19275. Este necesar să observăm să diavolul nu ţipă.
19276. Mulţi au încercat să cucerească lumea, însă lumea nu a fost de acord.
19277. Nu avem ce face, viaţa ne găseşte oriunde ne-am ascunde.
19278. O greşeală făcută cu poftă, în timp, devine
simpatică.
19279. Unele răni nu se vindecă niciodată, rămân fluide până când sufletul prăseşte
trupul.
19280. Traiul care se sprijină pe zvonuri este un
trai suspendat.
19281. Nu renunţăm la unele opinii deşi nu mai sunt
folositoare, motivul ( secret! ): eram foarte mândri când le-am
elaborat.
19282. Cine caută scoici pe ogor, cel mult, o să găsească
barabule.
19283. Gândul bun poate ferici oricare limbă a
pământului.
19284. Mai toată viaţa pricinarul este neliniştit şi, foarte des, mânios.
19285. Este necesar ca fiecare om să aibă grijă de
oceanul din propria inimă. Medicul
nu poate învinge valuri oceanice.
19286. Este greu de imaginat cât de uriaşe sunt
aripile timpului.
19287. Muştele care se îneacă în oţet sunt proaste.
19288. Ideea: vârful piramidei formată din gânduri.
19289. Uneori,
viitorul abia aşteptă.
19290. Linguşitorul este blând, nu ţipă, de fapt, comunică numai prin şoapte.
19291. Că nu luăm în seamă adevărul, nu mai poate fi o greşeală.
19292. Omul viclean nu înfloreşte de două ori.
19293. Numai o grămadă imensă de cunoştinţe ne ajută
să ştim câte ceva .
19294. Individul solicită mai multă libertate decât
cetăţeanul.
19295. De la rădăcină la floare călătoreşte şi o
adiere specială, complementară cu
seva.
19296. Un discurs care nu a adormit pe nimeni poate
fi numit acceptabil.
19297. Este necesar să mai avem nevoie de câte ceva, altfel am trândăvi.
19298. Mai rea decât opera leneşului e tărăgănarea.
19299. Tânărul bolnav îmbătrâneşte brusc.
19300. Când te ia prostul în râs, îţi vine să fii violent.
19301. Gândindu-ne la ziua de mâine, contează ce prinzi.
19302. Este fericit cel care poate spune: < Şi eu am fost tânăr! >
19303. Puterile
Xantipei au fost uriaşe de a reuşit să-l împiedice pe Socrate să scrie, cel puţin, câteva cuvinte.
19304. Citeşte cine poate.
19305. Nici o durere nu poate fi descrisă cât de sălbatică
este deoarece omul este foarte
ocupat în momentele respective; <
mă doare măseaua ! > - o zicere succintă,
însă inexactă din punctul de vedere al nervilor.
19306. Cei din trecut foloseau propoziţia: < Calea ferată distruge spaţiul. > Blocajul ar fi toatal dacă ar
vedea autostrăzile din zilele noastre.
19307. O idee trimisă într-o sală a oglinzilor
specială ( de exemplu, Facebook-ul )
este împinsă de colo-colo până când autorul devine anonim.
19308. O scriere foarte complicată ocoleşte faptul de
a spune ceva.
19309. Este greu de învins un diavol ce poartă mască.
19310. Ideile noi şi puternice au rădăcini în trecut, cele crescute în eprubetă sunt firave.
19311. Nici cataligele cu arc nu sunt de folos la
alergarea de viteză: până coborâm în
urma unui salt, adversarul a trecut
linia de sosire.
19312. Când vor fi construite locuinţele în aer, folosită fiind antigravitaţia, temelia nu mai are nici o importanţă.
19313. Celulele sunt precum oamenii: trecătoare.
19314. Cuvântul
e stăpânul manipulat.
19315. Trecerea timpului ne ajută să nu mai ştim
foarte multe.
19316. Leneşul poartă permanent masca mulţumirii de
sine.
19317. Aştept să fiu insultat ca să pot ierta.
19318. E toamnă.
Ideile trebuie scrise rapid, imediat
ce apar, trec în ceaţă.
19319. Îngerii,
lumina şi florile deţin puritatea absolută.
19320. Un clopot dogit cobeşte a rău.
19321. Nedreptatea există alături de lupta pentru
dreptate.
19322. Degeaba
are minte dacă nu gândeşte.
19323. Întâmplarea
nu respectă legile oamenilor.
19324. Mândria-i balonul de săpun care nu se sparge
oricât de mult ar fi umflat.
19325. Poezia vremurilor vechi nu era în totalitate
ermetică.
19326. Cine cade îndopat cu băutură se va trezi pe
lumea cealaltă.
19327. Ticălosul
are plancarta pregătită: patriotism.
19328. Gândurile pot fi bune sau rele, puternice ori slabe, însă nici urâte, nici frumoase.
19329. Dacă vocabularul este bogat, o idee câştigă în măreţie când este
redată.
19330. Podoabele acoperă frumuseţea naturală.
19331. Mai bine să alergăm după vânt decât să
insistăm să-şi recunoască greşeala omul încăpăţânat.
19332. O glumă excelentă elaborată într-un moment
neprielnic, cade ca nuca-n perete.
19333. Înţeleptul posac este ocolit.
19334. Oamenii dau vina pe bietul iepure pentru
faptul că frica este transmisibilă.
19335. Cu propoziţia < Nu am ce-i face ! > nu
reuşim să educăm un copil.
19336. Putregaiul nu mai poate favoriza nici o
vibraţie. Un pom uscat nu mai
înfloreşte.
19337. Numai
lutul bun asigură vasului tăria peste milenii.
19338. Şi în procesul cunoaşterii există
trepte, nu este posibil să înţelegem
orice, oricând.
19339. Ceaţa nu desfiinţeză lumea reală, numai o ascunde un pic.
19340. Cărţile vorbesc în momentul în care sunt
citite.
19341. E mai uşor să ierţi o prietenă, decât un prieten.
19342. Să trăim cinstit; există şi altfel de trai ?
19343. Nici o celulă nu întinereşte, noi ce să pretindem.
19344. Neţinând cont că avem tăria balonului de săpun, unii se dau de-a dura până se sparg.
19345. Unii se cocoaţă, alţii se târăsc; e
trist, amândoi sunt oameni.
19346. De fapt,
cuvântul de onoare este format din trei cuvinte.
19347. Glasul poporului este foarte exact.
19348. Adevărul spus în glumă nu rămâne la acest
nivel.
19349. Rugăciunea care începe cu < Te rog, ...> ar trebui numită cerinţă.
19350. Sfârşitul culturii. Când va fi pedepsit cel care a citit prea multe cărţi. Trag nădejde să nu prind clipa aceea.
19351. Părţile < ascunse > ale corpului uman nu
sunt tocmai fotogenice; este necesar
să ne îmbrăcăm.
19352. Lipsa talentului nu poate fi pedepsită, adversarii mei ştiu de ce.
19353. Unii oameni nu apucă nici un fel de tratament.
19354. Câteodată,
întâmplarea pedepseşte.
19355. Vântul are porniri egalizatoare: amestecă aerul.
19356. Fidele unei superstiţii, unele femei nu sunt de acord ca bărbaţii care poartă mască să-şi
acopere nasul.
19357. Este foarte citit textul în care un scriitor
este lăudat de un confrate: nu cumva
faptul în sine este o greşeală.
19358. Notăm cu A şi cu B două clipe, notăm cu X peretele despărţitor
dintre ele: care clipă îl include pe
X ?
19359. Cuvântul e stăpânul, însă nu ne obligă să-i devenim sclavi.
19360. Mai toxice decât fumul ce se înalţă din
putregai sunt aerele înfumuratului.
19361. Zâmbetul gol este cel format de musculatura
feţei şi nu cel care urcă din inimă.
19362. Am înţeles de ce înţelepţii solicită tăcerea
din momentul în care, în urma unui
calcul, am aflat că nu are un
deceniu atâtea secunde câte cuvinte poate folosi cineva într-o zi.
19363. Cu cât apar mai multe reclame pentru
medicamente, cu atât afecţiunile se
încăpăţânează.
19364. Eternitatea cuprinde totul, timpul o străbate.
19365. Mişcările mulţimii sunt imprevizibile, mişcarea browniană oferă o imagine
asemănătoare.
19366. Polemica elegantă derulează în linişte, cu primul ţipăt care sfâşie aerul se
instalează cearta, iar zgomotele mai
înfundate certifică derularea unei bătălii pe cinste.
19367. Privim buturuga şi exprimăm o anumită doză de
respingere, însă a fost început de
tulpină a unui copac falnic.
19368. În tăcere ne însuşim arta vorbirii.
19369. O eroare puternică trece neobservată sub
umbrela cutumei: este imposibil să
existe aşa ceva.
19370. Îmbuibarea apasă.
19371. Dilemă.
Mai bine om rău decât nimic.
19372. Îmbrăcămintea face să dispară unele femei.
19373. Numai prostul poate face o prostie la comandă.
19374. Pofta este uriaşă când lipseşte mâncarea.
19375. Este destul loc să trăim neînghesuiţi.
19376. Când limitele sunt depăşite, o pasiune trebuie domolită, nicidecum distrusă.
19377. O carte rea nu ne obligă să o citim.
19378. Nenea gură-cască se vaită că nu are timp liber.
19379. Portofelul este dictator.
19380. Muştele ocolesc aburii fierbinţi.
19381. Sunt hotărât să nu fac rău nimănui, însă am câţva neprieteni care mă
ispitesc.
19382. Decât o carte rea, mai bine un cuvânt bun.
19383. Cine poate jigni nu este prostul proştilor.
19384. O minte goală sună a clopot dogit.
19385. Unii oameni mor fără diagnostic; o astfel de întâmplare nu dă bine
pentru ştiinţa medicală.
19386. Cel mai mic duşman este uriaş.
19387. Păpădia oftează întru’ rânduiala perpetuării; omul oftează când doreşte a risipi
necazul.
19388. Sapa de lemn a grăbit apariţia plugului de
lemn.
19389. Personal, nu am descoperit actul prin care se înmulţesc banii.
19390. Clipele nu-s plictisitoare deoarece nu rămân
cu noi prea mult.
19391. Să ne sculăm devreme, de acord, însă nu de
la miezul nopţii.
19392. Pe omul obosit îl vizitează somnul adânc.
19393. Să citim mult, dar nu întotdeauna.
19394. Despre omul care doarme nu putem spune prea
multe vorbe.
19395. Pentru leneş oricare lucrare simplă
este o enormitate.
19396. Întâmplările care fac să se prăbuşească totul
intă în categoriea nenorociri.
19397. Omul mânios are blocaj de neuroni.
19398. Oamenii pe care îi întâlnesc sunt buni, doar câţiva joacă teatru.
19399. Dacă universul nu ar fi infinit s-ar umple
rapid de vorbele pământenilor.
19400. De mic am luat-o de la capăt: am început cu litera A.
19401. Bucuria plânsului este cea mai sinceră dintre
bucurii.
19402. Cine nu are unde să stea, să-şi facă o bancă.
19403. Nici umanitatea nu ştie unde vom ajunge.
19404. Când teleportarea va fi o practică banală, noţiunea de distanţă cosmică îşi va
pierde înţelesul.
19405. Cine trage de haina unui om care
doreşte să plece, este posibil să o
rupă.
19406. Moartea prinde curaj când ne este
frică de ea.
19407. Lucrurile pe care le avem sunt inerte, cele pe care le dorim sunt vii.
19408. Toamna, frunza trage la pământ.
19409. Mai molipsitoare decât răceala este tristeţea
şi mai molipsitoare decât gripa este veselia.
19410. Tupeistul.
Consideră că îţi face un serviciu în momentul în care solicită un favor.
19411. Combustibilul pentru mişcare este dorinţa.
19412. Sper să doresc a mă odihni.
19413. Făţarnicul joacă un teatru de prost gust, totuşi este actor.
19414. Imitaţia oferă produse second-hand.
19415. Criticul este o persoană care pretinde că ştie
mai mult decât autorul.
19416. Cuvintele ce formează o propoziţie simplă nu
se simt înghesuite.
19417. Un personj literar puternic nu ar suporta
realitatea.
19418. Mai bine niciodată decât în grabă.
19419. Aplauzele prelungite devin suspecte.
19420. Tot ce se află dincolo de orizontul
cunoaşterii noastre este interesant.
19421. Fericirea trebuie luată în seamă, atfel se plictiseşte.
19422. Nu cred în unele fenomene, însă le susţin: nu ştim din care tufiş va sări iepurele .
19423. Gândul liniştit trece neobservat.
19424. Înverşunarea este benefică dacă
tendinţa de a descifra tainele meseriei este permanentă.
19425. Cine gândeşte ce o să spună se va folosi de
cele ce a zis.
19426. Trecutul nu are variante, prezentul alege o variantă,
viitorul deţine o infinitate de variante.
19427. Toate cuvintele sunt la fel; o vorbire aleasă nu este formată din
cuvinte < frumoase > , ci din
felul în care sunt aşezate în horă.
19428. Hoţ abominabil este cel care distruge
copilăria cuiva.
19429. Pretenţia că făptuim pentru viitor este
absurdă: viitorul nu mai ia în seamă
gândul meu de acum; capodoperele
reprezintă o excepţie. Prezentul e treapta solidă creată de oamenii
obişnuiţi.
19430. Încăpăţânatul îşi consideră starea de
înaltă ţinută şi permanent aşteaptă aplauze.
19431. Pentru cel care se considera buricul
pământului s-a făcut un pic de lumină;
foarte dificilă este conveţuirea cu cel ce se consideră un fel de buric local.
19432. Este posibil ca destinul să fie scris în stele, însă unii îşi bagă nasul şi încurcă
unele capitole.
19433. Morala nu ştirbeşte libertatea, ci o slujeşte.
19434. Cine ajunge în Iad, mai întâi devine slugă.
19435. Ticălosul < de bună voie > trece de
hotarul a ceea ce numim oribil.
19436. Cât de cât timpul manifestă îngăduinţă faţă de
capodopere.
19437. Invidia mascată roade în adânc.
19438. Dacă prostia este inevitabilă, totuşi, contează doza.
19439. Trece omul peste multe în viaţă. Bine ar fi să aibă o unică oprelişte: să nu treacă peste propria conştiinţă.
19440. Prudenţa şi tărăgănarea sunt
incompatibile.
19441. Neuronii gândirii omului beat produc la
întâmplare.
19442. Propoziţia care ocupă o jumătate de pagină A4
nu poate fi numită aforism.
19443. Spre mijlocul vârstei a patra timpul ne
împovărează, mai ales, cu întregul nostru trecut, evident, transformat în amintiri.
19444. Numărarea alungă supărarea.
19445. Putem numi ziua de mâine < marele
constrinctor > : înconjoară
orizontul zilei de azi până când, ca
într-o implozie, o face să dispară.
19446. Ceea ce este fascinant este împodobit.
19447. Pentru câteva momente aş dori să devin leneş, să văd cum este.
19448. Calomnia se întâmplă când fierbe noroiul.
19449. Chiar şi cei care îşi recunosc prostia, o fac cu strângere de inimă.
19450. Anexele sunt folositoare, acolo ajunge tot ce este de prisos.
19451. Dacă o persoană de vârsta a patra, care descrie o faptă din trecut la
care a participat, nu exagerează, înseamnă că nu ştie ce-i aceea o
hiperbolă.
19452. O minciună protejată de cortina < strict
secret > se topeşte în singurătate.
19453. Mă simt excelent: nici un prieten nu mi-a declarat duşmănie.
19454. Cine ridică vocea a venit cu argumente slabe.
19455. Omul rău îşi pregăteşte atacul când veselia
este generală.
19456. Cel care scrie nouăzeci de cărţi, când le mai citeşte!
19457. Sunt momente istorice când expresia: < mi-am făcut datoria ! > nu
impresionează pe nimeni.
19458. Distracţia continuă devine nocivă.
19459. Greşeala făcută de un specialist are aură.
19460. Dacă am fi nemuritori, ne-am îndrepta pe parcurs.
19461. Sfârşitul toamnei: culoarea intră-n raza de lumină, peste zăpodii trece înfrigurarea, iar văzduhul aşteaptă ultimul semn.
19462. Cele mai multe greşeli sunt făcute la
întâmplare, fără simţul răspunderii.
19463. Oameni în toată firea îşi pun în piept medalii
de carton şi ard de nerăbdare să iasă în lume, fără să ţină cont că afară plouă.
19464. Nu este necesar să arate cineva cât este de
prost.
19465. Fiecare partid politic deţine cheia care
descuie uşa camerei în care se află democraţia adevărată. Despre alte democraţii nu se vorbeşte.
19466. Ar fi absurd să regretăm că am îndreptat o
greşeală.
19467. Bine ar fi, înainte de a căuta fericirea să ne străduim să nu devenim
nefericiţi.
19468. Aripa salută văzduhul zburând.
19469. Mai întâi rădăcina.
19470. Incalificabil. Cel care afirmă că ştie, ştiind că nu ştie.
19471. Grija pentru lucrul bine făcut azi alungă
mizeria de mâine.
19472. De-a rostogolul într-o groapă nu reprezintă
neapărat sfârşitul.
19473. O nucă seacă provoacă tristeţe: viitorul pom a fost anulat.
19474. Sunt foarte hotărât să nu primesc laudele
exagerate.
19475. Şi conţinutul unei erori este aranjat
pe capitole: cele mai slabe se
apropie foarte mult de adevăr.
19476. Frica şi mânia obligă neuronii să devină
incandescenţi.
19477. Copilul unei frunze este un mugure.
19478. Pe timp de amărăciune, frunza de pelin este dulce .
19479. O mare neplăcere se iveşte în momentul în care
cineva doreşte să ne demonstreze că este mai deştept decât am reuşit noi a
observa.
19480. Toate la timpul lor şi răul niciodată.
19481. Natura se află deasupra geniului.
19482. Unele expuneri ascund.
19483. Pentru libertate mai întâi rădăcinile, apoi drapelul.
19484. Floarea frumuseţii este omul sănătos.
19485. Pentru analfabet toate cărţile sunt la fel.
19486. Şi ideile depind de energie.
19487. Nici o lege nu mângâie.
19488. Cum ar fi,
natura să-şi schimbe legile.
19489. Foşnetul frunzei nu are ecou.
19490. Celui care tace îi descoperă defectele
altcineva.
19491. O greşeală făcută la timp miroase a intenţie.
19492. Unele greşeli sunt aşa de simpatice că nu mai
este nevoie să ne cerem scuze.
19493. De-a
lungul timpului coliba nu şi-a schimbat înfăţişarea.
19494. Cine merge încet ajunge repede unde trebuie.
19495. Frunzele căzute se risipesc; vântul pretinde că acţionează pentru
a le vedea iar împreună.
19496. De bucurie, cerul zâmbeşte şi devine albastru.
19497. Unde există durere, fericirea nu mai încape.
19498. Foarte mulţi dintre cei care ne critică nu se
înţeleg nici între ei.
19499. Simulăm veselia, fericirea şi bunătatea, însă degeaba.
19500. Trecerea timpului ne ciupeşte din sănătate, esenţial este să nu fim coautori la
această operaţiune.
19501. Un copil găseşte foarte repede fericirea.
19502. Supărarea trebuie scoasă în afară cu un zâmbet.
19503. Necazul ar fi mai repede trecător dacă nu i-am
prelungi existenţa.
19504. Ziua de ieri a fost inevitabilă.
19505. Sufletul vândut iese de sub cupola iluziei.
19506. Fără de seamăn bucurie este aceasta, a prezentului.
19507. Cea mai adâncă eroare este să
considerăm că lumea are un plan.
19508. Cine se plictiseşte are posibilitatea să se
cizeleze.
19509. Limbajul împinge orizontul mai încolo.
19510. Mai frumos decât copilul care zâmbeşte este
numai îngerul lui păzitor.
19511. Să cercetăm cine suntem, dacă mai e timp o să aruncăm o
privire şi în curtea vecinului.
19512. Împotriva înţeleptului putem trimite o armată
numeroasă, şi o trimitem degeaba.
19513. Are o problemă cel care se vaită de prea multă
sănătate.
19514. Egoistul adaugă de la el când îţi povesteşte
ce a făcut de la naştere până în prezent.
19515. Oricât
de multe exemple avem la îndemână nu folosesc în a fi conturat orizontul a ceea
ce este nelimitat.
19516. Gândul eliberează fericirea.
19517. La naştere sufletul şi trupul deţin puteri
egale, pe parcurs sufletul rămâne în
urmă până în momentul în care începe prăbuşirea trupului .
19518. Multe persoane doresc să apară un limbaj care
să facă imopsibilă apariţia greşelilor gramaticale.
19519. O faptă bună oferă învăţătură.
19520. Gândul neexpus produce involuţie.
19521. Capodopera intră în zona binelui absolut.
19522. Un savant care uită este distrat, niciodată senil.
19523. Timpul are o singură grijă: să curgă.
19524. Cine nu ar dori să eliminarea morţii, însă ce punem în loc.
19525. Un suflet gol nu produce nici o adiere.
19526. Misterul locuieşte într-o incintă fără
ferestre.
19527. Lumina florilor urcă din rădăcini şi se
întâlneşte cu lumina cerului.
19528. De gândit,
mai gândim, cu interpretarea nu stăm
prea bine.
19529. Cine doreşte a se risipi trebuie să cedeze în
faţa lumii.
19530. O explicaţie stufoasă trimite ceaţă peste
subiect.
19531. Creierul nu insistă, numai se oferă.
19532. Viaţa la ţară este uşoară pentru cel ce are un
refugiu la oraş.
19533. O boală este incurabilă până în clipa în care
este descoperit medicamentul potrivit.
19534. Literatura necitită, încă mai aşteaptă.
19535. Curiozitatea ne îndeamnă să descoperim ce se
întâmplă dacă facem pasul următor.
19536. Valorile aproximative iubesc libertatea.
19537. Şi orizontul este un fel de Fata Morgana: .
se îndepărtează când ne apropiem.
19538. Toate clipele sunt la fel: trecătoare.
19539. Este vinovat cel ce acceptă lauda nemeritată.
19540. Ce e mult şi bun este foarte bun, însă numai cât este necesar.
19541. Românul nu se enervează, ci îi sare ţandăra.
19542. Viaţa expune totul, noi întindem puţină ceaţă peste ceea ce ni se oferă.
19543. Aparenţele ne îngăduie un trai mai
liniştit.
19544. Duşmanul trebuie iertat de foarte
multe ori, poate leşină de bucurie.
19545. Îl paşte necazul pe cel ce fură
bucuria altuia.
19546. De Crăciun şi autostrăzile ar trebui să se îndrepte înspre acasă.
19547. Lăsat să acţioneze, adevărul poate pune piedică unei nenorociri.
19548. Nu pot discuta cei care nu se pricep.
19549. Tristeţea unui optimist este egală cu
bucuria unui pesimist.
19550. Fericirea lasă în urmă tristeţe.
19551. Mulţi au găsit reţeta fericirii şi nu
au ştiut să o folosească.
19552.
Cartea formată numai din propoziţii frumoase emană un aer de miss.
19553.
Degeaba e obrazul neted dacă este pătat.
19554.
Cine-i bătut de soartă face numai prostii.
19555.
Cearta fără sfârşit este susţinută,
cel puţin, de trei părţi.
19556.
Când atinge marginea de sus,
linguşitorul devine lingău.
19557.
Bătrânul care se izmeneşte merită să fie înţepat cu acul ironiei.
19558.
Tăcerea. Unii oameni sunt mai
mult vorbiţi decât vorbesc.
19559.
Fără libertate sunt încuiate mai toate propoziţiile.
19560.
Norocul are libertate toatală.
19561.
Aerul din jurul florilor respiră culoare.
19562.
Păpădiile din cer şi-au suflat fulgii către pământ: ninge!
19563.
Cea mai uşoară clipă este a fericirii.
19564.
Regretul este un fel de poşircă.
19565.
Dacă am obosit oferind, nu
prea avem ce regreta.
19566.
Regretabile sunt clipele când regretăm.
19567.
Să avem răbdarea să se întâmple ceva.
19568.
Alaltăieri eram copilul nebunatic.
19569.
Un roman în şapte volume rămâne acolo, la locul lui; o
capodoperă foarmată numai din trei propoziţii ocupă un loc mai în faţă.
19570.
Cel ce umileşte un om produce suferinţă universului.
19571.
Viteazul proştilor apostrofează morţii.
19572.
Fiind posibil să vorbim numai când ne este vrerea, de ce să spunem prostii.
19573.
Optimistul. Ce a fost nu se
mai întoarce, la orizont zărim că
înaintează spre noi vremuri excelente.
19574.
Sunt hotărât: de câte ori am
căzut, de atâtea ori să iert.
19575.
Ce zice vecinul: < Mai
bine suport nişte efecte adverse,
decât să mor ! >
19576.
Lumea, pe ansamblu, nu are opoziţie.
19577.
Totul este relativ. Şi Teoria
relativităţii ?
19578.
Trecutul trebuie analizat,
prezentul trebuie trăit, viitorul
trebuie gândit.
19579.
Tomurile ştiinţifice ţinute la sertar se transformă într-un fel de praf
din hârtie.
19580.
Unele cărţi împovărează librăriile.
19581.
Comunitatea care nu are bani pentru îngăşăminte chimice este obligată să
se hrănească bio.
19582. În ţara Colhidei cerceii de
chihlimbar leagănă anii.
19583.
Ticăloşii comunică, aşa, ca de la nimic la nimic.
19584.
Firul de iarbă trimite salut văzduhului printre fulgii de nea.
19585. Primul fulg de nea se topeşte sărutând
pământul.
19586. Nici un medic nu o să ne ofere procentul de
participare a Celui Puternic la procesul de vindecare; poate nu cunoaşte nimeni acel procent.
19587.
Cine îşi doreşte nefericirea,
are neuronii în comă.
19588.
Numim vânt ceva ce nu există;
de fapt, sub acest nume aerul a
scăpat de răspunderea unor eventuale distrugeri.
19589. O eroare cârpită încă este viabilă.
19590.
Cortina care acoperă invizibilul are un mic orificiu prin care putem
privi.
19591.
Lujerul se străduieşte să ajungă la maturitate pentru a produce roade.
19592.
Dorinţa arde concurenţa.
19593.
Cel fără minte intră în piramidă cu intenţia să ajungă în vârf.
19594.
A ţine post, înseamnă a te
opri de a fi urât.
19595.
Cartea deschisă eliberează lumină.
19596.
Ce a fost aşa rămâne.
19597.
Să nu încetăm să scriem despre
invidie: este nemuritoare.
19598.
Invidia tulbură mintea până în momentul în care legăturile neuronale se
rup.
19599.
O carte nu-şi modifică mesajul dacă nu o citim.
19600.
Dincolo de ceea ce numim realitate nu se află fantasticul, ci o altă
realitate pe care ochiul minţii noastre nu o poate percepe.
