13501 . Diferenţa dintre urmă şi rană o face unealta care a fost în
acţiune .
13502 . Vorbim despre cele
nevăzute , în loc să le simţim .
13503 . Parte esenţială a unui obiectiv este ceea ce a rămas din întreg
după ce am înlăturat părţile numite balast ,
care împidicau zborul .
13504 . Dacă nu simţi prezenţa îngerului păzitor , nu înseamnă că îngerul nu există .
13505 . Opinia luminează în alt
mod subiectul .
13506 . Natura este inexprimabilă , totuşi se fac încercări .
13507 . Bucuria se naşte din starea de bine a neuronilor .
13508 . În starea de extaz mintea
luminează din vârful piramidei .
13509 . Dispreţul produce riduri emitentului şi-i întinde
circumvoluţiunile .
13510 . Valurile ne învaţă să ne ridicăm .
13511 . În viaţă unele probleme sunt mai complicate decât în culegerea de
matematică .
13512 . Este riscant să ridicăm prea mult în slavă propriile calităţi , îşi pot lua zborul .
13513 . Femeile au slăbicine pentru cuvinte , de aceea trebuie să tacă bărbaţii .
13514 . Vecinul a chemat descântătoarea să pună ventuzele , de câteva ori i-a ţipat capra a
junghi .
13515 . Ideile vin în haine de lucru ;
sindrofiile cer haine de sărbătoare .
13516 . Literatura modifică omul ;
uite , unde am ajuns ! Ar fi profitabil să nu citim cărţile proaste .
13517 . Destul de grav : să
oboseşti în odihnă .
13518 . Recitindu-şi opera ,
scriitorul ar lăsa puţine file .
13519 . Trecutul nu suportă reâncarnarea .
13520 . Gura lumii nu ştie nimic ,
dar spune tot .
13521 . Nu este posibil să fim
inteligenţi toată viaţa , însă aşa
din când în când …
13522 . În ziua de azi , cu modestia te faci de râs .
13523 . Chipurile , chipul închipuirii ar fi de
neînchipuit .
13524 . Deşteptul deştepţilor şi prostul proştilor sunt oameni .
13525 . Medicul face trimiteri la preot , invers nu prea se întâmplă .
13526 . < Sunt cheia creaţiei ! > - a zis gălbenuşul . < Fără protecţia mea ? > a
completat albuşul .
13527 . Activ: am muncit jucându-mă .
Pensionar : mă joc muncind .
13528 . Să întrebăm : este
posibil să existe o variantă mai bună .
13529 . Nefericitul eşuează .
13530 . Sunt mulţumit cu ce am , însă nu stau degeaba .
13531 . Numai privind oglinda , primim foarte multe răspunsuri .
13532 . Fericit cel fără grabă !
Oare melcul …
13533 . Încercarea elimină
imposibilul , stăruinţa elimină
eşecul .
13534 . Celor care au aruncat cu
noroi le-am oferit câte un cadou :
nu am răspuns cu
răutate ; unii dintre ei s-au potolit .
13535. Foarte multe citate m-au lămurit că am fost fericit de mai multe
ori .
13536 . Mai mare decât omul care
munceşte , nu poate fi nimeni .
13537 . Binele făcut de frică ,
nici nu drege , nici nu strică .
13538 . Să ţinem cont că atunci
când închidem fereastra lăsăm foarte mult aer pe afară .
13539 . Să-l lăsăm să vorbească , să vedem ce-i lipseşte .
13540 . Duşmanul cinstit nu-i de lepădat , cât prietenul cu o mie de feţe .
13541.
Natura nu ne iartă , însă o
face cu graţie .
13542.
Oricât am fi de modeşti , nu
ne putem compara cu oricine .
13543.
La teatru a făcut ditamai scena :
s-a certat cu şeful .
13544.
Lemnarul . Ară lemnul .
13545. Greşeală . Are cele mai trainice rădăcini şi încearcă să zboare .
13546.
Definiţia închide obiectivul într-o sferă .
13547.
Dacă tot exist , trebuie să
trăiesc .
13548.
Greşeala de tipar strică textul ,
greşeala de gramatică îl desfiinţează .
13549. Analizez cam ce îmi doream când eram
tânăr şi constat că nu mă aflam în eroare :
exact aceleaşi lucruri îmi doresc şi în prezent .
13550. Nu trece limita şi îţi iertăm orice. Arată că eşti de-al nostru . (Instrucţie de partid)
13351.
O soacră vorbea în somn :
< Pune-i botul pe labe ! > .
Visa un câine care fură ouă .
13352.
Permanent ţin cont să-mi trăiesc fiecare clipă şi pentru fiecare constat
că trece prea repede .
13353.
Gerovital . Împotriva gerului .
13354.
De ziua Republicii se face multă publicitate .
13355. Ţinteşte vârful , oricine poate înfige săgeata în una din feţele piramidei .
13356. Vorbăreţul tace dar se sacrifică .
13357.
Obiectivele uriaşe nu au fost ridicate pe baza opiniilor .
13358.
Nici savanţii nu au prea multe argumente , însă îşi ţin firea .
13359. Perlă . Speranţa ne ajută să tragem nădejde .
13360. Din momentul în care scriitorul
consideră că este un geniu , scrie
numai prostii .
13561.
< Dormiţi , dormiţi ! > a zis cel care nu s-a
trezit bine .
13562.
Rezolvarea trimite problema în uitare .
13563.
Un argument logic respinge speranţa .
13564.
Norocul are ochii frumoşi ,
însă când pleacă la drum îi ţine închişi .
13565. Cel ce se mulţumeşte cu o singură
idée trimite în neant prea mult material necercetat .
13566.
Sufocăm imaginaţia arătându-i direcţii.
13567.
Vorbeşte pe la spate (are gura la ceafă ) .
13568.
Vorbeşte în dodii . (Nu ştim
când a început să vorbească
şi nu ştim când o să termine .)
13569.
Nădejdea se ridică din lacrimi .
13570. După felul scrisului putem recunoaşte
vocea .
13571. Unele păcate se aşază în negura
vremii , altele umblă ţanţoşe obosind
lumina .
13572. Când coala de scris este plină , contează cât alb rămâne .
13573.
Apăsat de inteligenţă ,
misterul dispare .
574.
Chiar dacă eşti scriitor , nu
ai voie să plagiezi .
13575.
Îl iert pe cel care mi-a întins o capcană , dar nu îl ajut să iasă de acolo dacă a căzut în ea .
13576.
Printre bunurile de preţ oferite omului sunt sănătatea şi mintea ; urarea celor vechi le lua în seamă : < Să fii sănătos şi prinde minte !
>
13577.
Când am început să spun despre mine unui prieten mai mult decât trebuie , a luat-o la fugă .
13578.
Cerem şi imaginaţia fierbe ,
primim şi realitatea nu îşi modifică rostul .
13579.
Cine strică o prietenie fără explicaţii , a câştigat mulţi bani la Loto .
13580. Trupul o mai ia razna , deşi sufletul îi zice nu şi nu .
13581. Eroare . Să semeni ce trebuie şi să iasă neghină .
13582.
Linia mijlocie stă între ciocan şi nicovală , linia de mijloc este liberă .
13583.
Problemă . Să uiţi cine eşti , bănuid ce vei fi .
13584.
Timpul nu ţine cont că mai avem foarte multe de îndreptat .
13585.
Legată-n lanţuri , fericirea
dispare .
13586.
Prostiei îi este dat să nu se ascundă .
13587. Unii folosesc cuvântul de parcă ar fi
bâtă .
13588. Dacă o să mângâiem la nesfârşit
cafeluţa , o să ne plictisim .
13589. Inima este un labirint spaţial viu .
13590. Prima celula moartă . Începutul extinţiei .
13591. Tot timpul dorim ca fericirea să vină
pe degeaba , deşi cunoaştem că aşa
ceva nu este posibil .
13592. Cineva în vis . < Vorbăreţule , priveşte piatra şi învaţă rabdarea din
frumuseţea tăcerii . >
13593. Gura lumii îţi pune diagnostic cu
mult înainte să fii bolnav .
13594.
Mai rar să se ţină de cuvânt cineva care şi-a propus să ajungă geniu .
13595.
Dacă nu eşti de talia lui Salvador Dali , să te declari geniu este de tot râsul .
13596.
La un colţ de stradă mai apare un scriitor .
13597.
Este de bonton să ajungi în parlament sau (şi ) în lumea scriitorilor .
13598.
Trebuie să ai geniu să poţi juca rolul unui geniu .
13599.
Labirintul spaţial locuieşte ,
deoamdată , în imaginaţia unor poeţi
.
13600.
Unele erori trăiesc de foarte demult cu aură de adevăr .
13601.
Invizibilul nu este acoperit .
13602. Folosim cele mai multe vorbe pentru a
explica de ce vorbim .
13603.
Cine doreşte să-mi spună < maestre > este rugat să-şi aducă aminte
că Arghezi a scris propoziţia despre scărpinarea porcului pe burtă .
13604.
Am exagera să dăm lecţii despre cum se realizează un eşec . Eşecul apare fără să fim pregătiţi . Succesul solicită transpiraţie .
13605.
Binele nu înseamnă să dărueşti ,
ci să te dăruieşti .
13606. Bolnavul închipuit poate suporta cel
mai grav diagnostic .
13607.
Şi închipuirea evoluează :
Don Quihote se lupta cu morile , urmaşii lui întru rătăcire se luptă cu vântul .
13608.
Adevărul vine din afară spre noi ;
să-l întâmpinăm cu podoabele inteligenţei .
13609.
O faptă de ruşine are loc după ce învingem propria conştiinţă .
13610. Prejudecata îngrădeşte o parte din
terenul unde ar trebui să căutăm adevărul .
13611.
Cititul cărţilor produce dependenţă .
13612. Unele vorbe de duh zboară din grădină
în grădină .
13613.
Până să apară televiziunea şi Internetul , cărţile cu imagini erau foarte citite .
13614.
Omul epuizat de muncă trebuie să spună ce a lucrat , altfel va fi considerat leneş .
13615. Omul rău face răutatea şi se mai
astâmpără , prostul nu se astâmpără
niciodată .
13616. Să presupunem că am fi obligaţi să
trăim ca în cărţile pe care le-am citit :
mulţi oameni ar trebui să moară .
13617.
Prima etapă a dispariţiei :
satul fără câini ; a doua etapă : satul fără oameni .
13618.
Trebuie oprit înţeleptul care îşi face statuie .
13619.
Nebunul este déjà pedepsit .
13620. Cum nu a ţâşnit sângele , înseamnă că ne-am jucat frumos cu
săbiile .
13621.
O mică umbră trece peste zâmbetul tânărului când priveşte un bătrân.
13622. Prietenii adevăraţi sunt cei în care
ne putem încrede să le dăm pe mână o parte din viaţa noastră .
13623. Când nu mai ai minte , nu mai ai nici prieteni , nici duşmani , nu mai ai nimic .
13624.
Să stăm cu picioarele goale când umblăm prin curte … Nu cred că îndemnul
este făcut cu scopul să ne obişnuim cu pământul .
13625.
Întregul fluid al durerii se pune în mişcare când este pedepsit un
nevinovat .
13626.
Morişca bârfelor îl toacă fără milă pe cel cu defecte puţine .
13627.
Norocul nu are astâmpăr ,
unde se aşază , puţin zăboveşte .
13628.
Cel înconjurat şi susţinut de linguşitori cade primul la cea mai slabă
adiere .
13629.
Vinovat este omul linguşit .
13630.
Răsfăţatul devine obraznic şi nicidecum fericit .
13631.
Este necesar un frâu puternic pentru pasiuni , altfel devin stihinice .
13632.
Gura lumii este o gaură neagră .
13633.
Nu există nici un caz când s-a întâlnit munte cu munte , apoi să se despartă .
13634.
Adevărul învinge minciuna ,
dar de ce această luptă !
13635.
A compătimi este semnul că lenea şi-a început lucrarea .
13636.
O minte ţinută în frâu nu ne poate conduce către prăpastie .
13637.
Greu de găsit . Un pesimist
curajos .
13638.
Când mintea o ia razna , omul
se crede nemuritor .
13639.
Frica te face din om neom .
13640.
Urât este când tot ferindu-ne de necaz dăm peste el şi-l trezim .
13641.
Fie ca loviturile să ne trezească .
13642. Cel care muşcă face o înţepătură , cel care linge ia toată pielea .
13643.
Ce am fost , am vrut să fiu ; ce sunt , iarăşi am vrut să fiu . Pentru
ce voi fi există nişte variante .
13644.
Tristeţe ucigătoare . Să
cobori din paradis printre oameni .
13645.
Nu am încredere că moartea îmi va oferi mare lucru .
13646.
Numai extincţia universului ar şterge trecutul .
13647.
Modestia ar fi haina de sărbătoare pentru pentru faptele noastre bune .
13648.
Lansarea unei cărţi este un fel de praznic la care participă şi critica
literară .
13649.
Numai dacă ştim foarte puţine reuşim să spunem tot ce ştim ; şi atunci este bine să ne oprim la
penultima propoziţie .
13650.
Foarte rar , însă trebuie
zguduită şi realitatea , altfel
adoarme .
13651.
O societate este foarte bine organizată dacă nu se întâmplă nimic rău .
13652.
Organele responsabile cu simţurile fac şi ele ce pot .
13653. Dacă nu murea o păţea rău de tot .
13654. Sunt mândru că nu mă mândresc .
13655.
Numim ştiinţă cunoştinţele care ni se par în prezent adevărate .
13656.
Copilul este un înger care o să devină om .
13657.
Generozitate . A întins mâna
omului din oglindă .
13658. Degeaba oferim condorului o vilă de
lux .
13659.
O muscă nu are prea mari şanse nici în faţa unui plici catifelat .
13660. Când vorbim sau scriem este
fundamental cum aşezăm cuvintele .
13661. Se presupune că omul este îmblânzit .
13662. Un fulg de nea zănatic
mi-a şoptit : < La tine-n palmă
aş vrea să mor ! > .
13663. Cine nu munceşte , nu greşeşte . Nu putem trăi fără greşeli .
13664. Până când nu devenim
bogaţi nu putem afirma că aroganţa nu ne poate atinge .
13665. Invidia te face schelet , apoi roade şi oasele .
13666. Privighetoarea scoate
cântecul din ou la lumină .
13667. Nu mă contrazice nimeni
când vorbesc singur .
13668. Am de toate , inclusiv timp să mai caut .
13669. Frumos , bogat , tânăr şi înţelept … prea de tot !
13670. Tânărul nu poate zice : <
Şi eu am fost bătrân ! >
13671. Bogăţia înţeleptului
dăinuie .
13672. Absurdul zilelor noastre : dacă faci un lucru bun vei fi atacat , sub pretextul că vrei să iei locul
cuiva .
13673. Viitorul ne iartă
greşelile şi nu întârzie .
13674. Când ne facem că trăim , viaţa trece pe lângă noi .
13675. Nu este normal să dispară iubirea dintre fraţi , nici atunci când se ceartă .
13676. Fără Limba Română aş
comunica prin semne şi mi-ar lipsi unicul stăpân .
13677. Nu este fericit cel ce se luptă
să devină bogat , ci acela ce
munceşte să nu ajungă sărac .
13678. Visul poetului face cuvintele să cânte .
13679. Fără idei mintea se
ofileşte .
13680. Când
căuşul de ţâţână este din lemn duios , poarta trimite în jur un cântec de bun
venit .
13681. Culmea combinaţiei dintre
obrăznicie şi tupeu : cel ce
plagiază acuză autorul materialului
original .
13682. Întristarea pe timp de
pagubă adaugă al doilea fenomen negativ vieţii .
13683. Cine nu poate altfel , să bârfească foarte puţin .
13684. Vorbele proaste aruncate
spre mine m-au determinat să le scriu şi eu pe ale mele .
13685. Lacrima vine din adâncuri
şi curăţă ochiul cu lumină .
13686. Ţâvna îl face nesuferit şi pe omul foarte talentat .
13687. Să crezi că Facebook-ul se
prăbuşeşte fără tine , e nebunie
curată .
13688. Omul perfid are puţină
lumină la îndemână .
13689. Neprietenii sunt trişti că
nu i-am impresionat până în prezent ;
i-am rugat să aştepte până fac rost de
bani .
13690. Experienţele şi nu
experienţa pregătesc ştiinţa .
13691. < Înalta societate > ¸< lumea bună > , < elita > ,
< crema > , < lamura > , …
13692. La ora actuală nu prea
înţeleg ce forţă m-a pus în mişcare de am reuşit să duc în cârcă atâtea câte am
dus ; nici vorbă să spun că nu îmi
pare bine . Totuşi , copilăria şi tinereţea sunt date
omului drept cadou , dar nu i se
spune : apreciază !
13693. Nepoţii mei îmi vor duce câteva gene mai departe .
13694. De ce să-l jigneşti , este mai uşor să fii amabil :
nu-l observa .
13695. Am crezut că o să ajung
până aici , şi , vă spun sincer , am
reuşit .
13696. Un frâu cu mai mult de
două fire sfârşeşte prin a fi un maldăr de fire încurcate .
13697. Am aici pe Facebook mai mulţi prieteni care nu îndrăznesc să mă
intercepteze neştiind că i-am iertat ;
consideră că sunt leopardul :
nicidecum !
13698. O zi lungă este formată din tot atâtea clipe scurte cât are o zi normală .
13699. La început suntem
ameninţaţi cu nişte riduri şi câteva fire albe , apoi fudulia auzului şi o scârţâială la rotulă şi tot aşa , încolo suntem bine şi am început
tratamentul .
13700. Cantitatea nu aduce calitate decât în matematică şi când învăţăm
limbi străine ; în celelalte cazuri , totuşi , ai de unde alege .
13701. Visul trimis către viitor
este valabil .
13702. În disputele religioase , în cele despre fotbal ,
cât şi în cele politice fiecare
parte spune numai axiome .
Argumentele părţii adverse sunt considerate minciuni .
13703. O proastă educaţie obţinem
citind cărţi proaste , luând în
seamă presa de
scandal , urmărind televiziunile de senzaţie şi
bârfind peste măsură .
13704. Tot ce ajută progresul în
spaţiul binelui este bine primit .
13705. Prietenii sunt de mai
multe feluri , duşmanii sunt de un
singur fel .
13706. Nimeni nu poate zbura tot timpul , să ne asigurăm şi locul de odihnă .
13707. Regina multor invenţii
este greşeala .
13708. Informaţia prost organizată nu ajută ştiinţa , mai mult , conduce
către erori grave .
13709. La repetiţii , spectacolul este mai lung ,
actorii au un plus de libertate (pe care o dă lipsa publicului) .
13710. A despicat firul în mai
multe părţi şi fiecare parte a fost făcută bucăţele , încât subiectului i s-a piedut urma .
13711. Cine ajunge în vârf ,
nu mai poate admira piramida .
13712. Mai toţi porcii au cărarea vieţii scurtă .
13713. Este foarte trist să afli mult mai
târziu că ai fost fericit .
13714. Duşmanul intră cu
tăvălugul , direct . Noţiunea de
duşman sub acoperire nu are sens .
13715. Cum să fie o întâmplare
faptul că universal acesta pe care îl ştim funcţionează ca model de perfecţiune
.
13716. Minciuna este în al noulea
cer când ajunge în gura lumii .
13717. Să ai o singură idée
există riscul să fie proastă .
13718. Laudele lingăului sunt
cele mai periculoase , ni le oferă
ca fiind pe degeaba .
13719. Nimeni nu invidiază pe unul care se scufundă .
13720. Norocul rămâne cu noi dacă
ne găseşte lucrând .
13721. Răutatea nu caută omul bun
să-i fie stăpân .
13722. Decât fără noroc , mai bine sănătos .
13723. Când coborâm în prăpastie
ar fi de folos nişte aripi şi nu o frână .
13724. Frica reprezintă semnalul că am ajuns în ceaţă .
13725. Nu ne-am înţelege dacă
toţi oamenii ar gândi la fel .
13726. În momentul în care te
lauzi descoperi ce defecte ai .
13727. Omul neliniştit a spart
câteva străchini , călcând în ele .
13728. În timp ce scriu aceste cuvinte deţin o comoară greu de evaluat : ziua de azi .
13729. Să poruncim celor ce
muncesc ajutându-i .
13730. Ocaziei care vine spre noi , să-i punem căpstru şi să o conducem pe drumul
pe care umblă şi dorinţa
noastră .
13731. Nenorocirea ne intră-n
ogradă zgâriind pământul în timp ce o tragem de coadă .
13732. Golul din peşteră face
picăturii ecou .
13733. Falsa modestie poartă
hainele de împrumut ale modestiei .
13734. Cel care vorbeşte mai tare decât putem suporta
, ar trebui oprit , précis ne
pregăteşte o minciună
îndopată cu laude la adresa lui însuşi .
13735. Prostul spune tâmpenii
luându-le la rând .
13736. Cine stă degeaba şi spune
că este fericit este un mare mincinos .
13737. Lumea asta în care mor
satele se apropie de final . Oare se
va muta oraşul
în grădina de legume sau
eprubeta va deveni zeu !
13738. Fulgul de zăpadă cade o
singură dată .
13739. Opinia are marele merit
că nu insistă să o luăm în seamă .
13740. Multe adevăruri au fost
considerate , mai întâi , minciuni sfruntate .
13741. Răbdarea să nu fie la fel de lungă cât viaţa individului .
13742. Nu
urăşti azi , nu urăşti mâine şi până
la urmă te obişnuieşti .
13743. Insignifianta valoare
a unei păreri este faptul că o ai .
13744.
Ascultând descoperim ce fel de cuvinte vin spre noi .
13745. În
spiritul cronicarilor . Plăcerea ce
se naşte din galeşa dulceaţă a vinului ,
să rămână în burdihan şi nici cât o dungă de abur să nu urce spre ţircălamul
minţii , că năpristan alunecă din
cerul gurii goală şi neruşinată vorba spurcată .
13746. Cel
care inspiră teamă poartă în sân frica ,
mare şi grea cât piatra de moară .
13747.
Lacomul nu mai are nevoie de nici un bob în plus , însă mai adună pentru putregaiul vremurilor ce vin .
13748. Câte unul se prezintă aşa de băţos de parcă
Vlad Ţepeş i-a trimis peste timp drept cadou , un obiect cu vârful ascuţit .
13749.
Sărac fiind exişti , însă trăieşti
puţin.
13750.Cel
mai mare neajuns al bogăţiei este că nu se îndură să plece către omul sărac .
13751.
Trăim pentru plăcere , dar plăcerea
alungă fericirea . Trebuie să
acceptăm că fericirea este de-o clipă .
13752. Aş
fi onorat să te am prieten :
ridică-te !
13753.
Muşchii prostiei sunt tari .
13754. Cine
lansează vorba urâtă , demonstrează
că este ultimul .
13755. Mai
bine facem o punte nouă decât să o trecem pe cea veche înfrăţindu-ne .
13756.
Mânia dă afară cuvântul fierbinte pe care îl ţineam pe limbă .
13757. Şi
eu aş merge pe sârmă dacă ar fi întinsă pe pământ .
13758. Un
sfat este mai slab decât o opinie .
13759. Cine
tace este sătul .
13760.
Găsirea unui remediu înlocuieşte un maldăr de sfaturi .
13761. De la un linguşitor poţi învăţa numai cum nu
trebuie să fii .
13762. Mintea .
Bogăţie la putător .
13763. Binele cu de-a sila şi goana după vânt sunt
zadarnice .
13764. Când vremurile nu sunt aşezate este bine să
ne odihnim .
13765. Meşterul priceput este cel căruia îi place
lucrul .
13766. Aş face-o pe prostul , însă am teamă că o să greşesc .
13767. Cine plânge de durere pierde şi mai multă
energie .
13768. Lacomul înghite totul , până când rămâne în urmă pustiul .
13770. Când te schimbi pentru plăcerea lumii , în acelaşi timp lumea îşi schimbă
părerea .
13771. Să fii fericit cu puţin , însă nu cu pensie minimă pe economie ( de un leu ) .
13772. Fără nici o dorinţă , parcă nu îţi vine să trăieşti .
13773. Ziua de ieri nu poate fi mai bogată decât a
fost .
13774. Cea mai amarnică stăpânire este a banului .
13775. Visul care nu zboară devine coşmar .
13776. Nu a fost studiată exploatarea omului de
către el însuşi .
13777. Pentru obrazul obraznicului să folosim un
material abraziv .
13778. Poate mă ajută cineva cu şase reni : am sanie .
13779. Să fie prezentul ucigător , încât să dorim răul uriaş dinainte !
13780. Se face sărbătoare când apare lumina .
13781. Fie-ne sufletul precum lumina marilor sărbători .
13782. Albina hrăneşte < copilul > cât acesta
e în găoace şi cinci zile după ce iese de acolo , apoi printr-un limbaj al dansului îi urează : < zbor înalt ! > .
13783. Oamenii care vorbesc fără
să ştie despre ce anume , se numesc
flecari .
13784. Sunt nerăbdător să aflu
dacă am destulă răbdare .
13785. Visul nu ne întinereşte , însă ne dă avânt .
13786. Nimic mai periculos decât omul rău care şi-a făcut un plan
amănunţit .
13787. Au început să devină
inteligente obiectele , oamenii mai
au de aşteptat .
13788. < Nu mai suport atâta
lumină ! > , a zis becul aprins
când soarele era arzător .
13789. Să nu avem încredere în
toate vorbele unui papagal .
13790. Imensitate se cheamă
libertatea dorinţei .
13791. Greşelile şi erorile sunt
drumuri neasfaltate care duc către autostrada
adevărului .
13801. Să nu stricăm oglinda apei din care am băut , neliniştim cerul .
13802. Ultima suflare trimite speranţa în eter , primul ţipăt e speranţă de zbor înalt.
13803. Domnule , oferă-mi un surâs şi m-ai învăluit cu
lumina fericirii şi nu o să
rămân dator ; tot
trece timpul .
13804. Şi apa curată mă ajută să nu slăbesc .
13805. Calea
regretului este o înfundătură .
13806. Ce crede lumea , când eşti fericit ai de toate : sănătate , suflet
curat ,
prieteni , bogăţie , frumuseţe , succes , însă eşti fericit dacă ai toate
acestea .
13807. O ureche neavizată poate refuza o glumă
excelentă .
13808. Curajul aduce norocul şi nu invers .
13809. Autorul atrocităţilor ori este bolnav , ori l-a speriat moartea .
13810. Defectele omului fericit trec în umbră , nefericitul nu poate juca teatru .
13811. Nefericit este cel ce nu foloseşte fericirea
cum trebuie .
13812. Unii au timp să se certe ; ce fericire !
13813. Trece foarte mult timp până când ne vom
obişnui cu hrana Eco .
13814. Contează cât eşti de sărac : sărăcia-i obraznică şi se umflă în
pene şi poate
ocupa toată casa .
13815. Degeaba zâmbeşti de după mască .
13816. Harta României Mari este mai mare .
13817. Dacă omul rău nu este singur , atunci există mai mulţi oameni răi , omul bun
nu este singur niciodată .
13818. Ce vor mincinoşii : adevărul gol goluţ .
13819. Frica transformă visul în coşmar .
13820. Este mult mai uşor să ştiu ceea ce ştiu decât
ceea ce nu ştiu .
13821. Nu mai încape tristeţe într-o casă cu
obloanele trase .
13822. Nenorocul este salvatorul de serviciu .
13823.
Folosind cuţitul , nu vindecăm o
rană . Chirurgul foloseşte bisturiul
.
13824. Hai ,
să ne certăm , i-am zis unui prieten
şi a început să râdă ştiind că de
aşa ceva nu sunt în stare .
13825. Se umple lumea de scântei pe timpul unei
discuiţi politice .
13826. Lipsa de calcul nu este egală cu riscul . De obicei , riscă cine a calculat .
13827. Duminică seara curg râuri de lacrimi , pe motiv că a doua zi este luni .
13828. Matematica nu procedează ca mine , nu
procedează ca tine , procedează
ca ea .
13829. Minte
ioc , degeaba noroc !
13830. Mai
bine cu cel mai rău dintre oamenii buni ,
decât cu cel mai bun dintre oamenii răi .
13831. O persoană ţâvnoasă scoate lumina din casă .
13832. Greşeala nouă pare simpatică . O greşeală repetată nu are ştaif .
13833. Trebuie să învăţăm a zbura ; peste prăpastie trecem cu uşurinţă în
zbor .
13834. Laşul consideră că are degetul gros cât o
butie .
13835. Am luptat permanent să trăiesc şi de aceea
exist .
13836. Şi racul ajunge undeva . Şi melcul .
13837. Unele nebunii au scos omenirea din ţâţâni .
13838. Cel mai uşor putem inventa obstacole .
13839. Nu
reuşim să zburăm împovăraţi cu prea multe podoabe .
13840. Trebuie să cercetăm dacă se mai dezvoltă
microbii atunci când sunt răciţi .
13841. Acţiunile vorbesc aceeaşi limbă în
oricare parte a lumii .
13842. Defectul unor persoane este că sunt mai
inteligente decât trebuie ,
atunci
când nu trebuie .
13843. Trăieşte din înţepături : face tatuaje .
13844. La înghesuială descoperim cine are
greutate .
13845. Linguşirea lucrează mai fin decât o briză : te atinge cu o mie de limbi .
13846. Dacă taci şi nu acumulezi , tot degeaba .
13847. Multe probleme , foarte multe erori .
13848. Rezultatul
căderii îl dă natura materialului pe care aterizăm .
13849. Să
ne ferim de jumătăţi , dacă nu au
măsură .
13850. Nu
te-a invitat nimeni să-ţi faci publică părerea despre cum crezi tu că sunt
eu ; ai
grijă de tine , cine te crezi !
Avertisment : s-au fript şi alţii .
13851. Dorinţa este zănatică , câteodată îi lipseşte ruşinea , însă realitatea ,
atunci când nu întrece închipuirea , instalează binecuvenitul echilibru .
13852. Sora întunericului este neştiinţa .
13853. Când părăsim această lume , nici aerul nu îl luăm cu noi .
13854. Încerc să fiu original , însă cuvintele nu sunt ale mele , îmi aparţine numai felul cum le
folosesc .
13855. Cărbune
încins este durerea : până la urmă
se stinge !
13856. Acel prieten care vorbeşte despre mine în
lume altfel decât când suntem
împreună ,
este prefăcut .
13857. Leac
pentru boala zgârcitului este fiul risipitor .
13858. Dincolo
de mister nu ştim ce este , dincoace
există viaţa noastră cea de toate
zilele . Să
trăim !
13859. Începem să înţelegem cât de cât viaţa în
momentul în care ocolim furnica
atunci când călcăm pământul .
13860. Gerul de Bobotează botezat cu apă vie şi
miros de bosioc poate se va
îndura să ne tragă un pic de urechi .
13861. Melcul nu foloseşte
umbrela .
13862. Să ducem o singură oaie
într-o haită de lupi să le vorbească despre dreptul
la viaţă şi lupii vor
începe să plângă şi se vor sfâşia între ei .
13863. Ţoapele au de toate , însă au şi tupeu .
13864. Ridică-te încet !
13865. Spre sfârşitul vârstei a
patra parcurgem partea cea mai dificilă
a drumului
care duce către vârf .
13866. Să dormim numai cât
trebuie . Surplusul de somn e toxic .
13867. Prezentul este de aur , trecutul e cărbune , viitorul e gelatină .
13868. Am primit un îndemn
părintesc . Gândeşte bine înainte de
a face un dar ,
după ce l-ai făcut , dacă îţi pare rău , om nu te mai numeşti , copile .
13869. Ar
fi fost posibil ca minotaurul să poată vizita şi camerele unui labirint spaţial
.
13870. Banii nemunciţi nu aduc
fericirea .
13871. < Să fii independent !
> , zicea Moromete şi ar fi un
model pentru guvernare .
13872. Problema fericirii ne
electrizează atunci când întâlnim oameni fericiţi .
13873. Cine fuge de greşeala pe
care a făcut-o cade în capcana celei de-a doua greşeli .
13874. Nu avem nevoie de ajutorul
nimănui pentru a fi cinstiţi .
13875. Banul câştigat cu sudoare
trebuie ţinut în casa mare .
13876. Am hotărât să rămân la fel
de bun tot anul precum am fost de Crăciun ,
de
Anul Nou şi de Bobotează .
13877. Cine este prins furând face
gargară .
13878. Dintre meseriaşii pe care am chemat în ajutor , niciunul nu a lucrat mai bine
decât
aş fi făcut-o eu .
13879. Un om fericit face mai
multe greşeli decât unul treaz .
13880. De la un străsihastru . Nu aş mai avea nici o scăpare dacă nu
ar exista
Dumnezeu .
13881. Compromisul este de un
singur fel , şi atât .
13882. Popularitatea şterge din
strălucire .
13883. Schizofrenezie . Să pretinzi să fii iubit .
13884. Dacă mintea nu te lasă /
Degeaba mai poartă coasă .
13885. Muritorule , ce ai face dacă ai fi şeful
Universului timp de o oră ? Ai ţine
haosul în frâu ? Nu te apucă spaima ?
13886. Cine urăşte are multe
probleme nerezolvate .
13887. Zgârcirul face cu ochiul
celui ce jefuieşte .
13888. Plânsul înlătură
încordarea neuronului şi vibraţia ce rezultă călătoreşte o
vreme şi devine cântec şi
lacrimă .
13889. Pe timpul furiei vizităm
un spaţiu paralel acestuia real ;
oricum este mult
întuneric pe acolo şi
gânduri fără sens rătăcite şi fel de fel de monştri .
13890. Mă simt în stare să
acumulez multă bogăţie în timp scurt şi în mod cinstit ,
însă nu am ştiinţa
gestionării ei şi nu am găsit pe nimeni care să mă ajute .
13891. Cine se sperie de lumină
are multe părţi întunecate .
13892. De n-ar avea efecte , viciile ar fi suportabile .
13893. Săracii sunt mângâiaţi
foarte des cu vorbe .
13894. Periculos nu este numărul
de cărţi din ce în ce mai mare , ci
numărul de
cititori din ce în ce mai
mic .
13895. Infinitul nu se află
într-o nemişcare totală , pluteşte , pot fi sesizate nişte
vibraţii subtile .
.
13896. Copil fiind am furat un creion şi , printr-o aluzie , fără
să fiu nominalizat ,
mi-au fost ameninţate
degetele . De atunci , de câte
ori aud că < s-a furat > , mi
se
încălzesc degetele de la
mâini a retragere . Rezumat : Nu lua ce nu-i al tău , copile !
13897. Când primim un sfat ne
simţim la adăpost , numai conştiinţa
rămâne pe
afară .
13898. Ce angrenaj teribil poate
fi acesta : să devi rob fără să ştii
cine-i stăpânul .
13899. Reclama deşănţată făcută
unui produs te face să o iei la fugă
atunci când îl
vezi .
13900. < Când faci ce îţi dictează conştiinţa , nu vei fi învins ! > ,
observăm că este
vorba de dictatură .
13901. Când vezi numărul de cărţi
care apar zilnic , îţi vine să le
plângi de milă
sărmanelor cuvinte .
13902. Să dormim numai cât trebuie , surplusul de somn e toxic .
13903. Cel mai mare duşman al unor scriitori este
suficienţa : după primele două ,
trei
cărţi cred că fac parte dintr-un univers paralel , însă aici , pentru
muritorii ăştia
banali
, încep a scrie fie numai prostii , fie reţete de cum să lungim siropul .
13904. Despre bani se vehiculează
aceleaşi propoziţii de când e lumea lume
şi
banul ban .
13905. Veninul vorbelor are
viteza fulgerului .
13906. Trebuie să avem grijă de
prieteni să nu treacă de partea duşmanilor .
13907. Vrei să vezi munţii de la
înălţime , trimite o dronă .
13908. De teama acuzaţiei de
plagiat , unele persoane complică
fraza aşa de mult
până când rămânem în minte
doar cu nefirescul alăturării unor cuvinte .
13909. Cele mai valoroase idei
sunt inexprimabile .
13910. Unii oameni sunt aşa de
obosiţi că ar avea nevoie de trei duminici pe
săptămână .
13911. Există sfaturi mai
preţioase decât multe greşeli .
13912. Întâlnim şi siuaţii
absurde , aşa de absurde că îţi stă
mintea în loc , aşa ca
proasta .
13913. Mi-am iertat toţi duşmanii
, însă i-am trecut pe o listă .
13914. Cuvintele pot răspândi
bunătatea şi veselia ; la fel de uşor
fac să se nască
zâzania şi ura .
13915. Satul unde nu se mai nasc copii , nu mai miroase frumos .
13916. A nins şi nu-i nici o urmă
în curtea vecinului ; încep să îmi
fac probleme .
13917. Toate la locul lor şi
măreţia fie a munţilor .
13918. Tristeţe . De când cu selfie-urile astea lumea
zâmbeşte forţat din ce în ce mai des .
13919. Aerul de suficienţă
miroase urât .
13920. Cine glumeşte pe seama
sărăciei , nu ştie ce-i munca .
13921. Din
cauza aglomeraţiei nu mai
vreau să devin celebru .
13922. Unii nu ştiu ce să mai creadă ,
alţii nu vor să mai creadă şi , în
sfârşit , cei mai mulţi cred aşa pur
şi simplu .
13923. Ciocolata este produsul care nu trebuie
interzis ; am zis : până acolo !
13924. Adio
concediu ! Sunt pensionar .
13925. Plâng atunci când bucuria depăşeşte măsura ; o să refuz să-mi plâng de milă .
13926. Să încercăm gheaţa cu băţul şi omul cu vorba .
13927. Când un om devine paralel cu lumea , lumea nu simte nimic .
13928. Şi-a ridicat nasul în vârful prăjinii , dar a folosit o prăjină simpatică .
13929. O greşeală ascunsă face pui .
13930. I:
Cine imită mersul racului ? R : Ţara în care tinerii sunt invitaţi să
nu muncească .
13931. Se zice că leneşii sunt inteligenţi ; dacă ar fi aşa nu ar fi leneşi . Sau : dacă ar fi aşa la ce foloseşte .
13932. Zădărnicie . Vântul caută frunze în plină iarnă .
13933. Şi drumul greşit duce undeva .
13934. Înţelegem ce-i un cap sec după ce observăm ce
creşte din piatră seacă .
13935. Când ai un duşman , ai o grijă ; când ai
un prieten , grija se dublează .
13936. Să ne păstrăm limba cea în care vorbim şi , mai ales , cea cu care vorbim .
13937. Ce minunat este Facebook-ul : se trezeşte omul dintr-un coşmar , deschide
calculatorul şi îşi publică supărarea ; aşa , să-şi impresioneze prietenii !
13938. Dumnezeu
ne oferă posibilitatea să alegem ,
în caz contrar am fi nepermis
de obraznici .
13939. Eficienţă
. Până verificăm un zvon , devine realitate .
13940. Numai gândul poate cutreiera infinitul .
13941. Când
eram tânăr visam tot felul de lucruri , în prezent am luat-o de la capăt .
13942. <
Să-ţi arăt vila mea ! > zise melcul .
13943. Cel
mai sărac este bogatul fără suflet .
13944.
Boala trebuie scoasă şi nu ascunsă .
13945.
Creierul mai poate fi folosit până când cedează neuronii .
13946.
Mortul poate suporta toate nenorocirile lumii .
13947.
Leagănul pentru pruncuţ e făcut din lemn duios .
13948.
Zgârcitul îşi linge scuipatul , însă
, la o adică e grandoman : dă bacşiş !
13949.
Viermele alege fructul cel mai frumos .
13950. De
omul flămând nici somnul nu se lipeşte .
13951. Îngrijorarea consumă energia din om , căldura intensă consumă apa din pom .
13952. Când intri în tăbăcărie nu se cunoaşte că nu
ai făcut duş .
13953. Accept să fiu dictator numai faţă de
pasiunile mele .
13954. Luminând
în jur vezi pe unde să mergi .
13955. Ştim
că există un sfârşit şi în fiecare clipă ne grăbim către el .
13956. Ne
pregătim pentru un million de variante ale vieţii noastre şi se întâmplă să
parcurgem varianta un million unu .
13958.
Capodopera rămâne operă valabilă în eternitate .
13959. Un
material subtil , care nu a primit
denumire până acum , străbate
milioane
de circuite neuronale , apoi devine gând . Nu
este posibil să percepem acest travaliu
din cauză că procesul în cauză are o viteză uriaşă .
13960.
Iertarea anulează veninul .
13961. Când
doarme , fumătorul visează că a
rămas fără ţigări .
13962. Omul sănătos dar fără minte , îşi dă aere de filozof .
13963. Vreau să văd şi eu un om fericit care nu
munceşte , poate îmi explică şi mie
cum a procedat .
13964. Mult mai bine e să fii sărac , nu te întreabă nimeni de unde ai
banii .
13965. Nici scriitorii nu o duc prea bine , aleargă după oameni să le cumpere cărţile .
13966. Vinul îndoit cu apă , este ca laptele înnobilat cu ceapă .
13967. Lipsa banilor te face cuminte , atent şi plin de iniţiativă ; nici nu
vreau să-i văd .
13968. Inima este aşa de blândă cu mine , mi-ar face toate poftele , însă mintea are
nuieluşa ridicată .
13969. Măgarul bătrân care a fost de ispravă , trebuie hrănit cu otavă .
13970. Fără pensie , fără salariu nu aş avea nici o grijă , aş fi din nou copil .
13971. Întreabă fără nici o ruşine , dar să nu fii obraznic .
13972. Cu talent sunt create opere , pentru capodopere este nevoie de
geniu .
13973. Când eşti tânăr şi puternic afirmi că ştii
totul , un pic mai târziu descoperi că ai exagerat destul de mult .
13974. Nu
reuşim să îngrămădim trecutul ,
prezentul şi viitorul în aceeaşi clipă .
13975. Sfinţii au fost oameni care s-au trezit
înainte de moarte .
13976. Greşeala de tipar este greţoasă , greşeala gramaticală este oribilă .
13977. O fi şi asta o treabă : să
înveţi pe altul cum să greşească .
13978. Definiţia este cuşca elementului .
13979. După ce i-am iertat , mulţi prieteni m-au părăsit spunându-mi că nu vor să mă supere şi
a doua oară . Respect !
13980. Cuvintele mari sunt necesare când trebuie
umflate nişte rezultate , în rest
oamenii folosesc cuvinte monosilabice
13981. Nu a
zis nimeni să zâmbim toată ziua .
13982. Câte unul cuprins de mizericordie zgomotoasă , ori ţipă la vânt , ori bate apa cu paiul .
13983. Manevrăm banii şi cheltuim anii .
13984. Cine ucide cu milă este egal cu cel care ucide
fără milă .
13985. De multe ori mila salvează individul pentru
a-l distruge .
13986. Nu mai avea cu cine se lupta şi a construit o
moară de vânt .
13987. Boul visează că este taur .
13988. Bunica rămâne icoana de sărbătoare a
copilăriei noastre .
13989. Unii mor aşa cum s-au născut .
13990. Nu mai bea dacă eşti beat , nu mai vorbi dacă eşti vorbit .
13991. O parte dintre cei care merg cu capra , o fac de oaie .
13992. Maimuţele nu au încercat să ajungă la Polul
Nord .
13993. Aş vrea să vorbesc cu cel care postează
cincizeci de cafele într-o zi ;
domnule ,
doar Balzac era în stare să le bea .
13994. Furia nu-i bună decât dacă vrei să distrugi
un aparat care nu funcţionează .
13995. Atâta gălăgie-i pe pământ ; totuşi aerul nu ne părăseşte .
13996. Necunoscutul este plin de obiective care abia
aşteaptă să fie descoperite .
13997. Duşmanul care îşi vede de treaba lui poate fi
şi urât .
13998. Mulţi nu sunt siguri de viaţa de dincolo , că ar pleca imediat .
13999. Când se iveşte ocazia să spună o prostie , înţeleptul se abţine .
14000. Cine credea că nu ajung aici ? Următorul număr cu trei zerouri este15000 .
La Corbii de Piatra
de Grigore Rotaru Delacamboru
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu