joi, 3 noiembrie 2011
joi, 13 octombrie 2011
85. Despre unele reprezentări
85. Despre unele reprezentări
Cum a apărut imaginea scheletului ce poartă o coasă
pictorii au făcut variaţiuni
prin acest imens privilegiu Moartea e răsfăţată
multiplele ipostaze sunt de neclintit
scheletul rămâne schelet de cum este privit ia minţile
simbol folosit spre a stârni repulsia în faţa descărnării
altfel cu principii mecanice nu ieşim la liman
cum să mişte ditamai coasa nişte vreascuri fragile
în unele variante oasele se ţin şi de-a călare
( bietul cal – ce mult i-a fost dat să-ndure-n istorie )
imaginea a fost dată – de răspândit uite s-a răspândit
( cineva a lansat ipoteza că lucrarea este făcută
pentru cei cu lunecare spre suicid că nu se cade să …)
Este imposibil de măsurat dacă a fost de folos
această naivă reprezentare însă nici un pictor
nu a îndrăznit riscul de imagine yin yang
de cum arată Viaţa în relaţia de complementaritate
cu Moartea.
De Grigore Rotaru Delacamboru
19 aprilie 1982
sâmbătă, 8 octombrie 2011
vineri, 9 septembrie 2011
83. Să prindă aer
Să prindă aer
În curtea casei există un loc
unde tot timpul „ bate curentul “
acolo bunica vântura grăunţele
o dată de două ori de mai multe ori
după cum le era sadina
pe timp de pauză „ cei mici “
înlăturam pleava şi adunam boabele răzleţite
bunica ridica iar găvanul spre cer
şi începea răpăiala ploua cu boabe
( noi le ziceam nestemate )
„ de ce le vânturi aşa de mult ?“
„ Să prindă aer ! “
14 septembrie 1972
de Grigore Rotaru Delacamboru
luni, 16 mai 2011
82. Dilemă
Dilemă
„ Trebuie să înnoptăm elegant “
a zis Floarea Soarelui
în timp ce Regina Nopţii zâmbea.
5 martie 1987
De Grigore Rotaru Delacamboru
81. Iarba fiarelor
Iarba fiarelor
Bunica alegea şapte fire
le fierbea în lapte
şi cu două trei picături
umezea buzele celei ce trebuia să nască
( înlesnea venirea pe lume a odorului )
Iarba fiarelor descuia lacătul
producerii celei mai înfierbântate minuni.
4 septembrie 1968
De Grigore Rotaru Delacamboru
vineri, 29 aprilie 2011
80. La Ulmet ( 3 )
La Ulmet ( 3 )
Au primit diferite denumiri: „ Babele de la Ulmet“ , „ Trovanţii zburători“ , „Culmea cu babe“, etc. ... făcându-se comparaţii fie cu Trovanţii de la Costeşti, fie cu Babele din Bucegi, fie cu obiectele zburătoare ( forma de farfurii cu baza mare comună este cel mai des întâlnită; nu lipsesc formele : sferă, lentilă, platou, etc) .
Descrieri pertinente găsiţi la adresa: http://turismjudetulbuzau.blogspot.com/
Ce trebuie să adaug: 1) izvorul ce traversează Valea Ulmetului ( vine dinspre Măţara şi se varsă în Bălăneasa ) are în albie piese sub formă de lentilă; încerc a sugera ideea că zona ( terestră şi subterană ) ce conţine astfel de minuni este vastă ( include cele două culmi „vizibile“). 2) În partea de sus a culmilor există fracturi terestre care îngăduie să observăm „ rosturi“ asemănătoare celor de la Strâmba şi Valea Boului; vârsta chihlimbarului ( 20 – 60 milioane de ani) să înlesnească determinarea vârstei acestor babe – trovanţi ? 3) Au apărut distrugeri: fie sunt extrase din conglomerat „ bile “ ( bolovanul rotund cu rol apotropaic de la poarta casei !), fie sunt scoase felii ( cu ranga ) cu scopul ca să devină măsuţe rotunde în nu ştiu care curte; ingurgitatorii de bere şi mici lasă dovada capacităţii lor digestive .
La adresa: http://mariuscolac.blogspot.com/ autorul blogului fotografiază piese asemănătoare în apropierea fostului sat Predeal din comuna Pănătău.
În comuna Colţi , în locul numit Plopiş există câteva piese asemănătoare.
Comunele Colţi, Bozioru, Bălăneşti şi Pănătău sunt „ vecine“ , o corespondenţă prin subteran nu este o idee de înlăturat .
Alte monumente vii la Ulmet: Salcia matusalemică şi Măslinul sălbatic ( ar trebui atinse numai cu privirea !).
Subsemnatul nu are o pregătire de specialitate în nici un domeniu ce ar avea tangenţă cu aceste obiective, exprimarea este „ populară“ , semnalăm numai către oamenii în drept a se exprima ştiinţific faptul că minunile de la Ulmet aşteaptă; până la un asemenea eveniment mulţi turişti vor trece pe acolo şi foarte mulţi vor fi de acord că avem încă o comoara pe aici pe la noi a cărei valoare este cu mult mai mare decât dacă ar fi din aur.
Să fie numai bine !