Ganduri de ocazie ( 1802 - 2000 )

Ganduri de ocazie ( 1802 - 2000 )

1801. Fără prea mare efort , linguşitorul ajunge lingău .

1802. Un posibil intermediar : prietenul meu ce are prieteni printre duşmanii mei .

1803. Răul – trăznet este adus numai de prieten .

1804. Să fie departe de tine gândul : o să trăiesc un pic mai încolo !

1805. Dacă nu poţi să taci , atunci vorbeşte ce trebuie .

1806. Când ai luat ce nu este al tău faci primul pas către capitolul necazuri .

1807. Adâncimea este privită de sus .

1808. Dacă o minciună salvează viaţa unui nevinovat , fie !

1809. Să nu trecem limita numită suficient ; aceasta înseamnă mai mult decât strictul necesar .

1810. O parte dintre semenii noştri nu au înţeles ce înseamnă să fii nemuritor, altfel este de neînţeles de ce adună atâtea .

1811. Este prost cine întrerupe , dar şi cel care vorbeşte fără sfârşit .

1812.  Artificiile luminează puţin .

1813. Lumea a fost mai întâi visată .

1814. Mincinosul zice că luptă pentru adevăr .

1815. Coşmarul ţine în echilibru visul frumos .

1816. Ai liniştit oceanul din tine , atunci este linişte peste tot .

1817.  Cine se scoală şi constată că nu are ceva de făcut , este rugat să se culce din nou .

1818. Abaterea de la linia dreaptă aduce pagubă ;  adevărul trebuie căutat oricum .

1819. Mâncăul nu mai are timp să vorbească .

1820 . Înţeleptul refuză puterea .

1821.  Linguşirea-i o maimuţăreală scârboasă .

1822 . Să fie coşmarul un vis ratat ?

1823 . Minciuna este sistemul de apărare care te expune cu totul .

1824 . Câţiva lupi nu prea au mult de lucru cu o ditamai turma .

1825. Rădăcinile te ajută să ocupi verticala .

1826. Numai vinul care a fiert conţine adevărul .

1827.  Nu mă leg de tine , tu ce ai ?

1828. Asociem norocul cu o sumă uriaşă de bani obţinută fără muncă ; de puţine ori este luat în calcul norocul de a vedea ziua de mâine .

1829. În sacul fără fund nu găseşti nimic.

1830. Răul imită cangurul , binele imită melcul .

1831. Au mâncat împreună o baniţă de sare şi au ajuns la final .

1832.  Nici un pom nu are rădăcinle-n văzduh .

1833. Pentru fumuri nu trebuie foc .

1834.  Bătaia de cap aduce câştig .

1835. Mulţi se uită , puţini văd .

1836. În apele mării nu sunt numai perle .

1837. Dacă pietrele de la fiere ar fi perle , am întâlni mai mulţi oameni valoroşi .

1838. Lucrul bine început , pe duşman îl face mut .

1839. Noaptea vine după zi , întunericul vine oricând .

1840. Lovind , prietenul nimereşte inima mult mai precis decât duşmanul .

1841. Bogatul strânge pentru a avea , nu pentru a da .

1842 . Invidia muşcă din inima invidiosului .

1843. Găina bătrână fierbe greu .

1844 . Cel care se umfă ca un balon cere un singur lucru : un bold .

1845 . Competiţia cu un singur concurent nu s-a inventat ( poate pe la licitaţii ) .

1846 . Nici prostul nu revendică prostia .

1847 . Ar trebui să devină obligaţie : fiecare să-şi citească propria copilărie .

1848 . Dacă fiecare îşi poartă de grijă , societatea merge bine .

1849 . Eşti invidiat ?  Aceasta nu-i de ici de colea ! Te invidiez !

1850 . Mânia şi invidia sunt pastile pentru a îmbătrâni repede  .

1851 . Lucru bine priceput este jumătate început .

1852 . Când a ajuns coada cap ,  peştele s-a stricat de la coadă .

1853. Pofta micşorează răbdarea .

1854  . Omul tăcut nu este neapărat filozof .

1855 . Zicere denaturată : < Vrei nu vrei , bea Grigore agheasmă. >  .

Zicerea originală : < Vrei nu vrei , bea agheasmă Andrei . >

1856. Vorba să fie de politeţe , nu de linguşeală !

1857. Vorbea rea ( grasă ) este auzită şi de cei cu auzul mai slab .

1858. Politeţea -i parfumul vorbirii , eleganţa - i mireasma faptelor .

1859 . Duşmanii au aruncat cu pietre : au aflat că am nevoie pentru fundaţie la o clădire .

1860.   Ai pe umeri ditamai greutatea şi te vaiţi că ai căzut în genunchi .  

1861. Multe lucruri costă foarte puţin , însă neştiindu-le preţul oferim cât nu face .

1862 . Bucură-te că ai mai mulţi duşmani: vei fi analizat din multiple direcţii  ; prietenii , oricâţi ai avea , au aceeaşi părere .

1863. Şi proştii au anumite obligaţii , nu pot trăi oricum .

1864 . Nu este posibil să taci şi nici să asculţi tot timpul .

1865 . Chiar Pitagora zicea că toamna este vârsta a treia ; noi o considerăm ultima ( probabil din cauza frigului ) .  

1866 . Nu cred că duşmanii mei m-ar opri să plătesc pentru ce nu am făcut .

1867 . Libertatea de exprimare nu înseamnă să bălăcăreşti pe cine îţi pică pe chelie .

1868 . Nănacul ar călca în gropi şi atunci când ar deveni invizibil  .

1869 . O greşeală poate fi dăunătoare şi , în acelaşi timp , extraordinar de simpatică .

1870 . Ies în curtea casei la Camboru , noaptea , cu tălpile goale  , să mă răcoresc şi tălpile mele ard .

1871 . Foarte grav : prostia nu a fost inventată de proşti .

1872 . Lasă o rază în urma ta ! Se ştie că raza mai trăieşte un timp şi după ce sursa a murit .

1873. Gândeşti , nu gândeşti – neuronii tot îmbătrânesc .

1874  .Lacrima este rezultatul faptului că foarte mulţi neuroni au fost supuşi unei presiuni fantastice .

1875 . Lumina zilei nu sporeşte dacă mai aprindem o lumânare .

1876. Nu i-au murit lăudătorii , vâzându-l s-au întors din drum .

1877.  Cu toţii vrem să ajungem în Rai , însă nimeni nu ştie ce o să facem acolo .

1878. Când am ajuns la fundul sacului , trebuie să căutăm altul plin .

1879 . Moartea produce un pic de tulburare deoarece ne ia ceea ce avem mai de preţ .

1880. Hrăpăreţul cere cât nu trebuie , risipitorul dă cât se cere .    

1881. Când cineva observă că lipsesc , atunci este de bine .

1882 . Reclama deşănţată nu este trecută niciodată în categoria minciunii .

1883. Toată lumea spune câte ceva  ; diferenţa o face talentul .

1884 . Infinitul împărţit la infinit nu se micşorează ; aşa-i iubirea mamei .

1885 . Prostia costă scump ; unele statistici spun că bugetul este înjumătăţit .

1886 . Duşmanul te apreciază numai din greşeală .

1887 . Suntem deasupra materiei doar atunci când sufletul urcă .

1888 . Mai bine ies pe uşă decât pe fereastră .

1889 .Când ascunderea adevărului devine regulă eşti şi mincinos şi laş .

1890 . Este bine să cazi ; contează , totuşi , înălţimea .

1891 . Nu este uşor să ceri milă ; sunt din ce în ce mai puţini cei care o pot oferi .

1892 . Dacă un lucru este bine făcut , înseamnă că nu a fost făcut de mai multe ori .

1893. Am avut un vis atât de frumos încât îmi este frică să-l trăiesc .

1894  .Preţuieşte ziua de azi ; este posibil ca ziua de mâine să nu aibă preţ .

1895 . Nu se ştie dacă am reuşi să trăim armonios atunci când familia noastră ar fi la fel de numeroasă cât roiul de albine .

1896. Ştiu că sunt muritor , asta nu înseamnă că îmi convine .

1897. Şi prostul are dreptul să fie lăudat .

1898. Mulţi prieteni nu îţi vor face dreptate  ; dintre duşmani , nici unul .

1899 .  Adevărul e simplu , dar îl înconjurăm cu floricele din dorinţa de a-l scoate în faţă ,  şi aşa devine invizibil .

1900.  După ce te înalţi - priveşti lumea , nu te mai interesează numai curtea vecinului .   

1901 . < Banii te fac bogat , educaţia te face domn  , sentimentele te fac  om > , iubirea te face sfânt .

1902 . Adevărul iese la iveală ; cu minciuna-i la fel: nu am auzit de minciună ascunsă.

1903 . Mireasma nu-i pentru bocanci .

1904. Dacă ne gândim mult este posibil să nu ne aducem aminte ce am gândit !

1905 . Răspândeşte-ţi iubirea precum lumina se răspândeşte .

1906 . Unii nu văd nici degetul după care se ascund .

1907 . Dacă-ţi place ceea ce faci este posibil să ai talent , dacă faci ceea ce îţi place este posibil să fii dictator .

1908 . Gândul zboară fără aripi , fără trup .

1909 . Iarna pune adevărata podoabă în brazi .

1910 . Uşa pe care scrie < împinge > nu se deschide dacă tragi de ea .

1911 . < Portretul > solicită pictorului şi talentul şi inima .

1912 . Ochii tabloului îţi captează privirea .

1913 . Copiii dau în mintea celor foarte în vârstă .

1914 . Ştiu că mă vezi : nu am vrut să mă ascund !

1915 . Preferăm oglinzile mici: putem privi numai ceea ce ne convine .

1916 . Treaba-i încurcată când vrea cineva s-o descurce .

1917 . O încăpere fără flori este ca o cochilie goală .

1918 . Nu eticheta ceea ce nu înţelegi : vine altcineva mai dotat şi imediat deschide o cale .

1919 . Puterea-i o marfă invizibilă .

1920 . Jignirea are tărie cât o teoremă însă nu are demonstraţie .

 1921.Nu prea simţi ce este sub tine dacă eşti încălţat .

1922.Persoana care te întâmpină cu o floare doreşte să o priveşti .

1923. Priveşte-mă , şi îţi ghicesc norocul .

1924. O să intru puţin în tabăra duşmanilor numai cât să găsesc prietenul care m-a trădat .

1925.Toate victoriile sunt de genul feminin .

1926. Dacă ai tot ce-ţi doreşti ,  te-au părăsit toate dorinţele .

1927. Lumina chipului este o carte de vizită .

1928. Dacă avem urechi trebuie să vorbească cineva .

1929. O himeră proaspătă apare la orizont şi entuziasmul se naşte .

1930. Olarului din Cucuteni nu i-am atribui atâta geniu dacă am reuşi , azi , să egalăm performanţa lui .

1931. Cel care bârfeşte nu are nevoie de sprijin .

1932. Au început să apară oameni cu burta în formă de grătar .

1933. O faptă rea îndreptată înspre ceilalţi te striveşte mai întâi pe tine .

1934. Fericirea o găsim în activitate ; un leneş este doar mulţumit .

1935. Temelia de piatră a devenit metaforă pentru lucrul bine început .

1936. Făcând prostii nu eşti neapărat prost ; prostul face numai prostii .

1937. Copilul imită pentru a învăţa şi nicidecum pentru glorie .

1938. Cei care vor să ajungă eroi fără să lupte , merită dispreţul total .

1939. Există fericire când neuronii sunt în staţiune .

1940. Spune minciuni de parcă ar spune adevărul  .

 1941. Don Quihote nu era supărat pe anumite lucruri , ci pe vrăjmaşii care se ascundeau după ele sau luau forma lor .

1942. Uneori se dau şi sentinţe total greşite , în numele dreptaţii .

1943. Moartea intervine când viaţa iese din reguli .

1944. Democraţia are foarte multe variante :  un popor o duce cât de cât bine dacă nu a ales varianta cea mai rea .

1945. Unii oameni cred că natura este împotriva lor , fără să calculeze ce au făcut ei împotriva naturii .

1946. Gândul este incomensurabil ; la fel şi fericirea .

1947. Mai cârpim trupul pe ici pe colo , pentru suflet nu s-a descoperit aţă .

1948.   Abia mă ţin pe picioare ; cum să duc pe altul în cârcă !

1949. Crinul a devenit simbolul imaculării după ce l-a atins îngerul .

1950.  Are vreun rost morala dacă ai , cel puţin , putere de convingere .

1951. A găsit sensul vieţii însă nu ştie la ce foloseşte .

1952.  Mai întâi trebuie cântărite faptele şi mai încolo vorbele celui bănuit de vină .

1953.  Trebuie să iubim toată viaţa , după aceea ne-om odihni .

1954. Duşmanul absolut este cel care îţi pune piciorul pe grumaz şi te obligă să ţipi că te simţi excelent . 

1955.  Fără imaginaţie nu am fi văzut decât vârful nasului .

 1956.  Există oameni plătiţi care să te întrebe dacă te crezi deştept .

1957.  Urcă necontenit , numai când găseşti un om la pământ aşează-te !

1958.  Una este să atenţionezi pe cineva că a greşit , alta e să-l bombardezi cu teoreme nedemonstrate jignindu-l . Pe Terra este loc pentru toată lumea , darmite aici pe Facebook ! 

1959. Visul este un fel de caleidoscop ; nu prea ştim exact cine derulează imaginile . 

1960.  Puful de păpădie nu doboară un cal , însă intră-n rânduială .

1961. Eşti năpădit de boli incurabile dacă nu doreşti să faci nimic .

1962. Săgeata este simbolul sensului de înaintare , dar şi mersul racului are un sens .

1963. Copiii realizează legătura omului cu cerul .

1964. O minciună cât un bob de mac doboară adevărul mare cât muntele .

1965.Dacă o persoană ţi-a respins propunerea, consideră că este pe jumătate de acord .

1966. Contează adâncimea pe care vrei s-o atingi .

1967. Un pachet de interdicţii ,  toate persoanele din comunitate fiind de acord , aceasta-i libertatea ( ideală) .

1968.  Toată viaţa noastră gravitaţia ne atrage către pământ ; dragostea este un zefir născocit de îngeri .  

1969. Mihai Eminescu reprezintă lumina limbii române .

1970. Când eşti bolnav apreciezi sănătatea , când eşti sănătos nu apreciezi boala .

1971. Cine îşi cunoaşte limitele , face mai puţine prostii .

1972. Lăudat fie cel ce plânge ! ( închis într-o cameră , singur ).

1973. Cine fură , acela are mai mult decât îi trebuie!

1974. Boala şi ultima vârstă vin pe furiş . Nu râde ! Nimeni nu a scăpat .

1975. Linguşitorul mai întâi se gudură , apoi te linge şi  la sfârşit te muşcă .

1976. Mintea îţi poate deschide tot universul sau te înghesuie într-o carapace inespugnabilă .

1977. Cei mai mulţi , după ce şi - au găsit fericirea , caută mai departe : vor < mai mult decât fericirea > .

1978. Nu a mai apucat pensia : şi aşa ar fi fost foarte mică .

1979. Recăderea adaugă pe ale ei celor făurite de cădere .

1980. Să plângă numai cei foarte fericiţi .

1981. Sentimentul este pasărea sufletului ; sentimentul ascuns este pasărea din colivie.

1982.  Dacă vulturul e în zbor  , toată lumea se află sub 

aripile sale !

1983.  Cine-o face pe deşteptul riscă să ajungă prost .

1984. Când ne aflăm pe la jumătatea ultimei vârste , se ajunge la constatarea că singurătatea este piatră de moară . Textul poate fi continuat , totuşi , să ne gândim că :  fiecare şi le ştie pe ale lui .

1985. Motivul îndrăgostitului : < Că abia ne-am despărţit , am venit să ne-ntâlnim .>

1986.  Câteodată durerea nu încape într-o singură cameră a casei .

1987 . Plânsul în singurătate ridică ditamai cărămida de pe inimă .

1988. Dacă , prin accident , vecinul nu ştie tot , cândva o să 

afle ; mai bine ,  fie-i din prima .

1989 Sănătatea şi fericirea nu pot fi cumpărate însă pot fi păstrate foarte mult  ; există persoane la care această ştiinţă a păstrării este aşa de înaltă , că se şi plictisesc .

1990. Prostia este răspândită pretutindeni: filme proaste , drumuri proaste , vremuri proaste , neamuri proaste ... până şi buturuga aia < mică > este mică şi nu deşteaptă .

1991. Cine învaţă din greşeli este mai valoros decât cel ce nu a greşit niciodată .

1992 . Nu trebuie să-l deranjăm pe cel care îşi  cunoaşte foarte bine meseria .

1993 . Sunt cel mai bogat om din lume : nu port nici o grijă la ceea ce am .

1994 .  Banii produc mişcare .

1995. De obicei , virginitatea se pierde o singură dată .

1996.  Păcatul face să putrezească mult aer în jurul faptei .

1997.  Dacă schiţează un zâmbet copiii ne facilitează 

legătura cu Cerul . 

1998. Un copil e oglinda în care îţi priveşti copilăria .

1999 . O furnică are încredere în firul de pai , că poate urca şi ... urcă .

2000 . De ce să mă schimb ? Nu mi-am lovit duşmanii . 

de Grigore Rotaru Delacamboru