Ganduri de ocazie ( 15901- 16300 )
*
15901. Toamnă . Peste mari
depărtări clopotul întinde luciul şoaptei de aramă .
15902. Gheaţa fiind un alt fel de
trup al apei , o să coborâm în tăcere cu un altfel de trup al
nostru .
15903. Când o problemă simplă
produce dureri de cap , este de vină
capul .
15904. Tot ce este viu se mişcă ; deci , trebuie să ne mişcăm .
15905. Unul m-a vorbit de rău
până când s-a format ecoul vorbelor sale care , în respect faţă de legea bumerangului , întorcându-se a fost lovit în cap ; acum zace cu hăidea-n sus şi cu dibla spartă şi mă roagă să-l
iert . Dar nu ştiam că există până când să-mi
adreseze această cerere , parol .
15906. Bucuria faptei să fie la
sfârşit .
15907. Fără punctul de
sprijin pârghia devine o bară inutilă .
15908. Cine pare ceea ce nu este
îşi scoate pe tarabă defectele .
15909. Cine lucrează din plăcere
îl depăşeşte rapid pe cel ce lucrează de nevoie .
15910. Mai bine lenea decât
mulţumirea de sine .
15911. Este bolnav cine oferă
unui copil noţiuni false .
15912. Îndemnul suprem este
dorinţa .
15913. Pot fi bun până când ajung
împins lângă zid ; cu bunătatea nu
pot trece prin zid .
15914. Greşeala stă pe mal şi
priveşte păcatul din fundul prăpastiei .
15915. Dintr-o baltă de cuvinte
murdare nu iese un gând curat .
15916. Neputinţa se manifestă
prin înjurătură , iar înjurătura
devine păcat .
15917. Ştim că un tablou trebuie
privit de la o anume distanţă ,
totuşi sunt destui care vor să intre în tablou .
15918. Cunosc persoane care îşi
fac două , trei selfi-uri pe zi , poate , poate apare vreo îmbunătăţire .
15919. Una e să întrebi < când
? >, alta e să întrebi < se
poate ? >.
15920. Foarte multe persoane
consideră că dacă înţeleg anumite lucruri
aflate în afara necesităţilor zilnice , nu le foloseşte la nimic.
Doar ce auzi, de exemplu :< La ce îmi sunt de folos formulele
de calcul prescurtat ?! >. Ciudat
!
15921. Mai bine să am un dușman
care mi-a declarat război decât un prieten fals .
15922. Zborul . Să urci alunecând prin aer .
15923. Inteligenţa nu iese în frunte.
15924. Am
început să mă simt așa de bine că abia mă mai cuprinde pielea : am foarte multe cunoștințe care au
trecut de nouăzeci de ani și , parcă
s-au vorbit , toate apreciază că
sunt foarte tânăr .
15925.Până
în clipa când mama a plecat în lumea de dincolo am fost copil ( băiatul mamei !
) . În acea clipă am îmbătrânit cu
60 de ani .
15926. Nu pot să mă cert cu
persoana care cedează .
15927. Pădurea
nu a atentat la viața nici unui guvern .
15928. Până nu demult nu ajungeai prea departe dacă nu aveai origine
sănătoasă ; cei care făceau trierea
erau convinşi că ne tragem din maimuţă .
15929. Când este nevoie ,
prietenul îmi acordă ajutor fără să cer ,
dușmanul intră în ceata adversarilor .
15930. Cafeaua dacă-i fierbinte / Cel ce bea o ține minte !
15931. Ispita-i piatră de
încercare .
15932. Să ajungi învăţat într-o noapte nu este posibil ; mai toţi învăţaţii spun că sunt
necesare zile şi nopţi .
15933. Nu avem la îndemână
timpul necesar să parcurgem toate cărţile ce trebuie citite , însă , câteva , acolo , este posibil .
15934. Este posibil : cel
ce blamează prostia să fie deştept .
15935. Persoanele care nu pot ţine un secret trebuie să se ferească
să-l afle .
15936. Suntem îndemnaţi să numărăm bobocii dacă nu avem bani .
15937. Până la vârsta de 50 de ani îmi ziceam : < Ştiu că o să îmbătrânesc , dar se va întâmpla mai încolo ! > . Uite , < mai încolo
> a sosit şi , zice lumea , nu întârzie niciodată şi nu a ocolit
pe nimeni .
15938. Duşmanul fals este un
prieten care ne pune la încercare .
15939. Câteodată mă doboară
somnul de parcă aş fi parlamentar .
15940. Forma supremă a curajului : intenţia de a exista .
15941. Trebuie să zâmbim , să vadă adversarii că ne îngrijim
dantura .
15942. Micinosul fuge de adevăr
ca Mikyduţă de tămâie .
15943. Curgerea înseamnă viaţă , scurgerea favorizează extincţia .
15944. Suntem zăbava unor clipe .
15945. Bărbatul care consideră că
are dreptate în disputa cu o femeie ,
nu are minte .
15946. Eşecul se miră de ce nu
îi deschid poarta să intre în ogradă .
15947. Gândirea modifică
acţiunea fiecărei celule ; am
început să cred că celula are un creier minuscul .
15948. Copilul care întreabă va
fi adultul neinclus întunericului prostiei .
15949. Toamna frunzele pleacă pe
rând ; suntem frunzele vremii . În natură nu există abateri de la
rânduială .
15950. Tastatura a început să
poarte vina oricărei greşeli de gramatică.
15951. Fiecare greşeală de
gramatică este o palmă aplicată pe obrazul Limbii Române ; nu merită acest afront maica rostirilor noastre .
15952. Interesul este regele
pasiunilor .
15953. Mai bine tristeţea fără sfârşit , decât bucuria că ne-a ridicat osanale un prost .
15954. Noroiul este de folos
porcilor .
15955. Cel care vorbeşte până
când i se termină vocabularul ,
începe să inventeze cuvinte .
15956. Viaţa nu are în program
şedinţe de probă .
15957. < Mai încolo ! > m-a
dus cu zăhărelul până la vârsta la care mă aflu .
15958. Sunt oameni care consideră
că au atât de multe idei , încât să mai
existe altele nu ar fi posibil .
15959. Mai bine sărac decât să
ai teamă pentru faptele care ţi-au adus bogăţia .
15960. Un analfabet nu este luat
în vizor dacă nu se apucă de scris .
15961 . Viaţa trebuie respectată , altfel se răzbună ; de
exemplu , oricând ne poate trimite o
durere de măsele .
15962 . Povestim unui elev despre viaţa albinelor mai
multe zile şi rezultatul va fi un zâmbet de îngăduinţă din partea lui ; dacă aranjăm totul încât să ridice în
siguranţă o ramă dintr-un stup , ei
bine , o să ţină minte acest moment
toată viaţa . Cine participă la
evenimente este cineva !
15963 . O inimă mohorâtă stinge veselia minţii
.
15964 . Golul interiorului nu ne ajută să plutim .
15965 . Avea început de chelie , vorbea numai în doi peri .
15966 . Vor dispărea toţi prietenii aflaţi sub
acoperire , acesta-i viitorul .
15967 . O apreciere greşită e a celui care trăieşte
ca şi cum ar muri mâine şi evenimentul începe să aibă loc azi .
15968 . De ani de zile are o singură idée , ştie că este greşită , dar nu o părăseşte , este a lui .
15969 . Scrisorile anonime nu sunt luate în seamă , totuşi , din curiozitate , sunt
citite .
15970 . Nu
am înţeles persoanele care îşi freacă subsuorile cu mujdei de usturoi pentru a
îndepărta mirosul de transpiraţie .
15971 . Folosind inima nu rezolvăm probleme de
matematică .
15972 . < Dacă o să ajung la vreo 70 de ani , o să văd ce o să fac ! > . Uite , am ajuns şi nu prea ştiu ce o să fac .
15973 . Supa este sorbită de omul lacom şi procedează
aşa cu scopul să o lungească .
15974 .
Încă nu se ştie în ce fel de fân a găsit ariciul atâtea ace .
15975 . Nu-i un secret că ocolim realitatea ; fanaticii merg mai departe : o omoară .
15976 . Norocul ne caută prin ogradă până când
oboseşte , apoi plecă dezamăgit , în timp ce noi îl căutăm pe alte
meleguri .
15977 .
Lumina dăruită florilor e adusă de albină în ştiubei ; lumina din lumânare se întoarce în spaţiu prin ardere .
( Circuitul luminii în natură ) .
15978 . Cum totul se mişcă , trebuie să fim activi .
15979 . Vechii egipteni < scriau > fără greşeli
de gramatică .
15980 . Omul de nimic acceptă onoruri pe care nu le
merită .
15981.
Viaţa trebuie respectată , altfel se
răzbună ; de exemplu , pe negândite ne poate trimite o
durere de măsele .
15982. Norocul acţionează fără pic de înţelepciune .
15983. Marile bucurii ni le oferă natura prin
minunile ei .
15984. Cine
vorbeşte mult nu prea are timp să gândească .
15985. Duşmanul care îţi pică în cârcă , aşa din senin , este bolnav .
15986. Fanaticul merge la sigur până dispare .
15987. Tăcerea este unica armă care ne salvează când
atacă nebunii cu vorbe zmintite .
15988. Iertarea ne solicită câteva secunde , răzbunarea ne tulbură ani în şir .
15989. Unii suferă de prea mult , alţii suferă de prea puţin ;
cei care nu suferă au adunat destulă înţelepciune .
15990. Putregaiul din interior aduce omul la stadiul
de peşteră nelocuibilă .
15991. Pereţii nu sunt făcuţi pentru tăria capului
nostru .
15992. Fără
confirmări din partea experienţei ,
teoria rămâne sub formă de calcule sau
propoziţii lungi între coperţile vreunui
tratat .
15993. Mai
uşor cedează un mugure decât o creangă .
15994. Duşmanul pocăit nici părul nu şi-l schimbă .
15995. Fără minte , omul este o vatră în care nici
jarul nu mai pâlpâie .
15996. Omul
învăţat era primit şi în coliba săracului şi în palatul bogatului .
15997. Cine
refuză lumina învăţăturii primeşte întunericul din chinuiala neştiinţei .
15998. Omul
grijuliu nu aleargă să devină bogat ,
ci cu teamă să nu ajungă sărac .
15999.
Moartea nu a părăsit definitiv nici un pământean .
16000. Cine merge orbeşte nu vede fundul prăpastiei
spre care se avântă .
16001. Devine irecuperabilă mintea unui copil
otrăvită cu noţiuni false .
16002. Între < vreau să am ! > şi a fi zgârcit
există o deplină compatibilitate .
16003. Ziua de lucru în care nu muncesc devine o zi
tristă ; o zi tristă întunecă
sufletul şi îmbătrâneşte trupul .
16004. Oricât ne-am chinui , nu putem face râma să zboare .
16005. Cine vorbeşte toată ziua este imposibil să nu
nimeresacă şi câteva prostii .
16006. Am stat de vorbă cu mine însumi şi am
descoperit nişte subiecte interesante despre care nu aveam ştiinţă .
16007. O coajă de banană poate răsturna ditamai
voinicul .
16008. Visul studiază realitatea cu mijloacele
metaforei .
16009. Persoanele care vor să facă al doilea pas , ocolindu-l pe primul , uită că primul pas se numeşte omenie .
16010. Lumina învăţăturii ne ajută să risipim
întunericul neştiinţei .
16011.
Nemernicul îl invidiază şi pe cel aflat în necaz , gândind că necazul nu îi este încă nenorocire .
16012. Există şi cuvinte chinuite : acelea ce compun propoziţiile
mincinoase din unele discursuri politice .
16013. Faţă de noi , cea mai apropiată este o singură clipă .
16014. Toamna îmi bate în geam cu frunze uscate şi
cerul se umple de unghiuri mişcătoare .
16015. Pesimistul este omul care poate să plângă
atunci când are chef .
16016. Cel care spune că ar dori să moară este
mincinos sau nu mai are minte .
16017. Nu cred că putem modifica viitorul , déjà se află pe drum .
16018. Cea mai spectaculoasă victorie obţinem când
zădărnicim începerea războiului .
16019. Cu mine însumi mă cert zilnic , spre seară ne împăcăm : trebuie să dormim liniştiţi .
16020. Prosperitatea
nu-i averea celui care a furat ,
acela-i un borfaş , prosperitatea se obţine cu ceea ce rămâne după
consumul zilnic din ceea ce a câştigat muncind cinstit , acesta-i un om .
16021.
Viaţa ( celula vie ) dă sens Universului .
16022.
Prea puţine mai doreşte persoana mulţumită .
16023. Pentru o nevoie vine momentul
potrivit , dacă nu vine înseamnă că
nu a fost nevoie .
16024.
Nu poţi convinge piatra că este vie dacă nu o faci să meargă .
16025.
Să avem curajul să fim precauţi .
16026. Lipsa curajului face pietricica
piatră de moară .
16027. Apa vijelioasă se potoleşte curgând .
16028.
Drumul ne duce la destinaţia pe care am ales-o .
16029.
Fericirea fuge de lângă omul rău .
16030. Când atelajul merge ca uns , nu înseamnă că frânele sunt de prisos
.
16031. Întâmplarea potrivnică nu ne supără
atât de tare cât gândul că de ce să ni se
întâmple nouă .
16032.
Nefericitul să nu fie lovit ,
nimeni nu trebuie pedepsit de două ori pentru aceeaşi cauză .
16033. Nenorocirea trimite mai întâi în recunoaştere
pe subalternul ei numit necaz .
16034. Destinul nu are amestec atunci când păcatul
se repetă fără încetare .
16035. Tristeţea atrage întunericul minţii şi
deznădejdea ne face să rătăcim în labirintul creat în urma unor hotărâri
pripite .
16036. Sunt mulţumit că atâtea întâmplări neplăcute
nu s-au abătut asupra mea .
16037. Invidia are burdihanul încărcat cu mizerii şi
este gata să-şi facă harakiri numai de
dragul de a murdări pe cineva .
16038.
Iarba rea are rădăcină zdravănă .
16039. Cine-i obişnuit cu păcatul numeşte nenorocire
obligaţia de a-l părăsi .
16040. Pricinarul iscă gâlceava din te miri ce ; de exemplu : că linia dreaptă nu are nici o
curbură .
16041. Cauza nemuririi trebuie
căutată în sămânţa dorinţei . Dorinţa
este veşnic tânără , însă dorinţa
permanentă este semn de boală .
16042. Înţeleptul caută apa vie a gândului curat .
16043. Este menţinută şpaga la
cote înalte : cică să nu se piardă
obiceiul .
16044. În de necuprins a Sa
înţelepciune , Dumnezeu nu
împlineşte nici înţelepţilor toate cerinţele .
16045. Cine are mai multă putere
decât poate duce , va fi strivit .
16046. Multă hulă va primi cel ce câştigă prin furăciune . Hoţul prins trebuie spurcat .
16047. Pentru a face binele nu
trebuie să existe motiv .
16048. Dorinţa arzătoare urcă
singură pe tronul cel mai înalt .
16049. De mic am fost atenţionat .
Mai bine să-ţi bagi mâna în foc decât să iei ce nu este al tău .
16050. Prietenul care ne vinde , merită dispreţuit .
16051. Ticălosul aşezat în capul mesii induce răutate în toată mâncarea .
16052. Când stăm lângă un sfânt
primim din belşugul aurei lui .
16053. Cine face paradă cu
nemaipomenita lui dărnicie nu cumva doreşte să ascundă modul cum a obţinut
întreaga avuţie .
16054. Nu există alifie pentru rana sufletească .
16055. Făţărnicia este la fel de
fandosită cât minciuna , dacă nu
cumva sunt surori .
16056. Un viciu este aşa de iubit
până într-atât că deţinătorul îl slujeşte ,
de bună voie , ca un rob .
16057. Ataşamentul de
nezdruncinat faţă de unele obiecte ar fi de neînţeles dacă închinarea la idoli
nu ar fi existat în istorie .
16058. Orizontul are atâta cuprindere cât îi permite puterea noastră de
a observa .
16059. Lupul abia aşteptă să nu
hrănim câinele .
16060. Absenţa dorinţei este
cheia ce descuie uşa la camera înţelepciunii .
16061. Optimistul
incurabil ajunge la 80 de ani şi nu crede că viitorul va fi întunecos .
16062. Mai ageră decât ochelarii
este învăţătura .
16063. Risipa instalează pustiul .
16064. Medicul nepriceput omoară sub acoperire .
16065. Zvonul nu poate fi un secret
.
16066 . Cu un pai nu menţinem focul .
16067. Cât suntem vii avem de
toate , trebuie numai să căutăm .
16068. Ciuperca otrăvitoare are magnet , ne capteză privirea .
16069. Vorbele linguşitorului închid pleoapele linguşitului .
16070. Câteodată , dincolo de
aparenţe găsim un gol .
16071. Ploaia măruntă şi
interminabilă poate acoperi câmpia .
16072. Boala tăinuită nu-şi încetează lucrarea .
16073. Paiul care pluteşte poate salva o furnică .
16074. Cine şi-a propus să
trăiască puţin , trebuie să se
pregătească .
16075. Nici un muritor nu ar
suporta fericirea continuă .
16076. Cine îşi propune să ajungă
unde nu trebuie , nu greşeşte drumul
.
16077. Primul pas către însănătoşire începe când recunoaştem că boala a
bătut la poartă .
16078. Am trăi sănătoşi dacă am
renunţa la plăceri .
16079. Cine are de gând să moară devreme , trebuie să se pregătească din timp .
16080. Omul rău caută binele în
adâncul Iadului .
16081. Norocul nu plânge când uşa
la care bate nu se deschide .
16082. Tăcerea se descurcă în
toate limbile pământului .
16083. Un diagnostic greşit pune
la treabă un medicament nepotrivit şi boala se agravează .
16084. Când numai nebunii au dreptate , trebuie să intre în acţiune un grup de medici foarte pricepuţi .
16085. Călăul îşi pune cagula pentru a nu i se vedea rânjetul când apucă satârul .
16086. Mai bine să vorbeşti
singur decât să debitezi minciuni în faţa mulţimii .
16087. Leneşul are cele mai
gingaşe dorinţe .
16088. Bunătatea este anemică
fără inteligenţă , inteligenţa este
neputicioasă fără bunătate .
16089 . Imposibilul dispare în
faţa visului .
16090. Să vorbeşti despre cele ce
s-au întâmplat în felul în care îţi convine să se fi întâmplat , este semn de adâncă prostie .
16091. În alpinism nu sunt de folos cataligele .
16092. Şi hoţul se închină să aibă succes .
16093. Legea care nu mă
avantajează , nu este neapărat
proastă .
16094. Obişnuinţa este piatra de
moară ce se află pe umerii noştri .
16095. Este posibil ca sfinţii să
ne accepte prietenia numai în urma unor foarte îndelungate analize .
16096. Să nu luăm ce nu este al
nostru , că trimitem focul cel mai
arzător în suflet .
16097. Este uşor să zicem : < Nu ne place ! > ; mai greu este să făptuim ceva plăcut .
16098. Girafa îşi ţine nasul pe
sus pentru că aşa vor muşchii ei .
16099. Dorinţa împlinită rămâne fără miresme .
16100. Nu am înţeles de ce avea dreptate cel care lovea cu pumnul în
masă ; probabil că gestul imita
lovitura de ciocan a judecătorului după ce pronunţa sentinţa .
16101. Averea intelectuală este prin excelenţă curată .
16102. Gargara produce daune mari în politică .
16103. Duşmanii mei vor să ştie cum o să mă descurc
dacă ei dispar .
16104. Viclenia este forma prin care cineva îşi
declară nevolnica-i neputinţă .
16105. Fiecare frunză ce cade aduce vestea că toamna
e pe sfârşite .
16106. Şi omul bun miroase frumos .
16107. Râma se târăşte , aşa vor muşchii ei .
16108. Clipa e temelia timpului .
16109. Să
nu astupăm o fântână veche pe motiv că noi vom zidi una nouă .
16110. E destul de luminoasă umbra unor persoane .
16111. Numai ticălosul
acceptă să fie remunerat după ce a comis o răutate .
16112. Paiele aţâţă focul însă nu îl menţin .
16113. Mai bine nebăgaţi în seamă decât băgaţi în
apă fiartă .
16114. Moartea a rămas văduvă de când era foarte
tânără ; gurile rele spun că şi-a
omorât soţul .
16115. De-ar fi o certitudine că există viaţă numai pe Terra , am fi striviţi de grija acestui fapt .
16116. Nu se ştie de ce unii semeni au atâta venin
în guşă , doar oamenii au sângele
cald .
16117. Când vine toamna , codrul se luminează .
16118. Vântul nu mai rămâne întreg după întâlnirea
cu o moară de vânt .
16119. Visul ţâşneşte din locul unde au trecut în
aşteptare problemele imaginate cândva .
16120. Rezolvarea şterge strălucirea problemei .
16123. Păcatul reduce pofta de
viaţă a celulelor .
16124. Umbra există în prezenţa
luminii , întunericul în lipsa ei .
16125. Leneşul nu eşuează .
16126. Trebuie să împărţim la 10
numărul ce exprimă cantitatea de miere pe care pretind că au extras-o unii
apicultori la sfârşitul anului apicol .
16127. Un guvern grijuliu ştie de
la primele zile pe cine o să dea vina pentru multiplele erori care vor urma .
16128. Dansul gândurilor este
asemănător aceluia al scenelor dintr-un vis .
16129. O durere ce are final
extincţia este a jarului învelit cu cenuşă .
16130. Pentru că nu are nici o
valoare , opinia trebuie cercetată
cu grijă .
16131. Nu poate avea tupeu
oricine , este necesar un anume
talent .
16132. O pierdere greu de
imaginat : să ardă o bibliotecă ce
ar conţine exemplare unice .
16133. Omul rău miroase aşa de
urât că îţi vine să nu mai respiri .
16134. Visul colindă uşor
printr-un labirint spaţial .
16135. Trebuie să cerem numai
ceea ce putem primi .
16136. Imposibilul este o parte
din realitate ce se ascunde într-un balon de săpun .
16137. Imaginaţia elaborează
proiectele , însă nu prea este atentă
la erori .
16138. Istoricul nu minte , aproximează .
16139. Unii critică de parcă
te-ar lăuda , alţii te laudă de
parcă te-ar critica şi , în fine , ceilalţi care practică tăcerea .
16140. O idée teribilă se zbate
între a fi absurdă şi a fi credibilă .
16141. Când nevoia intră în stadiul de înghesuială , imaginaţia are drept aripi flăcările
unui incendiu nemaipomenit .
16142. În clipa de mânie toate celulele corpului îşi
părăsesc rostul .
16143. Omul sărac priveşte cu
atenţie tot ceea ce nu poate avea .
16144. Zburăm , alunecăm , înotăm , ne vom
teleporta , şi tot aşa până când vom
uita să mergem .
16145. Oricâte greutăţi ni s-ar
pune în spinare , nu vom deveni
diamante .
16146. Dacă plouă . a) Pesimistul : va fi noroi . b)
Optimistul : vom avea recolte bogate
.
16147. Ipoteza greşită discreditează problema . Concluzia greşită anulează
demonstraţia .
16148. O minte înghesuită cu de
toate nu este de preferat odată ce
există Fratele Google , dar o minte
cu ferestrele deschise înmulţeşte lumina .
16149. Nu mai avem timp să ne
uităm unii la alţii decât prin intermediul mijloacelor video .
16150. Timpul nu ţine cont că eşti sau nu eşti
inteligent .
16151. Dacă toţi oamenii ar fi
bogaţi , oare ar fi şi cinstiţi .
16152. Am suportat câteva ore
discuţia cu un fost coleg din tinereţe , descriindu-mi în amănunt < ce are !
> . Sunt contrariat : de ce nu am dispărut pănă acum , înconjurat fiind de sălbatica-mi
sărăcie .
16153. În copilărie ne lăudau
îngerii , acum ne laudă oamenii .
16154. Unii prieteni rămân numai
metamorfozaţi în duşmani .
16155. Sub diferitele forme (
feluri ) , mâncarea a existat
dintotdeauna ; hrana spirituală a
apărut mai târziu .
16156. Descoperirea oferă plăceri
rafinate , acumularea cunoştinţelor
plictiseşte la un moment dat .
16157. Bine ar fi să accepăm
numai violenţa seminţei care încolţeşte .
16158. Raţiunea de a fi a
universului este mişcarea .
16159. Tot iertând aceleaşi persoane , au începu să mă lase puterile .
16160. Nu este o ruşine să fii sărac , însă nu e confortabil .
16161. Şi dacă băgăm mâna în foc , unele persoane ( prieteni ! ) tot ne
trădează .
16162. Trecutul a devenit statuie
, viitorul este un bolovan necioplit
.
16163. Zilele omului sunt
numărate , însă nu va afla niciodată
numărul lor .
16164. Făuritorul gândului este
păcătos , nu gândul .
16165. M-au părăsit câţiva
prieteni , fără motiv ; în particular , o să le scriu câteva propoziţii încât să nu se mai întoarcă ( o
să folosesc cuvinte decente : suntem
băieţi de salon , nu încape discuţie
! ) .
16166. Nu este de la mine : < Regele se plimba prin împărăţie
… >
16167. Eficienţa în a fi spălat o
deţine creierul .
16168. Femeia care vrea cu tot
dinadinsul să-şi crească singură copilul ,
nu mai este o eroină .
16169. Cel mai bun sistem de apărare este să te urci în spinarea duşmanului .
16170. Cunoaşterea este domeniul
în care mersul racului nu se experimentează .
16171. Libertatea îşi măreşte
arealul prin nesupunere .
16172. În singurătate neexistând
elemente perturbatorii , gândul îşi
vede de drum .
16173. Suntem convinşi de puterea
unui cuvânt după ce a fost introdus într-un poem genial ; înjurătura este o construcţie odioasă , cuvintele de acolo nu au nici o vină .
16174. Gândul poate ajunge în
oricare loc din univers , însă
trebuie şă ne imaginăm acel loc .
16175. Nu am timp să-mi public
toate cărţile , aş avea un succes
fulminant ; este adevărat , gestul acesta al nefinalizării îmi
lasă multe variante neatinse .
16176. Morala este considerată în
politică o creaţie inoportună .
16177. Adevărul rostit în pustie
nu modifică structura peisajului .
16178. Pentru pacient sănătatea
medicului nu contează .
16179. Hai să glumim … puţin .
16180. Avantajul este dublu când citim o carte pe rânduri şi printre
rânduri .
16181. Scrierea vechilor egipteni poate da indicii dacă în acele vremuri
se practica plagiatul .
16182.
Omului generos îi intră bogăţia-n hambar .
16183. Autorul colectiv al unei
lucrări cade în anonimat .
16184. Mai curaţi decât copiii
sunt îngerii .
16185. Dezamăgirea urmează şirului de nemulţumiri .
16186. Probabil că este scris în
destinul omului să nu termine de învăţat niciodată .
16187. În vis nu intervine nici
urmă din democraţia pe care o practicăm în viaţa reală ; în schimb apar forme ale
unor dictaturi teribile şi aceea harababură o numim coşmar .
16188. Complexitatea este forma
de a fi în univers ; banalul pai are
o structură hiperspaţială .
16189. La bucurie apare iluzia că aria posibilităţilor noastre are
margini îndepărtate ; tristeţea
eşcului nu este legitimă .
16190. Cel care predă matematica râzând
poate fi , cât de cât , suportabil .
16191. Oricum am trăi , întotdeauna vom dori să trăim altfel .
16192. Degeaba ştii să vorbeşti
când trebuie să taci .
16193.
Zeiţa norocului nu are pic de suflet .
16194. Omul lacom foloseşte
polonicul în loc de lingură .
16195. Ordinea şi demonstraţia
sunt obligatorii în matematică .
16196. Primejdia pentru avere
este un simplu por al vasului în care este păstrată .
16197. În tot ce creşte se află o
grijă , în tot ce scade s-a instalat
spaima .
16198. Nu modificăm realitatea
dacă o descriem aşa cum ne convine .
16199. Cocoşilă zice : < Eşti prost !
> , < De ce , bre !? > -
este întrebat . < Explicaţia-i grea ! >
16200. Mai bine să nu faci nimic decât să stai
degeaba .
16201. O reclamă a încurcat borcanele : în loc de < o reţetă casnică elimină prostatita >
susţine că < numai căsnicia elimină prostatita > .
16202. Nu avem timp să ne
bucurăm de ceea ce am obţinut ,
suntem foarte ocupaţi să descoperim ceea ce vrem să obţinem .
16203. Aici vom lăsa totul ; trebuie să ne străduim să avem ce lăsa .
16204. Nedreptatea foloseşte nişte cărări strâmbe .
16205. Întâmplarea îmi aduce numai ce vrea , munca îmi aduce ceea ce îmi doresc .
16206. Gustul apei îl dă locul de unde ţâşneşte vâna
.
16207. Un maestru în plină strălucire nu foloseşte
metode inadecvate .
16208. Sufletul ne este dat în formă completă : cu aripi .
16209. Cine a ajuns în vârful piramidei trebuie să
suporte disconfortul că acela este un loc foarte ascuţit .
16210. Când ai dreptate nu ţipa , o să rămâi cu această obişnuinţă şi pentru când greşeşti .
16211. Adversarii mei vor să mă supăr , şi eu nu , şi nu , şi nu !
16212. Oceanul şi picătura sunt spaţii compatibile .
16213. Unele idei se oferă cu prea mare uşurinţă şi
aşa apare sămânţa îndoielii .
16214. Cunoscând alfabetul , unii consideră că ştiu să citească .
16215. Clevetitorul este nevolnic , iar cel ce ascultă este vinovat .
16216. Înţelepciunea nu
vizitează pe nimeni , însă nu are
uşa casei încuiată .
16217. Focul de paie nu topeşte oţelul .
16218. Lumea este un coglomerat cârpit , de vină fiind cârpacii .
16219. În politică gargara produce aburi .
16220. Învidiosul nu mai arată a om , parcă a înghiţit toate deşeurile
toxice ale lumii .
16221. În unele zile am la activ atât de multe
greşeli încât , seara , îmi este ruşine să cer să-mi fie
iertate .
16222. Plumbul plictiselii ajunge direct la neuroni
şi aşa îşi întinde năvodul ,
nestingherită , domnişoara lene .
16223. Când bate vântul lin se întâmplă o mângâiere
şi nu o bătaie .
16224. Foarte mulţi proaspăt alfabetizaţi consideră
că au un grad suficient de înalt de cultură şi , înarmaţi cu această convingere , < fac zgomot prin
saloane > .
16225. Omul mânios nu mai are legături cu propriul
creier .
16226. De-a lungul anilor am fost de mai multe ori
sărac decât om normal .
16227. Nu este potrivit să facem cadou chelului un
pieptene , fie el şi din aur .
16228. Nemernicul a uitat să devină om .
16229. Era gata să adorm numărând oile , însă am ales o turmă prea mică .
16230. Nici cea mai întunecată înghesuială a nevoii
să nu ne silească să batem la uşa duşmanului .
16231. Chiar şi unele religii lasă neobservată
mândria geniului .
16232. Toţi copiii doresc să ajungă maturi cât mai
repede şi , spre sfârşitul tinereţii
scâncesc că au pierdut fermecătoarea copilărie .
16233. Într-o seară am încercat să am numai gânduri
bune , însă au năvălit nişte ţânţari
în cameră .
16234. Nici hazardul nu-i de capul lui .
16235. Înţelepţii spun că trebuie să avem răbdare
pentru a deveni geniali .
16236. Deunăzi a venit norocul pe la mine şi a
plecat trist pentru că i-am zis că am de toate .
16237. Linguşitorul este rob până în momentul când
îi convine să dea lovitura .
16238.
Ticălosul
ar merita acoperit cu nisip .
16239. Când vopsim gardul nu mai admirăm scândura , ci vopseaua .
16240. Cu o singură piatră nu zidim o temelie .
16241. Nu avem timp să
construim oprelişti odată ce avalanşa s-a pornit .
16242. Iar m-a vizitat norocul şi mi-a lăsat forţat
un card cu un million de euro .
16243. Cât întuneric să fie în mintea celui ce se
supără fără motiv !
16244. Omul prefăcut trăieşte puţin deoarece îşi
îndreaptă mai toată energia în direcţie greşită .
16245. Până a ne pune la mintea cuiva , este necesar să cercetăm mai întâi
dacă o are .
16246. Destul de rău . Leneşul nu face nimic .
16247. Nişte persoane îmi sugerează direcţii care , chipurile , conduc către Grădina Raiului ,
în timp ce ele sa află , încă , aici pe Pământ .
16248. Dacă boul are şi nărav şi coarne este riscant
să încerci să-l furi .
16249. Nici soacra nu trebuie întreruptă atunci când
începe să vorbească : poate are
intenţia să-şi ceară scuze .
16250. Cele mai mari greşeli le-am făcut în mod
intenţionat , fiind curios să văd
dacă le execut corect .
16251. La capitolul dorinţe omul se află în
dezavantaj .
16252. Cel puţin ,
începutul învizibilului ni se arată .
16253. Foamea de a şti nu îngraşă .
16254. Fără înţelepţi
omenirea ar fi avansat , însă
întunericul ar fi fost mai dens .
16255. Fenomenele şocante au întâietete , problemele fundamentale ne plictisesc
.
16256. Şi un simplu pai este complicat .
16257. Prietenia virtuală este un moft , iar iubirea virtuală o monstruozitate
.
16258. Sufletul ia legătură cu trupul prin
intermediul simţurilor şi suferă enorm când lipseşte bunul-simţ .
16259. Dorinţa spulberă îndoiala de oricare fel .
16260. Binele ne este dat , răul este făcut .
16261. Mai fraged decât somnul unui crin este
zâmbetul unui copil .
16262. Când
îndrăzneala împinge în faţă obrăznicia se produce o tulburare .
16263. Lamura minţii , inteligenţa , acoperă
aspectul ( de multe ori ) dizgraţios al corpului omenesc .
16264. Lăcomia scufundă omul în noroiul nevoilor mai
adânc decât sărăcia .
16265. Morţii nu ne mai pot ierta .
16266. Opinia este facultativă , demonstraţia este obligatorie .
16267. Ne-au fost date cuvintele şi dreptul de a le
folosi .
16268. Când ţâşneşte din neuroni , ideea este mătăhăloasă ,
îmbrăcată în prea multe cuvinte şi are tupeul unicităţii ; când apar suratele-i sulegete pe lângă dumneaei , încearcă o cură de slăbire .
16269. Mai bine
să nu faci nimic , decât să
faci cel mai mic rău .
16270. Realul care ţâşneşte dincolo de limita
nostră de înţelegere este numit fantastic .
16271. Omul
este punct de hotar : de la el
înăuntru , cât şi de la el în afară
se întinde infinitul .
16272. Lipsa de zel nu e starea leneşului ; leneşul are poftă de viaţă .
16273. Natura deţine toate răspunsurile , trebuie să citim .
16274.
Butoiul fără fund care trebuie umplut cu apă nu a fost imaginat pentru a fi
lecuită vreo boală , ci pentru a
distruge oameni .
16275. A apărut această struţo-cămilă numită
prostul-inteligent : face prostiile
în mod intenţionat , pentru
distracţie .
16276. Tineretul din ziua de azi este la fel de
simpatic ca tineretul din vremea când eu am fost tânăr .
16277. Cel care nu foloseşte diacritice nici când
vorbeşte , descoperă cuvinte noi .
16278. Dacă nici pe Internet nu avem loc unii de
alţii , atunci o să murim înghesuiţi
.
16279. Multe
idei devin foarte valoroase în momentul în care sunt personalizate puternic .
16280. Multe minuni rămân neobservate , însă natura îşi vede de treabă .
16281. Un deşert este mai
complicat decât un labirint .
16282. Cele mai multe idei nu
sunt descoperite , ci rescrise .
16283. Dacă te ascunzi în Groapa
Marianelor să faci rău , tot o să te
vadă cineva .
16284. Îndemn Facebook-sist . Să postăm acum , mai târziu nu vom avea unde .
16285. Oricât ne-am grăbi , evenimentele de mâine ne vor găsi cu
unele treburi nefăcute .
16286. Pentru a ieşi la lumină , puiul de albină roade capacul celulei
în care se află .
16287. Deznădejdea-i ucigătoare , în prezenţa ei totul devine nisip .
16288. Întâmplarea întrece închipuirea
.
16289. Drumul pustiului stă la
cheremul vântului .
16290. Fricosul se aruncă şi în
foc , numai să scape .
16291. Există frunze care tremură
tot timpul , până la urmă tot cad .
16292. În tot ce este viu , spaima se transmite prin vibraţii .
16293. Când am dreptate , piatra aruncată spre mine se topeşte
în aer .
16294. Când moare altcineva este
o nenorocire .
16295. Şi când urcăm dealul , frânele trebuie să funcţioneze .
16296. De când a strigat Arhimede
< Evrika ! > , a devenit important
şi apa din cadă .
16297. Dorinţa este o pată vie şi
veşnic tânără ce se întinde fără oprire .
16298. În liniştea nopţii sunt
măsurate faptele zilei .
16299. Mai uşor învingi un crocodil decât fiarele numite poftele
trupului .
16300. În apa izvorului nu
învăţăm înotul .
de Grigore Rotaru Delacamboru
Imagine : Ghizduri - Ceasca de tip dacic
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu