miercuri, 16 martie 2011

69. Ce nu se poate uita

Ce nu se poate uita


Copilul se joacă în nisip

cu lopeţile albastre

castelele se înalţă fragile

cât caisul copilăriei

vine pasărea pe furiş

în ciocul de cristal

oglinda sălbatică

în care se zbate piatra

ca o inimă de rouă

stelele întind orizontul

până departe

copilul adoarme

şi valurile îl udă cu iarbă.


4 decembrie 1985

de Grigore Rotaru Delacamboru




Autor photo: R . G .

Un comentariu: