sâmbătă, 31 octombrie 2020

Ganduri de ocazie ( 16561- 18440 )

 Ganduri de ocazie ( 16561- 18440 )


16561 .  Are obrazul gros : şi-a pus mască .

16562 .  Prudenţa-i necesară şi în zona imposibilului .

16563 .  Ura ţâşneşte , iubirea alunecă lin .

16564 .  Conştiinţa nu negociază , ci dictează .

16565 . Dorinţele trupului tânăr sunt greu de împlinit , fiind năvalnice .

16566 . Totuşi , copiii ne trec multe cu vederea .

16567 .  Neliniştea vârstei a patra este că am fost odată tineri .

16568 .  Frica ridică un labirint spaţial atât de arborescent că îşi găsesc în el raţiunea de a fi toate variantele imaginate de fricos .

16569 . Un eventual al nostru eşec nu ne îndepărtează duşmanii , ci îi trimite în extaz . 

16570 .  Duşmanul care nu mai are dinţi foloseşte toporul .

16571 .  Fără punctul de sprijin pârghia devine o simplă bâtă .

16572 .  Un guvern plăcut de toată lumea nu ar fi democratic !

16573 .  Minciuna este gardul ce ne înconjură mintea .

16574 .  Unele relaţii te ajută să devi slugă .

16575 .  Trupul vârtos nu-i subţire ca paiul .

16576 . Zgârcitul şi economul au plecat  pe o axă orientată , de la poziţia zero , în direcţii opuse .

16577 . Unui castel de nisip îi este inutilă o temelie solidă .

16578 .  Şi omul parşiv zâmbeşte , însă într-un anumit fel .

16579 .  Când se ceartă corbul cu cioara numai vulturul le poate împăca .

16580 .  Urgia invidiei face slobodă vorba nesocotită .

16581 .  Izvorul cristalin cu apă vie curge în vis peste buzele celui însetat .

 

16582 .  Virtutea . Toate la timpul lor şi numai cât trebuie .

 

16583 .   Pe catalige să umblăm de nevoie şi nu cu intenţia de a nu ne ajunge nimeni cu prăjina la nas .

 

16584 .   Gândul umflat de vântul lăcomiei cercetează şi ştiubeile goale .

 

16585 .   Duşmanii încă nu m-au dezamăgit , sunt tari .

 

16586 .   Torţionarul îşi dă cu ceaţă peste conştiinţă odată ce a obţinut declaraţiile celui torturat .

 

16587 . Viitorul ne ia pe neaşteptate , nu are răbdare nici cât să ne uităm în oglindă .

 

16588 .  Esenţa comentariilor persoanelor nemulţumite : < Decât aşa , mai bine altfel ! > . 

 

16589 .  Să ne uităm în sufletul celui care ne solicită prietenia până când observăm o lumină !

 

16590 .  Eşecul este prietenul care ne aduce aminte că suntem muritori şi putem greşi .

 

16591 .  < Să iei viaţa de la capăt ! > , uşor de zis . Care capăt ?

 

16592 .  Invulnerabili şi invincibili sunt zeii , au veşnicia la îndemână ; noi , muritorii suntem altfel .

 

16593 .  Dacă aş avea pensie specială aş face şi mai multe prostii , însă nu aş semna să-mi fie anulată ; pe parol , doar suntem oameni !

 

16594 .  Şi abundenţa înţelepciunii produce înghesuială .

 

16595 .   Crirticul care îţi vorbeşte din vârful prăjinii nu trebuie luat în seamă .

 

16596 .   Înţeleptul este un visător lucid .

 

16597 .  < Nu pot trăi fără tine ! > , zise umbra către lumină .

 

16598 .   Leneşul se întinde şi cască de parcă ar fi obosit .

 

16599 .   Simbolul răutăţii în cazul prostului este o suliţă , în cazul unui inteligent este o suliţă înroşită în foc.

 

16600 .  Inima rea vântură venin .

 

16601 .  Bănuiala , soră cu invidia , este arma neputinciosului .

 

16602 .  Gura lumii vântură vânt .

 

16603 .  Vii trebuie să ne menţinem , însă este necesar să avem şi duh .

 

16604 .  Omul prost îşi cheltuie puterea prin actul răzbunării .

 

16605 .  Când eram tânăr nu se vorbea despre tăiatul pădurilor , numai porcul era de sacrificiu  .

 

16606 .  Mizeria trebuie luată în seamă şi frecată cu peria de sârmă .

 

16607 .  Îndoiala , în general , şi îndoiala trupului , în special, fac să apară neputinţa .

 

16608 .   Fanaticul , spre deosebire de Hopa Mitică ,  este de neclintit .

 

16609 .   Cine-a îndrăznit şi a ajuns primul , este respectat .

 

16610 .  În mintea omului plină cu învăţătură nu mai încape şi îngâmfarea .

 

16611 .  Unica imagine bună a unui film prost  este aceea a sfârşitului .

 

16612 .  Femeile care s-au epilat de două-trei ori  consideră că au cunoştinţe înalte despre îngrijirea părului .

 

16613 .   Persoanele care au ţinut literatura proprie atâţia ani în sertare s-au obişnit aşa , încât o ţin acolo în continuare.

 

16614 .  Nu ştie nimeni ce unelte folosesc cei care îşi omoară timpul .

 

16615 .  Şi atunci când avem împotriva duşmanilor numai un simplu pai , să creăm  iluzia că avem în ogradă ditamai claia de fân .

 

16616 .  Greu de crezut ca o viaţă să se stingă cu o părere de bine .

 

16617 . Eroarea nu are drumul paralel cu al adevărului , de obicei este înfăşurată pe ramurile adevărului ca o liană .

 

16618 .  Ne oprim cu greu când drumul ne este favorabil .

 

16619 .   Dacă nu există altă cale , trebuie să acceptăm să fim învingători .

 

16620 .  Până la urmă o să accepte Moş Crăciun şi trăsura .

16621 .   Foarte mulţi oameni nu merg la medic pentru că nu pot trece peste diagnosticul pe care şi l-au pus singuri : < sunt destul de sănătos > !

 

16622 .  Este foarte greu de cei ce s-au îmbolnăvit fără să aibă vreun viciu : nu au la ce renunţa .

 

16623 .  Tot timpul am avut un loc confortabil : banca mea ; recunosc , m-am ridicat de multe ori să dau câte un răspuns , ori să pun câte o întrebare .

 

16624 .  Faptul că te urăşte un individ este treaba lui , dar că te urăşti pe tine însuţi este treaba ta .

 

16625 .   Trecutul se afundă-n ceaţă , prezentul face valuri, viitorul adie .

 

16626 .   Infinitul - cel fără măsură .

 

16627 .  Dincolo de timp nici moartea nu trece .

 

16628 . Poligonul înscris , cu oricât de multe laturi , atinge cercul în puncte distincte ; aceasta-i imperfecţiunea .

 

16629 .  Semnul întrebării a dorit să ocupe verticala şi acum se miră .

 

16630 .  În univers şi dezordinea este planificată .

 

16631 .   Cea mai scurtă scrisoare : Vino !

 

16632 .   Grija nu rezolvă , ci amplifică greutatea problemei .

 

16633 . Riscurile câştigului : a) poate fi prea mic în comparaţie cu ceea ce cheltuim ; b) poate fi prea mare şi să nu fim de faţă .

 

16634 .  Mulţi oameni sunt fericiţi când vorbesc , alţii sunt fericiţi când tac .

 

16635 .  Jinduim anii tinereţii , însă nu apreciem destul clipa de faţă şi aceasta se va vedea peste câţiva ani .

 

16636 .  Întâlnim persoane care au aşa de multe idei că nu mai acceptă nici cea mai cuminte sugestie .

 

16637 .  Cel cocoţat pe catalige crede că poate trece marea fără să se ude .

 

16638 .  Din două , una : ori nimeni cu pensie specială , ori şi eu !

 

16639 .  Să învăţăm atâta geometrie încât să reuşim să tragem linie .

 

16640 .  Azi noapte am visat zăpadă : era albă , pufoasă şi naturală . În vis eram copil : am ieşit în prag şi vedeam aşa minune întâia dată . O lumină blândă venea de pretutindeni .  < O să înveţi ce înseamnă Crăciunul ! > - călătorea un sunet prin văzduh !

 

16641.  În ţara asta am avea tot ce trebuie ca să stăm degeaba , dacă nu am înstrăina agoniseala fără noimă . Să ne închipuim ce s-ar întâmpa să şi muncim .

 

16642 .  Dilemă . Cei duşi cu pluta o conduc sau înoată pe lângă ea ! 

 

16643 .  Greşeala ne învaţă , însă nu acordă meditaţii .

 

16644 .  Ura ce vine din senin are ca rădăcini răbufnirile viforoase ale invidiei .

 

16645 .  Trândavul pretinde că are carnea fleşcăită din cauză că este nemâncat .

 

16646 .   Nu ştiu (ei înşişi ) cât sunt de puternici - oamenii care umblă cu nasul pe sus .

 

16647 .  Minciuna oribilă produce crime .

 

16648 .  Omul trebuie să înveţe să mintă , altfel nu îşi dă seama de greşeală când fenomenul se produce accidental .

 

16649 .  Cine nu merge şi nici nu stă , înseamnă că zboară sau înoată . 

 

 

16650 .  Când învidia împiedică pe cineva să salute , este destul de grav : individul este otrăvit rău , de tot .

 

16651 .  Loviturile fac fierul folositor .

 

16652 .   Unii vorbesc de parcă ar gândi .

 

 16653 .  Numai omului harnic îi rămâne treaba neterminată .

 

16654 .  Scopul primejdiei este să înspăimânte , numai aşa îşi face de cap .

 

16655 .  Într-un staul gol , lupul moare de foame .

 

16656 .   Prudenţa întârzie lucrarea pentru a o face să dăinuie .

 

16657 .  Iepuraşului îi este frică să aibă curaj .

 

16658 .  Tot ce dorim să se întâmple , cândva s-a perindat în urma unor dorinţe asemănătoare .

 

16659 .  Fericirea supremă rămâne de neatins , deocamdată nu ştim care îi este esenţa .

 

16660 .  În ajunul Ajunului : numai bucurie !

 

 

16661 .   Frica provine din încordarea neuronilor care nu au nici o treabă . 

 

16662 .  Dincolo de noi clipele însăilează timpului drum lung şi zâmbim fără drept de apel , odată cu tot ce curge , cu tot ce se aşază în liniştea de neclintit a sfârşitului , cu aceleaşi întrebări care bat , de când este lumea lume , la porţile infinitului .

 

16663 .  Fiecare membru al unei comisii are ceva de lucru , numai răspunderea este colectivă .

 

16664 .   Frunza ar cădea în tăcere , însă vântul produce nelinişti .

 

16665 .  < Să te strici de râs ! > , cred că se referă numai la organele gâtului .

 

16666 .   De multe ori libertatea ne opreşte paşii . 

 

16667 .  O vizitam bucuros pe bunica , ştiam că o să primesc ori o gutuie , ori un măr .  Acum copiii au de toate .

 

16668 .  < Te rog , extraordinar de frumos să mă ierţi ! > , ar fi o formulă de spus porcului înainte de sacrificiu .

 

16669 .  Numai cine nu a fost copil nu poate fi un bunic răbdător .

 

16670 .  Este periculoasă ideea cu ţepi , tulbură liniştea . 

 

16671 .  Bunica ne spunea în glumă că piftia tremură din cauză că porcul s-a supărat când a fost tăiat .

 

16672 .  Zborul înalt se înscrie în limitele oferite de atmosferă ; cosmonauţii formează excepţia . 

 

16673 .  Mă străduiesc să nu ermetizez expresia : déjà suntem de neînţeles în multe alte alea .

 

16674 .  Lumea face şi ea ce poate ,  de cele mai mult ori : gălăgie . 

 

16675 .  Cuminte mai este ocazia , când o întâlnim oftează : < De când te aştept ! > . 

 

16676 .  Sunt ambiţios , ehei , cine nu-i ! 

 

16677 .  Marile invenţii îşi au rădăcina în genialele idei ale omului  simplu .

 

16678 .  Sămânţă , sâmbure , ou , uter – toate pe aceeaşi linie dirijate de Duhul Creşterii .

 

16679 .  Fără gândire omul devine un morman de celule . 

 

16680 .  Sărbătorile să ne fie de folos !  La mulţi ani ! 

 

16681 .  În oraşul nostru nu mai miroase a Ploieşti , sarmalele şi-au dat duhul înfierbântate  .

 

16682 .  Este de suportat un lăudăros când un fandosit ce afişează falsa-i modestie nu mai încetează . 

 

16683 .   Unii autori ar merita să-şi scrie numele pe garduri .

 

16684 .  Când eram tânăr ( este prima dată când scriu aşa ceva !  ) nici o idée nu îndrăznea să se aşeze curmeziş în drum , aşa ca proasta !

 

16685 .   Cel dus cu sorcova se certa cu cel dus cu pluta şi unul care freca menta încerca să-i împace . Norocul a venit de la cel care bătea apa în piuă zicându-i celui cu menta că nu poate face din rahat bici ,  alfel s-ar fi adunat lumea ca la urs . În sfârşit , unul care taie mămăliga-n două dintr-o lovitură , a venit cu ţambalul şi cu batista .

 

16686 .   Libertatea ne apără cu împrejmuiri de nepătruns .

 

16687 .   Sunt de neînlocuit , domnule ! Şi dumneata eşti la fel .

 

16688 .   Părinţii îşi ajută copiii şi în momentul în care ar trebui ei să fie ajutaţi .

 

16689 .  Mai toate problemele concepute greşit beneficiază de soluţii corecte .

 

16690 .  Ordinea-i perfectă în tot ce există , micile împotriviri au semănat dezastre .

 

16691 .  Mulţi oameni trăiesc de pe o zi pe alta , aceasta-i dovada că zilele se împrumută între ele .

 

16692 .  Cineva care munceşte din greu , având antrenament , nu are motiv să se vaite .

 

16693 .  Când eşti curajos doar pentru tine , este îndeajuns .

 

16694 .  Dacă sunetele nu ar fi imateriale , universul s-ar umple de vorbe şi galaxiile ar înţepeni .

 

16695 .  Imaginea aerului care se plimbă prin aer  ne-o oferă baloanele de săpun .

 

16696 .  Cele mai interesante propoziţii sunt cele pe care nu am apucat să le notez .

 

16697 .  O idée nescrisă umblă bezmetică din gură în gură .

 

16698 .  Scrisorile anonime nu trec prin cenzura autorului , sunt foarte sincere , adică incitante şi interesante . În comparaţie , scrisorile normale parcă sunt scoase din congelator .

 

16699 .  Unele telefoane stau de vorbă cu proprietarul ; nu mai este mult şi vor apărea telefoanele care vorbesc singure .

 

16700 .  Visăm că ninge în vis peste sania copilăriei .

16701 .  Omul face foarte multe greşeli numai după ce a învăţat să scrie .

 

16702 .  Poţi căuta ochelarii mult şi bine atâta timp cât îi ai pe nas .

 

16703 .  Cine doreşte să afle cum se simt oamenii în costumul de cosmonaut , să-şi facă un RMN .

 

16704 .  Durerea supremă este consumată când mor toate celulele corpului .

 

16705 .  Până când nu am avut răbdarea să urmăresc nişte emisiuni la televizor , nu reuşeam să-mi imaginez cum poate fi tăiată frunza la câini .

 

16706 .  Trebuie să luăm în cosiderare spusele unui om autorizat când dezvoltă un anume subiect , că din moment ce vorbeşte , poate că are dreptate .

 

16707 .  O minciună este crezută dacă exagerăm în limitele bunului simţ .

 

16708 .  Viaţa mea a cunoscut două treceri : 1) de la capitalism la comunism ; 2 ) de la comunism la capitalism . Un fel de joacă !

 

16709 .  Unii trăiesc cum se cuvine , foarte puţini trăiesc cum le convine , alţii trăiesc cum le vine .

 

16710 .  Unde sunt lozincile de altădată ; de exemplu : < Un om normal lucrează la normă ! > .

 

16711 .  Când eşti tabula rasa nu poţi primi oricare fel de învăţătură . 

 

16712 .  Siguranţa fanaticului construieşte drumuri spre iad . Nu aveau nici o îndoială cei care plecau < cu lăudatul > .  

 

16713 .  Cel mai aproape duşman este aproapele .

 

16714 .  Cred că au fost introduse şi în mănăstiri aceste instrumente , aproape diavoleşti , numite calculator şi tastatură .

 

16715 .  O neînţelegere se iveşte din cauza cuvintelor , gesturile pun capac situaţiei .

 

16716 .  Legendele nu ne pot cuprinde pe toţi , faptele contează .

 

16717 .   Oricât ar fi de vigilent , omul nu este niciodată pregătit .

 

16718 .  Când trimitem gândul prea departe , depăşim orizontul , adică partea cea mai interesantă a arealului în care trăim .

 

16719 .  Tot ceea ce este ilegal poate fi atins .

 

16720 .   Cine a lansat locuţiunea < să mă pici cu ceară ! > nu cunoştea acidul sulfuric .

16721 .  S-a ajuns la concluzia că ţipătul disperat al porcului la începutul sacrificiului este un sunet cu foarte mare impact emoţional şi că ar trebui acoperit cu sunetul , mai puternic , al unui instrument : cimpoiul a fost ales în unanimitate .

 

16722 .  Mătreaţa a început să dispară imediat ce a fost propus un premiu fantastic pentru un remediu împotriva ei .

 

16723 .  Oricare ar fi unitatea de măsură , în faţa veşniciei nu ar avea utilitate .

 

16724 .  Mă cunoaşte prea multă lume , cum să nu am duşmani !

 

16725 .   Orice ai zice , omului prost îi sare ţandăra .

 

16726 .  Un detaliu mare cât o virgulă poate  răsturna ditamai tratatul .

 

16727 .   Până să apară Facebook-ul nu prea auzeai : < Mi s-au ars cozonacii ! .

 

16728 .   Celui înecat nu-i mai trebuie apă .

 

16729 .  În somn găsim nişte soluţii fantastice care pot fi aplicate în realitate .

 

16730 .  Dacă vorbele ar avea suflu , morile de vânt ar lucra fără încetare .

 

16731 .  Omul devine crud atunci când spune adevărul despre adversarul pe care îl vrea nimicit . 

 

16732 .  Dispreţuieşte fericirea cel chinuit de anumite gânduri .

 

16733 .  Coarnele taurului sunt mai puţin periculoase odată ce devine bou .

 

16734 .  Progresul ne face să uităm de măsură .

 

16735 .  Cel care se grăbeşte să greşească , merită drept răsplată o pedeapsă aplicată imediat .

 

16736 .  Se numesc prostii elegante cele scrise fără greşeli de gramatică .

 

16737 .   Victoria care ne duce în prăpastie va fi acoperită de praful ce ne urmăreşte coborârea .

 

16738 .  Binele este peştele viu şi alunecos pe care îl ţinem în mâini .

 

16739 .  Vindecarea întârzie când este plimbată din reţetă în reţetă .

 

16740 .  Dincolo de ceea ce se poate , lumina dispare .

16741 .   Cine vorbeşte mai tare , nu aude ; cine ţipă , doreşte să aibă dreptate .

 

16742 .  Punctul de vedere al unei pârghii este şi punct de sprijin .

 

16743 .  Trăsura fără oişte merge pe şapte cărări sau ajunge în şanţ .

 

16744 .  Nu mai sunt < petardele > ca altădată !

 

16745 .  Unii plagiază şi greşelile de gramatică .

 

16746 .   Internetul a făcut să dispară atâtea cărţi , în grămezi inestetice  , de-a lungul drumurilor . În tinereţe renunţam la micul dejun ca să pot cumpăra o carte . Din acest punct de vedere , nepoţii mei mă consideră o relicvă antediluviană .

 

16747 .  Leneşul consideră că a avea un viciu este o faptă extenuantă .

 

16748 .  Cel ce se grăbeşte mai mult ocoleşte .

 

16749 .  Fără să-i ţină hangul viaţa , moartea nu ar avea nici un haz .

 

16750 .  Cum nu putem trece prin zid , trebuie să ne apărăm .

 

16751 .  Ştiind că e trimisă către o floare , raza luminii prinde aripi .

 

16752 .  Unde-i minte puţină , învăţătura nu aduce lumină .

 

16753 .  Cine invidiază nenorocirea cuiva este ţignit .

 

16754 .  Zgomotul peste măsură tulbură lumina .

 

16755 .  Este greu să ţinem mierea pe limbă şi cuvintele în guşă .

 

16756 .  Pieptenul nu vizitează chelia .

 

16757 .  Boul  primeşte jugul , taurul îl rupe .

 

16758 .  Măgarul pretinde că samarul îi ţine de cald .

 

16759 .  Prostul aflat chiar în pericol de moarte o ţine pe-a lui : tot înainte !

 

16760 .  Lumina atinge bobul de rouă şi se ridică spre Înalt cel mai curat sunet dintre câte există ; ecoul prinde aripi şi risipeşte această povară dulce .

 

16761 .  Cine nu greşeşte poate găsi oricât de multe justificări .

 

16762 .  Gândirea ne luminează existenţa . Partea întunecată : gândul poate deveni torţionar .

 

16763 .  Fluviul se scufundă-n ocean cu scopul să renască .

 

16764 .  Se învârtejeşte câte unul să te jignească , aşa , fără treabă ; dacă ar sta în picioare ţi-ar ajunge la glezne .  Altul , care abia ajunge la genunchiul broaştei , îi vine în ajutor . Să tot petreci !

 

16765 .  Mi-am propus să iert numai până la linia orizontului .

 

16766 .  Cine lucrează împotriva firii sale sau împotriva naturii , favorizând viciile , găseşte cele mai plauzibile justificări , care , totuşi , la o analiză atentă dispar aşa de repede cât baloanele de săpun .

 

16767 . Dezordinea umple spaţiul cu obiecte uitate ; aceste obiecte aflate în cosmos  apasă şi modifică < aura > ce i-a fost dată pământului .

 

16768 .  La necaz dorinţele omului sunt aşa de nesăbuite că de s-ar împlini până şi felul în care se mişcă stelele ar fi tulburat .

 

16769 .  Omul bun miroase frumos , gândurile îi poartă mireasma .

 

16770 .  Cel care a plecat cu < lăudatul > , mai mult se târăşte .

 

16771 .  Obraznicul este un prost sub acoperire .

 

16772 .  Reciprocitate . Să nu luăm ce nu este al nostru .

 

16773 .  Lumea este compusă din persoanele pe care le cunoaştem .

 

16774 .   Publicarea fără discernământ a tot soiul de < opere > a făcut să se ajungă la situaţia absurdă că unii scriitori ne invaţă cele mai suculente greşeli de gramatică .

 

16775 .  Să ne facem că ştim - este greu , să ne facem că ştim despre ce este vorba - este uşor .

 

16776 .  Cele mai mari greşeli vin de la sine , cele mai mici trebuie aduse cu forţa .

 

16777 .  Unele greşeli ar trebui să primească premiu .

 

16778 .  Hârtia igienică nefolosită nu îşi pierde calităţile .

 

16779 .  Să fie clar , cine întră în şifonier deranjează hainele .

 

16780 .  Pentru arheolog , hârbul este odor .

 

16781 .  Cuvintele trec pe lângă inimă , ajung în cerul gurii , apoi în cerul luminii .     < Să nu vă jucaţi cu lumina ! > - zicea bunica .

 

16782 .  Medicamentul lucrează mai încet decât boala .

 

16783 .  Bentiţa nu mai este purtată pe motiv că întinereşte .

 

16784 .  Balast . Mai multe vorbe .

 

16785 .  Îndemn . Lasă bâta jos !

 

16786 .  < Nu permit să fiu imitat ! > - a zis papagalul .

 

16787 .  Să nu ai obligaţii – asta da libertate .

 

16788 .  Progresul ar fi prea puternic dacă nu ar exista televizorul .

 

16789 .  Deoarece unii duşmani vin din senin , nimeni nu ştie câţi are .

 

16790 .  Pretind că ştiu cum să folosesc o carte care conţine greşeli de gramatică ; mă încearcă teama pentru nepoţii meri , o carte scrisă este un exemplu . 

 

16791 . Când dispare gândirea totul se prăbuşeşte .

 

16792 .  După ce ieşi din cabinetul stomatologic , zâmbeşte , dacă mai poţi !

 

16793 .  Matematica ne învaţă să tragem linie .

 

16794 .  Cine nu crede că nu este bine să amânăm rezolvarea problemelor de sănătate , înseamnă că nu i s-a umflat niciodată măseaua .

 

16795 .  Tot ceea ce este interzis reprezintă motiv de distracţie .

 

16796 .  Omul se enervează când foarte mulţii neuroni îi stau degeaba .

 

16797 . Produce dezamăgire cine nu citeşte corect anumite sunete .

 

16798 . Ştim cine-i cel mai viteaz dintre milioanele de viteji , doar am învăţat şi noi puţină anatomie .

 

16799 . Extratereştrii care nu postesc în zilele de miercuri  şi vineri sunt păgâni .

 

16800 .  Cred că este ţinută ca materie de rezervă zăpada asta care nu mai cade .

 

16801 .  Grija părinţilor începe să devină < deosebită > din momentul în care copiii se căsătoresc .

 

16802 .  Oamenii care merg tot timpul la medic se îmbolnăvesc mai repede .

 

16803 .  Multe opere au devenit célèbre din cauză că au fost plagiate .

 

16804 .  Nepotul care începe adolescenţa se preface numai că nu îl interesează ce fac bunicii cu banii . 

 

16805 . Negaţia optimistului . Nu mă împotrivesc !

 

16806 . Răul nu dispare numai dacă ne facem că nu îl observăm şi nici binele nu vine numai dacă suntem optimişti .

 

16807 .  Ce se spune despre vreo bogăţie care nu cade , este de fapt o legendă .

 

16808 .  Trebuie să forţăm limitele , altfel rămânem limitaţi . 

 

16809 .  Unul din şapte oameni este scriitor . Planeta Pământ are peste un milliard de scriitori . 

 

16810 .  Copilul care vine pe lume ţipând produce bucurie , mai târziu , dacă ţipă este numit obraznic . 

 

16811 .  Sunt îndemant să fac următorul anunţ : din acest moment mai am de scris patru cărţi , apoi le voi publica pe toate .

 

16812 . Superstiţiile rezistă pentru că aşa s-a pomenit .

 

16813 . Clipele nu sunt egale , oamenii – nici atât . 

 

16814 . Planeta Pământ este în pericol : se nasc din ce în ce mai mulţi oameni care se hrănesc cu aer .

 

16815 . Ce vremuri trăim ! A început să dispară minunea < ca şi  > . Primem ca supliment un fel de poftă de viaţă când cineva rostea : < ca şi profesor > sau < ca şi scriitor > .  

 

16816 . În aceste zile ar trebui interzise reţetele pentru slăbit : prin faptul că provoacă stres şi acumulăm kilograme .

 

16817 .  Aşa cum merge de-andăratelea , racul se descurcă .

 

16818 . Foarte mincinos este papagalul care ţipă cât îl ţine cuşca : sunt liber , sunt liber .

 

16819 . Teza iniţială a fost că tehnologia o să desfiinţeze prostia ; realitatea ne spune altceva . 

 

16820 .  Nu mai este la modă zicerea : < Românul este poet ! > .  Românul este scriitor .

 

16821 . Eşti o persoană excepţională dacă zâmbeşti în timp ce părăseşti cabinetul stomatologic . 

 

16822 . Odată cu superspecializarea medicilor , bolile au devenit din ce în ce mai periculoase .

 

16823 .  Nu-i semn bun să repeţi aceeaşi greşeală gramaticală ca papagalul . 

 

16824 . Secretul dă năvală de oriunde s-ar afla şi se expune .

 

16825 .  Vulpea se miră de uitătura celui viclean .

 

16826 .  Nu îmi subestimez potrivnicii , nici vorbă . Am câţiva care doar se află în treabă : suiţi pe catalige abia mi-ar ajunge la glezne .  Ceilalţi , mai înalţi decât mine , mă aşteaptă să le fiu aproape .

 

16827 . Natura nu părăseşte calapodul .  

 

16828 .  Pentru gura lumii nu-i cale de a zidi zăgaz .

 

16829 .  Cu chiu cu vai existăm , să vedem cum o să trăim .

 

16830 . Ce vremuri ! Dacă nu eşti superficial , nu poţi fi super . 

 

16831 .  < Pensia specială > nu mai este la modă , este solicitată < pensia de aur > .  

 

16832 .  Biciul este rudă cu bâta ; zeflemeaua este partea mobilă ce se leagă de codirişcă . 

 

16833 .  Numai moartea stârpeşte năravul .

 

16834 .  Trebuia < cioplit > limbajul de lemn cu drujba . 

 

16835 .  Când realitatea depăşeşte limbajul : roşiile au început să aibă mai toate culorile curcubeului .

 

16836 .  Spaţiul Internetului tinde la infinit ; este de neînţeles de ce se simt unii înghesuiţi .

 

16837 .  Le explic nepoţilor ce înseamnă o lectură clandestină ; dau semnal că nu au înţeles şi zâmbesc a îngăduinţă .

 

16838 .  Limba de lemn nu lipăie , ci cloncăne .

 

16839 . Viaţa se ţine bine , până-ntr-o zi ! 

 

16840 . Fiind interzise , unele cărţi au devenit célèbre . 

 

16841 .  Cel ce consideră că nu este apreciat are o singură variantă : să tacă .

 

16842 .  De fapt , turnul de fildeş miroase a elefant . 

 

16843 . Îndemn . Să nu lăsăm urme murdare .

 

16844 . Cine are o singură pasiune înseamnă că s-a împotmolit ; nu poţi zăpăci pe nimeni dacă nu o dai din una în alta . 

 

16845 .  Trufaşul nu este luat în seamă nici de fulgerarea simplă a unei raze .

 

16846 .  Asta ne-ar mai lipsi : copilul să nu fie impenitent . 

 

16847 . Mai bine sărac decât să te blesteme norodul . 

 

16848 .  Gura lumii ascultă multe .

 

16849 . Cum apare viaţa şi cum dispare ! Sunt contrariat .

 

16850 . Cea mai adâncă durere ne cuprinde când ne aflăm pe fundul prăpastiei . 

 

16851 . Cine nu face câteva greşeli de gramatică nu este luat în seamă .

 

16852 . În ritmul zilelor noastre o să ajungem să considerăm greşelile de gramatică sarea şi piperul oricărei scrieri . Au apărut nişte axiome de felul : < este prost cine nu greşeşte des ! > .  

 

16853 . Unde se scaldă porcul , mocirla devine spurcată .

 

16854 . Păunul are coada răsfirată numai câteva momente , nicidecum toată ziua . 

 

16855 .  Se făptuieşte o crimă când un copil primeşte noţiuni greşite .

 

16856 . Valurile au dreptul să existe ; noi avem libertatea să ne construim o corabie . 

 

16857 .  Vântul suflă în direcţia în care vor muşchii lui . 

 

16858 . Şi cuvintele gingaşe pot lovi năpraznic .

 

16859 .  Cei care se ocupă cu bârfa nu au timp să susţină o activitate de succes .

 

16860 .  Omul vigilent îşi pregăteşte din timp salutul .

 

16861 .  Mai întâi hoţul te învaţă să furi , apoi te obligă .

 

16862 . Viciul este incompatibil cu omul frumos .

 

16863 . Durerea ni se urcă la cap , plăcerea nu depăşeşte glezna .

 

16864 . Cine interpretează un vis , visează .

 

16865 . Gura lumii nu poate înghiţi pe nimeni .

 

16866 . Dacă , în mod excepţional , obligat în extremis , omul inteligent spune o minciună , o spune în aşa fel că este imposibil să nu descoperim adevărul .

 

16867 . Omul care se împrumută îşi asigură un viitor plin de griji .

 

16868 .  Cărţile proaste sunt precum frunzele : verzi până în momentul în care sunt citite , apoi la prima adiere cad , se veştejesc şi devin una cu praful , cu pulberea anonimatului .

 

16869 . S-au ascuns în turnul de fildeş de frica elefanţilor .

 

16870 . O reclamă bună conţine şi un pic de adevăr .

16871 . O idee îmbrăcată în haine de sărbătoare conţine 90% balast .

 

16872 . Osteneala cioplirii cuvântului subţiază şi trupul sculporului .

 

16873 . Dorinţa se naşte tânără , trăieşte tânără şi moare tânără .

 

16874 . Hârtia igienică este sortită sacrificiului .

 

16875 .  Discipolul care stă cu mâinile în sân în faţa maestrului este nesimţit şi ar trebui respins .

 

16876 . Cu fandoseli şi panganele , cu fumul smereniei false boită şi cu  aerul că a fost surprinsă neacoperită mai mult decât trebuie , minciuna se înfăţişează fără să fie poftită .

 

16877 . Ţâvnosul nu se grăbeşte să-şi repare greşelile pe care i le comunici până când nu îţi găseşte şi el unele şi mai şi decât ale tale ; dacă nu găseşte , atunci inventează .

 

16878 .  Degeaba este cloşca de soi dacă ouăle sunt limpezi .

 

16879 . Pe cel ce se face că a obosit nu îl mai întreabă nimeni nimic .

 

16880 . Imediat ce o problemă a fost rezolvată , foarte mulţi se laudă cât de tare au împins la vehiculul rezolvării .

 

16881 . Limba bocancului nu are cuvinte .

 

16882 .  Durerea de măsea chinuie omul până în momentul în care ajunge în faţa cabinetului stomatologic .

 

16883 . Hotarul dintre două etape istorice nu poate fi o linie geometrică , ci o zonă de ceaţă  cu o formă nedeterminată .

 

16884 .  Artistul a lăsat opera neterminată pe motiv că are încredere în imaginaţia consumatorului .

 

16885 .  O pasăre care zboară ne atrage atenţia că este vie .

 

16886 .  Nesimţirea îngraşă , nu există o dietă de împotrivire .

 

16887 .  S-au ascuns în turnul de fildeş numai să nu-i vadă nimeni că stau degeaba .

 

16888 .  O carte cu greşeli de gramatică rămâne toxică şi atunci când ocupă locul hârtiei igienice .

 

16889 . Dorinţa este nesăţioasă , are un ţel însă îi modifică dimensiunile pe timpul derulării procesului .

 

16890 . Pe temelia trecutului , prezentul îşi trimite ramurile către viitor .

 

16891 . Numai omul aşteaptă să fie pedepsit .

 

16892 . Când vor fi lăsate în pace albinele atunci o să curgă miere .

 

16893 .  Cel care umflă baloane de săpun dă impresia că are ceva de spus .

 

16894 .  Nimeni nu le ştie pe toate , nici nu ar fi de folos .

 

16895 . Casa părăsită părăseşte locul .

 

16896 . Lacrima amară curge de-a lungul ridului .

 

16897 .  Vom trăi rostind cuvinte .

 

16898 .  Lumea este în stare să-ţi atribuie calităţi pe care nu le ai şi să te acopere cu flori numai să te vadă plângând .

 

16899 . Cândva şi gura lumii a fost tânără .

 

16900 .  Am prieteni cărora le vizitez contul de aici să-i felicit de ziua de naştere şi constat că ei nu au dat pe acolo de vreo trei ani . Cum or fi trăind !

 

16901.  Într-un anumit grup am afirmat că nu m-a durut capul niciodată şi am fost întrebat imediat dacă am televizor .

 

16902. De la un timp numai cine face reclama câştigă .

 

16903.  Nimic nu-i imposibil pentru cel obligat să stea degeaba .

 

16904.  Numai cu gândul la avans , nu avansăm .

 

16905.  Prăpastia trebuie să aştepte , mai întâi să cădem în ispită .

 

16906.  Nu este important că nu am făcut scară la cer , este un dezastru că nu i-am aplicat ultima treaptă .

 

16907.  Îmi şuieră permanent o ureche , ca locomotiva în gară ; dacă aş fi păţit aşa ceva în tinereţe şi s-ar fi aflat mi-ar fi apărut eticheta : < aude voci ! > .

 

16908.  Ştiinţa pretinde că nu minte , că totul este justificat cu argumente coborâtoare din raţiune . Nimeni nu are voie să facă atingere axiomelor .

 

16909.  Diferenţa dintre sat şi oraş tinde către zero : satul o să dispară .

 

16910.  Nu este apreciat cine se consideră vinovat , fără să fie .

 

16911.  Incompetentul are soluţii imediate şi proaste .

 

16912.  Cine a rezolvat o problemă greşit , consideră soluţia bună un moft .

 

16913.  Pentru o schemă care se complică , prăbuşirea înseamnă salvare .

 

16914.  Să ne familiarizăm cu ideea că oricând se va ivi unul mai breaz decât noi .

 

16915.  La un concurs de alergare pe catalige a câştigat cel mai scund participant şi rezultatul nu a fost omologat pe motiv de incompatibilitate . Ce lume !

 

16916. Banii ţinuţi la ciorap nu prind miros dacă ciorapul este nou  .

 

16917. În prezent răul absolut îl reprezintă banii , însă fără ei omenirea nu ar funcţiona .

 

16918.  Nu putem cuprinde necunoscutul cu o privire .

 

16919. Fără existenţa erorilor însăşi diversitatea vieţii ar fi fost în pericol .

 

16920.  Noua tehnologie a apărut prin efortul susţinut al vechii tehnologii .

16921.  Prietenul ne suportă până în momentul în care îi atribuim vorbe pe care nu le-a spus , fapte pe care nu le-a făcut .

 

16922.  Întunericul timpului . Să-ţi fie frică să trăieşti .

 

16923.  Tot ceea ce deţine în prezent realitatea , în anumite momente ale trecutului aparţinea ncunoscutului .

 

16924.   Dezordinea aparentă nu poate fi trecută cu vederea .

 

16925.   Principiile care se anulează reciproc nu trebuie deranjate .

 

16926.  Diferenţa dintre banii ţinuţi la ciorap şi banii ţinuţi la saltea este uriaşă .

 

16927.  Spre deosebire de hârtia igienică , hârtia de scris poate fi economisită .

 

16928.   Cine ţipă mai tare o poate face până când i se rup corzile vocale .

 

16929.  Întotdeauna să lăsăm în urma noastră ceva de făcut .

 

16930.  Vinul fără măsură te îngroapă în somn .

 

16931.  Oricât am fi de vigilenţi , o bună parte din ceea ce este al nostru ni se va lua .

 

16932.  Cel mai interesant moment al unei şedinţe este acela când îţi dai seama că s-a terminat .

 

16933.  Negociere . Cănd plătim hoţul să nu ne fure .

 

16934.  Să nu depăşim norma , cei care vin după noi poate că nu au chef să o facă .

 

16935.   Putem organiza o retragere atât de iscusită încât adversarul să leşine urmărindu-ne .

 

16936.  Boala prinde putere când se învecheşte în zile .

 

16937.   Prostul se va da la dâră când s-o ruşina porcul .

 

16938.  Când rezolvarea a ajuns la final se constată că problema avea greşeli în enunţ .

 

16939.  Utilajul care funcţionează nu gândeşte .

 

16940.  Dintre autorii aceleiaşi idei numai unul singur nu a plagiat .

 

16941.  La finalul unei activităţi numărul oamenilor obosiţi este dublu faţă de cel al participanţilor ; în stare completă de epuizare se află cei care au privit .

 

16942.  O metaforă puternică înlocuieşte o tonă de cuvinte .

 

16943.  Dadaismul are afinităţi cu zona descântecului : acelaşi mod ştiinţific în aşezarea cuvintelor la întâmplare .

 

16944.  Un critic literar modifică valoarea unei cărţi imediat ce pune mâna pe ea .

 

16945.  Dacă ar fi apărut Facebook-ul de când eram tânăr , acum m-aş fi plictisit foarte tare .

 

16946.  O propoziţie trăznet produce o zguduitură puternică : până şi cuvintele din care este formată saltă de câteva ori , apoi se aşază unde le este locul . 

 

16947.  Libertatea este săţioasă .

 

16948.  Şi atunci când rezolvarea este proastă , măreţia problemei dispare .

 

16949.  Abuz . Se consideră că problemele care dispar sunt rezolvate .

 

16950.  Gura lumii poate aborda cu uşurinţă oricare subiect , mai ales dacă este gras .

 

16951.  Când circumferinţa abdomenului tinde să fie egală cu înălţimea , atunci persoana respectivă se poate deplasa de-a dura . 

 

16952.  Când intervalele de odihnă se repetă des , atunci oboseala devine cronică .

 

16953.  Cel pus pe harţă trebuie felicitat pentru modul cum vede problema şi , mai ales , pentru faptul că are dreptate ; poate se astâmpără .

 

16954.  Foarte mulţi pacienţi preferă să leşine decât să audă exclamaţiile medicilor care lucrează cu bisturiul .

 

16955.  Se cheamă respiraţie gură la gură când cineva îţi bagă în plămâni aerul din care el a consumat oxigenul . 

 

16956.  Ar fi posibil să interpretăm cuvântul < prefaţă > asfel : < înainte de faţă > , însă apare sugestia că unele cărţi poartă mască . 

 

16957.  Senzaţionalul este un imens balon de săpun către care alergăm ţinând suliţa în poziţie de atac .

 

16958.  Văd că nu este rost să ningă , cred că o să scriu încă un volum la romanul meu fluviu .

 

16959.  În prezent lumea este împărţită în două ; o parte formată din oameni care scriu şi nu citesc şi a doua parte formată din oameni care nici nu scriu , nici nu citesc . 

 

16960. Mai uşor înveţi un elefant să meargă pe sârmă decât să înveţi anumite persoane tabla înmulţirii .

 

16961.  Numărul cărţilor existente pe glob tinde către 7 miliarde ; simultan fiecare om poate ţine în mână o carte . 

 

16962.  Cheltuim repede banii împrumutaţi în comparaţie cu felul în care cheltuim salariul . 

 

16963.  Autorul care nu poate demonstra adevărul unei propoziţii o numeşte axiomă . 

 

16964.  Când citeşti o carte plagiat ai senzaţia că ai mai citit-o cândva .

 

16965.  Există fericire şi fără participarea banilor , însă are o existenţă chinuită .  

 

16966.  Când părăsim această lume tot aurul îşi pierde valoarea .

 

16967.  Mulţi ar vrea să mă spovedesc lor , curioşi fiind să afle dacă cele ce au afirmat despre mine sunt adevărate .

 

16968.  Am în gând foarte multe romane , nu o să le scriu pe toate , unele sunt de-o mediocritate jenantă . 

 

16969.  Din ce în ce mai multe scrieri lasă impresia că nu au fost gândite , altele , foarte multe , că au mai fost gândite . 

 

16970.  O părere definitivă spulberată ajunge de tot râsul .

 

16971.  O reclamă care se umflă în pene subţiază bugetul .

 

16972.  Şi aşa , cu atâtea oprelişti , omul iese din rânduială .

 

16973.  Şoapta rugăciunii luminează stihiile . 

 

16974.  Până la urmă aerul înghite vântul .

 

16975.  Pe surse am aflat că se va opri tăierea pădurilor imediat ce va cădea ultimul copac .

 

16976.  Gura lumii rămâne căscată numai dacă faci preziceri corecte . 

 

16977.  Psihiatrul te scoate din toate minţile apoi încearcă să repare situaţia .

 

16978. Punctul este fereastra prin care a ieşit universul din el însuşi la  plimbare . 

 

16979. S-au apucat de scris adepţii tăcerii.

 

16980. Arată altfel o problemă ce a fost rezolvată .

 

16981. Există probleme beton care nu pot fi desfăcute în probleme mici , după cum există probleme foarte mici care nu pot fi strânse în buchet .

 

16982.  Unii deschid o carte , alţii deschid o cârciumă .

 

16983. Obţinem o problemă nouă când introducem o virgulă în conţinutul celei vechi .

 

16984.  Problemele care produc durere lucrează pe viu .

 

16985.  Mai bine vorbeşte decât să taci încruntat . 

 

16986.  Nu trebuie să ne impacientăm când nu descoperim soluţia unei probleme , există probleme mai dificile decât aceasta pe care o studiem şi nu este nimeni îngrijorat  .

 

16987. Şi cel de bună credinţă poate greşi , însă aceasta este o greşeală simpatică .

16988.  Nimicul e o mireasmă rece , fără trup . 

16989.  Vremea nu minte .

 

16990. Greşeala gramaticală este o rană deschisă în inima comunicării . 

 

16991.  Toată lumea este de acord că trebuie să facem ceva . 

 

16992.  Toată lumea doreşte fericirea , de parcă s-ar găsi , aşa , pe toate drumurile .

 

16993.  Omul speriat zăvorăşte uşa când bate norocul .

 

16994.  Să ne lăsăm în seama vântului favorabil . 

 

16995.  Cine a căzut dintr-un pom în copilărie apreciază la o vârstă înaintată cât este de periculos să cazi de pe scaun .

 

16996. Pisălogul nu gândeşte ceea ce spune deoarece repetă ceea ce a mai zis . 

 

16997.  Într-o zi nasoală ne curge nasul . 

 

16998. Unde nu există zăvor dacă nu intri este păcat.

16999.  Tăcerea firelor de păr albe este rece .

 

17000.  Peste o mie de < gânduri > vom mai întâlni trei zerouri la numerotaţie .

 

17001.  De bine . Nu ne-ar părăsi norocul !

 

17002.  Un pas către înţelepciune : dorinţa de a întrece omul bun .

 

17003.  Lacrima de tristeţe a Limbii Române : greşeala gramaticală .

 

17004.  Tot ce este ieftin ne costă scump , tot ce este scump ne costă şi mai scump .

 

17005.  La gura sobei povestea avea curăţenia rugăciunii ; lângă calorifer gura lumii e slobodă .

 

17006.  Nici vântul nu astupă gura lumii .

 

17007.  Unul mai cu moţ consideră că nu este imoral să fie pus impozit pe suspine şi pe oftat .

 

17008.  Cine are gura spurcată să-şi ţină cuvintele în burtă .

 

17009.  Lenea determină omul să vadă puţine obiective .

 

17010.  Om bun este şi cel care ne opreşte să-l jucăm în picioare ştiind că o să ne stricăm încălţămintea .

 

17011. Greşeala descoperită produce tulburare în contextul în care se află , însă greşeala nedescoperită produce dezastru .

 

17012.  Dacă boala bate la uşă , imediat să o invităm la plimbare şi nicidecum să-i dăm voie să intre .

 

17013.  Prostul întreabă numai să o facă pe deşteptul , deşteptul întreabă să nu ajungă prost .

 

17014.  Omul cinstit nu rămâne dator şi îşi face datoria .

 

17015.  Împotriva firii ar fi să apară din tufiş un iepure curajos .

 

17016.  Cuvântul orizont este denumirea populară pentru Fata Morgana .

 

17017.  Nimeni nu ştie cum se transformă sunetul în ecou , însă fenomenul are loc .

 

17018.  Suntem îndemnaţi să privim în noi înşine ; aici tehnologia a rămas în urmă : lipseşte instrumentul .

 

17019.  Foarte multe sertare sunt ocupate cu opere nepublicate .

 

17020.  Unele idei dispar în tăcere .

 

17021.  Câte o reclamă ridică atât de mult obiectul în lumină până când acesta dispare .

 

17022.  Scriitorul se ocupă cu aranjarea cuvintelor pe etajeră sub formă de cărţi .

 

17023.  Fără butuc şi spiţe roata devine un simplu cerc .

 

17024.  Nici moartea nu preferă să vadă sânge ; majoritatea oamenilor mor cu tot sângele în vene .

 

17025.  Confirm faptul că am citit şi pe furiş : după ce se da stingerea foloseam o lanternă Focus sub plapumă .

 

17026.  Când este vorba de polen , albina foloseşte sacii .

 

17027.  Sfârşitul zborului : când aripa se topeşte în aer .

 

17028.  În grădinile suspendate plantele sunt mai aproape de cer .

 

17029.  Luna a fost un pic la plimbare , apoi s-a gândit să răsară , însă era deja obosită .

 

17030.  Boala face un anunţ , medicul face o amânare .

 

17031. În zori , obosită , regina nopţii adoarme .

 

17032. O să trimitem la reanimare aerul planetei noastre deoarece are din ce în ce mai puţin oxigen .

 

17033.  Pisălogul are defect clămpănitorul .

 

17034.  Când ajunge în şanţ , omul este mort de beat .

 

17035. Povestea genelor : frumosul generează frumos .

 

17036.  Când înfloresc salcâmii şi iasomia trebuie să deschidem fereastra .

 

17037. De-ar şti omul ce-ar păţi , mai devreme ar greşi .

 

17038.  Păianjenul nu are în dietă nici urmă de metal ; savanţii au descoperit că firul de păianjen este mai puternic decât oţelul .

 

17039.  Lumea nu te are în graţii nici atunci când se foloseşte de tine .

 

17040.  Tot dăm vina pe ciubote că s-a lipit noroiul de ele .

17041.  De la flori până la ea acasă , albina ridică-n văzduh drumul polenului .

 

17042.  Oricare persoană ar fi în discuţie are o singură mamă ; totuşi , auzim destul de des : mamă , mamă ...!

 

17043.  Pesimistul nu produce energie negativă, numai o depistează . 

 

17044.  Ultima clipă de seamă o să apună în oglinda din visul unui înger .

 

17045.  Când ceva ne apare imposibil de înţeles trebuie să ne abţinem  în a lăsa libere gesturi pripite , de multe ori curgerea vremii a schimbat neînţelesul în ceva oibişnuit înţelegerii şi imposibilul în posibil , iar oamenii pripiţi , dacă au mai apucat aceste schimbări , au fost vizitaţi de o necuprinsă tristeţe adâncă . 

 

17046. Unul dus cu pluta nu s-a mai întors şi au plecat câţiva cu sorcova să-l caute .

 

17047.  Adie a tulburare prin sânge : precis una din pasiuni a dat în zăpăceală . 

 

17048.  Un secret ţinut prea mult sub obroc riscă să devină nul .

 

17049.  Viitorul este o formă nemanifestată , vine înspre noi neîntinat ; imediat ce devine prezent este luat în primire .

 

17050.  Cel învins strânge lăturile în hârdău . 

 

17051.  Aripile sunt necesare să ne ridicăm deasupra dezastrului până trece .

 

17052.  Cine ştie să tacă învaţă să vorbească la timp .

 

17053.  Imposibilul se află dincolo de orizont , însă orizontul nu-i bătut în cuie . 

 

17054. Unele riduri apar când persoana râde şi nu-i momentul prielnic .

 

17055.  A pierdut mult timp numărând banii şi s-a trezit sărac . 

 

17056.  Omenirea trebuie să afle imediat ce fel de arme folosesc persoanele care luptă pentru pace . 

 

17057.  Un măgar sănătos valorează mai mult decât un cal numai piele şi os .

 

17058.  Teoria ca teoria , practica-i o comoară .

 

17059.  Răul neobservat prinde curaj . 

 

17060.  Să observăm ceea ce este rău ; asta nu înseamnă că îl producem .

17061.  Să nu stăm nemişcaţi , poate există cineva care doreşte să ne ocupe locul . 

 

17062.  Când o treime din ceea ce conţine reclama este adevărat , atunci produsul este perfect .

 

17063.  Sunt mulţumit cu ce am , însă efortul pentru a păstra aşa ceva este uriaş . 

 

17064.  În cele mai multe cazuri nu prezintă interes nici problema , nici rezolvarea ei , ci felul în care a fost rezolvată . 

 

17065.  Cine ţipă este invitat să tacă . Cine tace nu primeşte nimic .

 

17066.  O idee care ocupă un singur rând poate fi dezvoltată pe mii de pagini şi ceea ce se obţine se numeşte plan .

 

17067.  La nivelul dimensiunilor cosmice lumina dispare cu aceeaşi viteză cât viteza de propagare ; întunericul se instalează ( şi dispare ) cu aceeaşi viteză cât viteza luminii .   

 

17068. Destul de bine : încă ne aducem aminte că am  uitat ! 

 

17069.  Cine nu îşi vede lungul nasului , nu ştie că îi curge .

 

17070.  Perfecţiunea este atât de strălucitoare că s-ar putea să ne deranjeze . 

                                                                                                                             

17071. După felul în care sunt expuse ideile , toate sunt complicate ; autorii au o scuză : le acoperă cu mormane de cuvinte de teama plagiatului . 

 

17072.  Grija vine din ancestral de se coboară cu drag albina în pulberea polenului .  

 

17073.  Falsa modestie îi nespălată , adică miroase a jeg .

 

17074.  Sunt foarte ocupat şi îndoiala a plecat la plimbare . 

 

17075.  Nu-i posibil să visăm şi ziua şi noaptea , mai trebuie să şi muncim .

 

17076.  Numai omul cu picioarele tari poate duce în spate credinţa .

 

17077.  Cel mai fericit om poate fi copilul .

 

17078.  Înghesuit între viitor şi trecut , prezentul este mai subţire decât fumul . 

 

17079.  Curajul împărţit creşte . 

 

17080.  Capodopera coboară pe fir ancestral şi este semnată de persoana  ce se află la baza firului . 

17081.  O lege a lui Murphy ne interzice să recitim o carte bună deoarece vom descoperi greşeli neluate în seamă de prima dată şi acest fapt nu ar induce nici un câştig nici cărţii , nici nouă ca cititori , iar cel hotărât să o citească ( pentru prima dată având această intenţie ) nu ar găsi în părerile noastre oscilante nici un îndemn .

 

17082.  Nu-i suficient să fie bun gândul , trebuie şi să ajungă unde l-am trimis .

 

17083.  Mânia îngrădeşte cărarea care duce către înţelepciune .

 

17084.  Morţii nu plagiază .

 

17085.  Sfatul devine periculos când bate la poarta celui îndopat cu mândrie .

 

17086.  Trebuie să înţelegem ceea ce ni se spune , altfel şcoala poate deveni periculoasă .

 

17087.  În zeama lui nebunul se răcoreşte .

 

17088.  Nu-i obligatoriu să fim înţelepţi ; se zice că-i profitabil .

 

17089.  Omul rău nu dă doi bani pe înţelepciune ; omul nefericit nu o ia în seamă .

 

17090.  Raza înţelepciunii este de-o teapă cu lumina .

 

17091.  Moartea rezolvă toate situaţiile ( şi pe cele imposibile ) : le trimite-n neant .

 

17092.  Este regretabil că inteligenţa nu poate fi obligatorie .

 

17093.  O să mă bucur de ceea ce am . Bucuria se va topi repede . Bucuria de lungă durată este obositoare .

 

17094.  Nu a fost semnalat nici un caz când înţelepciunea a dat pe dinafară .

 

17095.  Omul încruntat a înghiţit un zâmbet .

 

17096.  Cine dă nu-şi mai aminteşte ; cine primeşte nu poate să uite . Aşa e-n box .

 

17097.  Drumul cel bun este aglomerat .

 

17098.  Gluma plimbă adevărul fără să pretindă chirie .

 

17099.  Cum suntem de neînlocuit , trebuie mărită vârsta de pensionare .

 

17100. < Calul moare de drum lung şi prostul de grija altuia ! >   Păcat ! - pentru cal .

17101.  Numai înţeleptul atinge adâncul tăcerii .

 

17102.  Zâmbetul este folositor din o mie de motive , însă un singur motiv ar fi fost de ajuns .

 

17103.  Supărarea apare când ni se fură din energie .

17104.  Alergăm pentru ca să avem , nu pentru că ne trebuie .

 

17105.  Cele mai bune cărţi ne ajută să descoperim drumul către înţelepciune , celelalte pretind că l-au găsit .

 

17106.  Stilul alarmist . Îngrozitor , astă-vară , nişte furnici au uitat drumul de întoarcere către muşuroi .

 

17107.  Gen Murphy . Va fi amânată de câteva ori lucrarea ce nu suportă amânare .

 

17108.  Memoria mai oboseşte , notiţele rămân .

 

17109.  Cercetătorii vor lansa pe piaţă încă două soiuri de tomate : Inimă de elefant şi Inimă de balenă . Roşiile inimoase sunt delicioase .

17110.  Nu avem timp să îngrădim libertatea adversarilor noştri : e bine să vorbească singuri oricât de mult .

 

17111.  Putem sta în zăpadă pân” la gât , este esenţial să nu ne îngheţe mintea .

 

17112.  Cu cele mai gingaşe intenţii , prostul te bagă în noroi .

 

17113.   Lăudărosul susţine că a râs în nasul unei girafe .

 

17114.  E bine să avem de toate , dar nu deodată .

 

17115.   Timpul nu a întinerit pe nimeni .

 

17116.  Când ne aflam în depărtare , ţinta era greu de atins ; apropiindu-ne , nu o nimerim deoarece am obosit .

 

17117.  Perfecţiunea este lamura tuturor celor perfecte .

 

17118.  Jumătatea < plină > atinge fundul paharului ; gustă bucuria deplină cel ce umple paharul .

 

17119.  Cine nu-i indulgent vede numai pahare goale .

 

17120.  E uşor să păstrăm un secret până în momentul în care aflăm că i se cunoaşte conţinutul .

17121.  Siropul drăgălăşeniei fermentează uşor .

 

17122.  Ce este prea mult devine umflat .

 

17123.  Memoria ne protejează când lasă deoparte ceea ce este nefolositor .

 

17124.  Numai cântarul înţelepciunii asigură un echilibru bun .

 

17125.  Privirea rece îngheaţă aerul .

 

17126.  Nimeni nu e de neînlocuit ,  însă unele persoane aşteaptă  demult .

 

17127.  Rugăciunea ne ajută să acţionăm pentru împlinirea unei anumite dorinţi .

 

17128.  Viaţa ne consumă întregul timp .

 

17129.  Cei care au cucerit lumea nu prea au făcut mare lucru cu ea .

 

17130.  Povara ne arată ce şi cât putem duce .

 

17131.  Cine are o pietricică în pantof nu mai admiră extrordinara frumuseţe a muntelui din faţă .

 

17132.  Pentru situaţia de preaplin cei din vechime foloseau un şanţ de scurgere .

 

17133.  Necesitatea acţionează şi asupra imposibilului .

 

17134.  Este pierdută ocazia favorabilă când o amânăm .

 

17135.  Nu prea trăim în litera principiilor pe care le fluturăm .

 

17136.  Să privim şi altceva decât ecranul televizorului .

 

17137.  Linguşitorul ne descrie aşa cum ne place să ne considerăm .

 

17138.  Imposibilul cedează numai dacă este solicitat .

 

17139.  Fugind , iepurele recunoaşte că nu este în stare să fie curajos . 

 

17140.  Versurile care doar < sună din coadă > nu poartă covrigi .

17141. Unirea Mică a dat curaj românilor pentru Unirea Mare .

 

17142.  În univers totul este exact : o singură clipă dacă ar fi un pic mai lungă sau mai scurtă , universul s-ar prăbuşi .

 

17143.  Numim Unire momentul în care se îmbrăţişează surorile !

 

17144.  Prietenul adevărat în momentul Unirii se cunoaşte .

 

17145.  Apel : fiind prieteni , să fim uniţi !

 

17146. Lângă un optimist viaţa este frumoasă , cu o condiţie : să nu culeagă el toate floricelele .

 

17147.  Mica Unire a format o familie numită România .

 

17148.  Hora Unirii a fost semnalul că ne-am dorit o patrie rotundă .

 

17149.  Totul contează .

 

17150.  Ceva nu este în regulă : am un singur apartament şi trei bloguri .

 

17151.  Omul frumos foloseşte săpunul , omul acru miroase a oţet .

 

17152.  Mai mult ne îngrijorăm degeaba decât este necesar ; necesar nu-i niciodată .

 

17153. O gândire pozitivă nu-i aşezată pe o temelie tare  când nu sunt observate eventualele greşeli de început .

 

17154.  Viciile nehrănite mor .

 

17155.  Promisiunea ocupă un volum mare din memoria celui căruia am promis .

 

17156. La idei noi , greşeli noi .

 

17157.  Gândirea pozitivă nu-i aşezată pe o temelie tare dacă nu sunt observate greşelile .

 

17158.  Timpul ne ia copilăria , ne ia tinereţea , ne dă în schimb nişte riduri de toată

frumuseţea .

 

17159.  Omul poate face prostii până la adânci bătrâneţi , dar sunt însoţite din ce în ce cu mai puţină violenţă .

 

17160.  Graiul tăcerii înlătură ecoul .

 

17161.  Este foarte puternic adversarul care ne convinge că are dreptate . 

 

17162.  Bucuria vindecă , simularea bucuriei produce boală . 

 

17163.  < Tăieşte-ţi clipa ! > , auzi în timp ce te doare măseaua .

 

17164.  Adormim uşor sub lauda adversarului   să nu ne trezim sub papuc .

 

17165.  Cine nu a greşit , încă nu s-a născut . 

 

17166.  Trebuie să ştim în ce nu trebuie să călcăm .

 

17167.  Atitudinea pozitivă începe a se manifesta din momentul în care cercetăm ce lipsuri avem ;  o plută  din polen de fluturi este minunată , însă nefolositoare .

 

17168.  Invidia poate începe când aproapele nostru are o picătură de ceva în plus .

 

17169.  Minciuna ia ce nu este al ei .

 

17170.  Pe fundul prăpastiei nu putem clădi o cetate . 

 

17171.  Mai mare este ruşinea să mori decât să fugi , a zis iepurele . 

 

17172.  Un adversar este fioros mai mult prin ceea ce credem despre el , decât prin ce ar fi în stare să facă . 

 

17173.  Un copil netalentat la matematică trebuie lăsat să devină activ în domeniul medical , de exemplu .

 

17174.  Pe lângă alte însuşiri , linguşitorul este şi pisicos .

                  

17175.  Are gâtul lung şi  ţine nasul pe sus ,  . 

 

17176.  Munca făcută din obligaţie ne încetineşte mişcările .

 

17177.  Foarte des era folosită sintagma : < Vă rog să primiţi din partea mea stufoase complimente ! >

 

17178.  Am prieteni care mă invidiază ; este clar :  nu pot să-i elimin .

                                                                                                          

17179.  Din greşeală mincinosul ne arată calea binelui.

 

17180.  Metoda < prin hărţuire > este aplicată atunci când adversarul e superior .

 

 17181.  Ne interesează coada păunului şi nicidecum ce are pe cap .

 

17182.  Dacă eşti patron , fă-te uneori că lucrezi .

 

17183. Prietenii ştiu de ce au apărut farfuriile de unică folosinţă .

                                                         

17184.  Merită jumulit cel ce se tot umflă în pene .

 

17185.  Foarte des era folosită sintagma : < Primiţi din partea mea stufoase complimente ! >

 

17186.  O problemă neclară nu merită să fie bătută în cuie .

 

17187.  În creierul folosit ideile lăstăresc .

 

17188. Un îndemn la limită . Mergem la şcoală să reuşim a câştiga bani mai târziu .

 

17189.  O minte luminată nu se bazează numai pe memorie .

 

17190.  Dă bine-n poză dacă mergi la biserică ; numai !

 

17191.  Nu m-a interesat ce zice lumea despre mine şi am ajuns să constat că nu am pierdut mare lucru .

 

17192.  O femeie fermecătoare este mai puternică decât un bărbat numai oţel .

 

17193.  Nici o moară de vânt nu a măcinat aer .

 

17194.  Frica ne urmăreşte dacă o luăm la fugă .

 

17195.  Şoferul înfuriat uneori se calmează pe patul spitalului ; Doamne fereşte !

 

17196.  Cel care se răzbună îşi pune în cârcă un bolovan care creşte permanent în greutate .

 

17197.  Mi-aş cântări viaţa să văd cât este de grea ; nu am găsit instrument de măsurat .

 

17198.  Leneşul are un plan foarte amănunţit pentru a sta degeaba .

 

17199.  Nu mă deranjează vârsta pe care o am , ci numărul care o însoţeşte .

 

17200.  Există timp cât nu putem cuprinde. Ne văităm din obişnuinţă . Şi leneşul se vaită . Timpul e răbdător şi , mai ales , ne suportă .  Să deschidem fereastra . Timpul ştie ce face . Clipa-i ascultătoare . Dincolo de timp clipa nu mai pătrunde . < Dincolo de timp > include infinitul .  Acesta-i adevărul . Dincolo de timp e tăcerea adâncă , a nefiinţei.

17201 .  În tăblia mesei pe care mânca , ţăranul român vedea faţa lui Isus .

 

17202 .  Păsările nu doresc să fie construite autostrăzi  .

 

17203 .  Vorba urâtă murdăreşte unele cuvinte .

 

17204 .  Unele reguli de viaţă mai mult ne încurcă .

 

17205 .  Este mai uşor să lăsăm ispitele să plece decât să le părăsim .

 

17206 .  Para mălăiaţă are puţine calorii .

 

17207 .  Şi atunci când ne doare măseaua găsim motiv de atitudine pozitivă : nu ne dor toate ! Dacă ne dor toate : este bine că le mai avem ! Dacă nu le mai avem : adio durere ! A dispărut durerea : aceasta-i fericirea . Ce bine-i să te doară măseaua !

 

17208 .  După ce spunem adevărul să avem la îndemână un buncăr unde să ne ascundem .

 

17209 . Omul fără aripi stă în aer foarte puţin .

 

17210 .  Tristeţea picură toxicitate în corp atunci când nu o lăsăm să se consume şi îi dăm în cap cu atitudinea pozitivă .

 

17211 .  Cine ştie să zboare a avut aripi de mic .

 

17212 . Când nu ştim ce trebuie să facem , mai bine să stăm degeaba .

 

17213 .  Se împăunează , dar nu are coadă .

 

17214 .  Unele teorii nu au nici o acoperire dar nu sunt înlăturate : fără ele ne-ar apuca disperarea .

 

17215 . Foarte bun somnifer este lauda adversarului , însă doza poate fi mortală .

 

17216 .  Dintre tot ce zboară nimic nu poate sta permanent în aer .

 

17217 .  Nu-i suficient să avem atitudine pozitivă pentru când o fi să cadă para mălăiaţă , mai trebuie să ne fixăm cu gura deschisă pe verticala în cauză .

 

17218 .  După ce a slăbit se umflă în pene .

 

17219 .  Mascaţii nu vor contacta virus .

17220 .  Am deschis uşa brusc şi cei ce ascultau m-au certat că ar fi fost posibil să le sparg capul .

17221 . Mintea însoţeşte norocul şi îl favorizează .

 

17222 .  Nu-i bine să cheltuim banii degeaba , mai rău este să nu avem pentru ce să-i cheltuim .

 

17223 .  Ocupăm primul loc în Europa la capitolul intenţii bune .

 

17224 .  Trebuie să şi vorbim .

 

17225 .  De-a lungul istoriei , care bogăţie nu a fost soră cu pulberea !

 

17226 .  Pentru şanţul preaplinului sângele a curs valuri , valuri .

 

17227 .  Sub presiune uriaşă de atitudine negativă se naşte violenţa .

 

17228 .   Nu este o ruşine că nu ajungem săraci economisind .

 

17229 .  Ticălosul poate fi iertat , însă niciodată iubit .

 

17230 .  Cine are un arici în burtă nu poate zâmbi .

 

17231 .  Pe neobservate zeflemeaua devine băşcălie .

 

17232 .  Se plimbă greu prin lume cel cu mintea înţepenită .

 

17233 .  Nu-i păcat să întrerupem omul plicticos şi să-l asaltăm cu propoziţii atât de lungi încât să-l apuce nerăbdarea de a încheia discuţia .

 

17234 .  În curând o să tăcem de bună voie citindu-ne unii altora gândurile .

 

17235 .  Învingem cu uşurinţă o patimă dacă este slabă .

 

17236 .  Visul nu este îngrădit de orizont .

 

17237 .  Să zicem că afirm că nu sunt supărat , că sunt fericit şi o să observăm cum trec în neant mai toţi duşmanii ; după aceea eu ce fac fără ei !

 

17238 . Frica măreşte violenţa virusului .

 

17239 .  Comparaţia nu are nici o noimă : a ceea ce este acum cu ceea ce nu am trăit .

 

17240 .  Nu prea mă loveşte dorul de trecut , am prins de toate , totuşi , pentru protecţia igienei persoale , periodic mai cumpăr adidaşi de porc .

17241. Fără un tovarăş de nădejde , atitudinea pozitivă ne umple hambarul doar cu aer .

 

17242.  Toate reclamele violente au sfârşitul croit după acelaşi calapod ( jalnic ! ) : < Numai produsul nostru vă scapă de neplăceri , produsele celelalte sunt falsuri ! > .

 

17243.  Copiii simt când profesorul e stăpân pe ceea ce doreşte să le comunice : rămân atenţi până la sfârşitul orei şi , de emoţie , abia mai respiră .

 

17244.  Profesorul uită cu ce salariu este remunerat din momentul în care simte că săgeţile din ochii gâgâlicilor care stau în bancă îi trec prin suflet .

 

17245.  Optimismul a fost compromis parţial când s-a trecut la forma < hei rup ! > .

 

17246.  Greşala mea se vede aici .

 

17247.  Adversarul trebuie mângâiat pe creştet în timp ce îl pedepsim .

 

17248.  Am cădea la pământ dacă am primi tot ceea ce merităm .

 

17249.  Dacă dispar ,  lumea rămâne , însă nu îi va fi mai bine .

 

17250.  Tehnologia a luat-o razna de vreme ce omul vorbeşte la telefon aşezat pe tronul veceului .

 

17251.  Omul generos . Ştiu ce pot ,  de ce sunt în stare ; ferească Dumnezeu să mă răzbun , însă nu am timp de aşa ceva .

 

17252.  Cine nu porunceşte , execută .

 

17253.  Măgarul fără ocupaţie prinde nărav .

 

17254.  Poate se îndreaptă omul rău dacă îl acoperim cu bunătate până aproape de sufocare .

 

17255.  Bunicii să o lase mai moale cu drăgăleala nepoţilor pentru că se supără părinţii .

 

17256.  Gluma care ne provoacă plânsul trebuie vindecată .

 

17257. Vinde perii de sârmă şi le face reclamă : < Pe cine îl mănâncă pielea ? > .

 

17258.  Este proastă o carte scumpă care trebuia să coste puţin .

 

17259.  Pentru că dă bine la imagine , mulţi vorbesc despre cărţi pe care nu le-au văzut şi foarte mulţi vorbesc despre cărţi pe care nu le-au citi .

 

17260.  Făptuim o mare greşeală când vorbim prostii în prezenţa papagalului .

17261.  Tăcerea omului este de aur , tăcerea iernii ar trebui să fie albă .

 

17262.  Durerea aproapelui ne poate produce mâhnire dar nu ne înţeapă .

 

17263.  Fapta bună să fie înconjurată cu şanţul de apărare al momentului oportun .

 

17264.  Roiul rezistă deoarece albina aduce în stup ghemotoacele de lumină .

 

17265.  Foarte uşor este să încropim de-o văicăreală .

 

17266.  Unele înălţimi nu pot fi atinse numai la pas .

 

17267.  În univers totul funcţionează după principiul < aşa trebuie ! > .

 

17268.  Mortul nu mai deranjează pe nimeni ; pe acest temei nu este necesar să formulăm vreo concluzie .

 

17269.  O afecţiune neluată în seamă , face şi ea ce poate .

 

17270.  Este bine să nu uităm ideile principale , celelalte au grijă ele să nu se îndepărteze .

 

17271.  Cel obligat să rabde peste cât trebuie , devine violent .

 

17272.  Dacă am primi tot ce ne trebuie de-a gata , cu ce ne-am ocupa !

 

17273.  Fericirea ar fi ceva minunat , modul nostru de a o câştiga se înscrie la capitolul deşertăciune .

 

17274. Optimistul .Toate sunt cum trebuie să fie .

 

17275. Puterea nu trebuie îmblânzită , ci folosită corect .

 

17276.  Cine este leneş dar risipeşte , cine greşeşte dar nu vrea să înveţe nimic , merită să fie sărac .

 

17277. După ce muţi muntele din loc , rămâne la fel de frumos ?

 

17278.  Cine vede ce nu trebuie văzut o fi aceeaşi persoană cu cine nu vede ce trebuie văzut ?

 

17279.  < Să taci când plăteşti pentru ceea ce nu ai făcut ! > , a zis papagalul .

 

17280.  Când observăm că adversarul nu ne ajunge nici până la glezne , în picioare stând , trebuie lăsat să fie învins de propriile-i greşeli . 

17281.  Lacrima tristeţii sapă riduri obrazului , lacrima bucuriei le şterge .

 

17282.  Mai uşor înveţi de la oricine decât să înveţi pe oricine .

 

17283.  Este bine să eliminăm numai o parte din adversari încă din tinereţe , să mai lăsăm câţiva pentru vârsta a patra , să nu ne plictisim .

 

17284.  Armele de luptă ale tinereţii prind rugină când ajungem la vârsta a patra .

 

17285.  Cei care fac un anumit  bine şi au echipă să filmeze momentul , apoi toarnă filmul aici în public , nu mă impresionează .

 

17286.  Cine îşi duce copilul în spinare să-şi pregătească şi un ham pentru mai târziu .

 

17287.  Copilul să nu aştepte numai binele , se obişnuieşte aşa pentru totdeauna .

 

17288.  Când îţi umblă un arici prin burtă , fluturii zboară din stomac .

 

17289.  Este posibil să deschidem ochii cuiva , de văzut vede numai dacă vrea .

 

17290.  Stilul direct . Vino , să te încurajez !

      

17291.  Uneori oamenii se ceartă fără să cunoască motivul în sine , ci în virtutea inerţiei sau pentru că este la modă .

      

17292.  Indiferenţa este calitatea de netăgăduit a obiectelor .

      

17293.  Pentru cele ce am muncit ca un rob , dacă este nevoie , o să mă lupt ca un leu .

      

17294.  Poate nu există cuvinte pentru ceea ce nu este posibil să spunem .

      

17295.  Pluta formată din minciuni ne ţine deasupra până se înmoaie .

      

17296.  Cum să nu greşesc , doar nu sunt obiect .

      

17297.  Nu este de acceptat ideea unui guvern virtual ; virtualul este fabricat şi manevrat de către cineva .  Să ţinem cont şi de problema viruşilor .

      

17298.  Câte o  persoană liniştită este mai periculoasă decât o grenadă activă .

      

17299.  Sub dictatură ar fi bine să nu existe presă .

      

17300. Defectele celuilalt provoacă adeăvărate dezastre societăţii .

17301. Ura formează omul urât .

 

17302. Complimentele înmoaie un pic şi pe omul băţos , dar stufoasele complimente sunt adorabile .

 

17303.  Oricât de mult i s-ar pune în cârcă unui om puternic nu ar îngenunchia dacă , mai întâi , nu este adus în starea de a fi scârbit .

 

17304. Când o să fiu pus în situaţia să hotărăsc dacă eu sunt eu , am să-mi dau demisia  .

 

17305.  Deja , unii au împărţit viitorul .

 

17306.  Pesimistul strigă : < s-a umplut paharul ! > şi optimistul aleargă să-l bea .

 

17307.  Plăcerea costă , durerea costă şi mai mult .

 

17308.  Să fii şi prost şi violent , înseamnă că zeii te-au pedepsit de două ori .

 

17309.  Cât suntem vii , cel mai mare necaz nu s-a întâmplat .

 

17310.  În starea de violenţă nu mai suntem ce am fost .

 

17311.  O undă a părerii de rău urcă spre stele când este pedepsit un nevinovat .

 

17312. Iluzia pune la încercare optimismul , utopia îl face praf şi pulbere .

 

17313. Tristeţea şăgalnică se transformă în melancolie .

 

17314. Se ivesc momente în viaţă când înghesuiala nevoii ne determină să avem curajul să nu ne fie frică .

 

17315.  Opera de artă rămâne în neclintire când punem în mişcare leşia unui pleonasm ; de exemplu : < cea mai superbă ! > .

 

17316.  Se bagă în treaba celorlalţi , deşi are de lucru , însă l-a lovit plictiseala .

 

17317.  Îmi propun să fiu mai puţin bucuros azi decât voi fi mâine .

 

17318.  Secretul absolut al fiecărui om este buchetul de vicii pe care îl admiră .

 

17319.  Când totul este clar , comentariile nu au loc .

 

17320.  Omul blând să aibă variantă în caz de apărare .

17321.  Dacă universul în care suntem nu este infinit , atunci este o parte infimă inclusă de un conglomerat uriaş de părţi asemănătoare .

 

17322.  La tinereţe ne chinuim să găsim ce ne trebuie , când ajungem la vârsta a patra căutăm ce am pierdut .

 

17323.  Mai bine să pierdem toată averea decât sănătatea şi mintea ;  cel mai bine este să le avem pe toate .

 

17324. Când nu are dreptate un pesimist nu se instalează dezamăgirea .

 

17325.  Optimistul îşi scrie bucuria pe brumă cu puţin până să rasară soarele .

 

17326.  Pesimistul are convingerea că nu poate urni căruţa , optimistul îi îndeamnă pe cei din jur să pună umărul .

 

17327.  Bucuria care dă în clocot se numeşte iubire .

 

17328.  Este greu de convins fanaticul că ai şi tu o părere .

 

17329.  Întotdeauna este verificată o minciună originală .

 

17330.  Omul bun trebuie luat în seamă , că dacă cedează este păcat .

 

17331.  Gândul trecut în cuvinte nu prea mai are libertate .

 

17332.  Numai duşmanul născut din senin are tăria ticălosului .

 

17333.  Dreptatea-i temelia libertăţii .

 

17334.  E trist dacă cineva moare pentru o idee care se va dovedi că nu este un adevăr .

 

17335. Până la punctul de întoarcere există o infinitate de alte puncte – traiectoria ; fără de punctul de întoarcere nu ar fi aşa de importante aceste alte puncte .

 

17336.  Trebuie să fim în formă pentru momentul când zerourile vor fi aruncate .

 

17337.  Mai mult ne facem că înţelegem , decât înţelegem .

 

17338.  Răul întâmpină binele , însă nu găsesc formula de echilibru ; dacă ar găsi-o , noi nu am avea ce face şi ne-am uita unii la alţii .

 

17339.  De la zece porunci am ajuns la zece mii de reguli ; destul de mult .

 

17340. Câteodată opinia generală miroase urât , însă e acceptată deoarece nu există un alt miros pentru comparaţie .

17341.  Unii au plecat cu sorcova şi nu s-au mai întors .

 

17342.  Cine urăşte ceea ce face , este rob .

 

17343.  Fanaticul lungeşte firul subiectului până când acesta devine subţire , subţire că de abia mai poate fi zărit .

 

17344.  Potrivnicii trebuie aduşi pe calea cea dreaptă , adică să-i învăţăm să ne accepte .

 

17345.  Pe timpul dictaturii presa era un fel de capră : avea limba de lemn ; în libertate este un fel de papagal :  vorbeşte vrute şi nevrute . Fără presă , miroase a pustiu .

 

17346.  Există un anumit nivel de competenţă când nimic nu mai trebuie făcut .

 

17347. Cea dintâi primejdie pentru albină este când roiul suferă .

 

17348.  Te admirăm pentru că poţi muta muntele din loc , însă nu-ţi pune mintea cu el .

 

17349.  Paradox . Să ai noroc de necazuri .

 

17350.  Nimeni nu a protestat târându-se .

 

17351.  O idee bună deja are muguri .

 

17352.  Disconfortul începe când avem mai multă putere decât ne trebuie .

 

17353.  Important este să ştim să căutăm .

 

17354.  Anulăm viteza gândului imediat ce îl trecem în cuvinte .

 

17355.  Cei care se pupă în public au aerul de acasă poluat .

 

17356.  Procesul de conştiinţă se desfăşoară fără avocaţi .

 

17357.  Tubul digestiv este principalul organ al sclavului de bunăvoie .

 

17358.  Zicerea < tăcerea e ca mierea > ţine foarte mult de rimă ; sunt cazuri când tăcerea este mai amară decât plinul .

 

17359.  Proiectele imposibile sunt rodul competiţiilor electorale .

 

17360.  Cine îşi dă aere este posibil să răcească .

17361.  Lupul care a mâncat oi , mănâncă şi miei .

 

17362.  Cu cât vom avea mai mulţi prieteni , cu atât mai puţine aprecieri .

 

17363.  Fanaticul pe teme de religie poate plictisi , fanaticul pe teme politice poate deveni periculos .

 

17364.  Este foarte grav când omul se supără şi nu ştie de ce .

 

17365.  Râzi tu , râzi , tinere dar şi tu vei ajunge bătrân .

 

17366.  Odată ce s-a instalat , invidia bate omul la cap tot timpul .

 

17367.  Îţi piere pofta bucuriei când vezi ce vor să lingă profitorii .

 

17368.  Fie cât de măruntă o calitate a noastră , o aşezăm în ţepul prăjinii şi o rdicăm în slava cerului .

 

17369.  Încă nu a fost ridicată statuie nimănui dintre cei ce nu au scris nimic , deşi , după felul cum vorbesc , mulţi ar fi meritat pe deplin .

 

17370.  Persoana care cheltuieşte mai mult decât câştigă ajunge la mâna cuiva .

 

17371.  Duşmănia care nu se naşte din interes , nu are nici o noimă .

 

17372.  Cine are mintea goală înţelege de-a-ndoaselea .

 

17373.  Numai fiara din om depăşeşte tiranul .

 

17374.  Ar fi fost fericit dacă nu îşi cheltuia sănătatea căutând fericirea .

 

17375.  Fără gândire nu am lua în seamă universul .

 

17376.  Cel care nu înţelege de vorbă bună sigur este prost şi , foarte sigur , este şi bogat .

 

17377.  Şanţul preplinului trebuie să fie potrivit de adânc : când ar fi prea puţin adânc , marginile ar fi inundate , când ar fi prea adânc ar rămâne prea puţin lichid în căuş .

 

17378.  De scris tot scriem , ar trebui şi să citim , cel puţin ceea ce am scris .

 

17379.  Dezastru . Să fii  condamnat pentru că ai încălcat o lege care nu există .

 

17380.  Odată şi o dată o să cădem în capcana adevărului .

17381.  Frecaţi între degete o frunză de pelin şi puneţi degetul pe limbă ; asemenea gust are viaţa plină de stres .

 

17382.  Dacă am anulat toate şansele unui adversar , de ce să-l mai ţinem în listă .

 

17383.  Omul este capabil mai mult decât îl arată firea .

 

17384.  Să nu fie arse cărţile proaste , trebuie topite .

 

17385.  Foarte rar câştigă înţeleptul ajutat de noroc .

 

17386.  Când se instalează întunericul în urma unui succes , mai bine lumină .

 

17387.  Cel care nu cunoaşte subiectul , prin acţiune distruge propoziţia .

 

17388.  Natura nu doarme niciodată .

 

17389.  Cuvântul frumos este lacrima bucuriei .

 

17390.  Am eliminat nişte obiecte care nu foloseau şi am câştigat mai mult aer .

 

17391.  Existenţa are o temperatură constantă , pasiunile ne înfierbântă .

 

17392.  Părerile nu pot fi decât relative .

 

17393.  Au pus melcul să prindă săgeata .

 

17394.  Să nu obligăm mintea să-şi desfacă aripile .

 

17395.  După toată alergătura din tinereţe , cum să nu fii obosit la bătrâneţe .

 

17396.  Până discută optimistul cu pesimistul , a treia persoană termină treaba .

 

17397.  Păstorul care greşeşte drumul  prăpădeşte turma .

 

17398.  Umbra ne urmăreşte , şi atât !

 

17399.  Lingău cu cei de din deal şi tiran cu cei de din vale .

 

17400.  La barza chioară este necesar un cristalin .

17401.  Fumul întunecat însoţeşte friptura grasă .

 

17402.  Să nu facem cu mâna să se apropie necazul , este foarte ascultător .

 

17403.  În lumea prăpăstiilor cea mai adâncă are valoarea mai mare .

 

17404.  Cum totul este relativ , nici o părere nu este definitivă .

 

17405.  Animal de companie . Au scos melcul la plimbare .

 

17406. Omul bun e de folos : trânteşte necazul jos .

 

17407.  Când aude prostiile celor mari , copilul se plictiseşte .

 

17408.  Cele mai multe greşeli sunt făcute din plăcere .

 

17409.  Doar pe fundul sacului / E banul săracului .

 

17410.  Adio educaţie când strigă foamea din burtă .

 

17411.  Practica ne strică viaţa , teoretic suntem pe cai mari .

 

17412.  Părinţii formează universul , copiii îl vor stăpâni .

 

17413.  Să ai grijă de tine , dacă nu , o să am eu .

 

17414.  Mai multe ştim despre Univers decât despre Microcosmos .  Bunica nu ştia ce este şi nici cum arată microscopul , însă ne descălea dimineţa : < Spălati-vă pe faţă că vă curge mătreaţa din sprâncene în ochi şi vă strică văzul ! >

 

17415.  Mai bine închid ochii decât să văd un om trist ; asta nu înseamnă că fug de el .

 

17416.  Cât timp există aer , de ce să respirăm ţigări ?

 

17417.  Aş bea un vin bun de-mi lasă gura apă !

                                                  

17418.  Este un început când visezi că nu poţi visa .

 

17419.  Nu putem trece pe lângă lume fără să-i dăm < bună ziua ! > .

 

17420.  Să nu mai turnăm zahăr în cafea ; trebuie decântată cu vorbe dulci : garantat , gustul va fi fenomenal .

17421.   Cine înţelege nu bârfeşte , cine nu înţelege să nu bârfească .

 

17422.   Zice-o vorbă românească : nu se poate să-ţi faci bici din noroi şi să şi trăznească .

 

17423.   Capcana poate fi studiată , însă nu trebuie atinsă .

 

17424.  Ne este dăruită o parte din puritatea unei plante la contactul vizual cu celulele ei vii .

 

17425.   Foarte mulţi oameni sunt de aceeaşi ţeapă .

 

17426.  Pe unde o fi rătăcind celebra pereche < ca şi > : < ca şi profesor > , < ca şi inginer > , < ca şi ne-nimenea >  ; ţi se sterpezea mintea când se ivea . Frumoasă eşti , Tu ,  Limba Română ; în plus , te-a înzestrat Dumnezeu cu multă răbdare . Fie-ţi trupul curat cât roua crinului !

 

17427.   Până să ajungă sub microscop Celula de Apă , cu un secol înainte , Eminescu a scris : < Mereu va plânge apa ... > .

 

17428.   Un vis fără aripi cade şi se face praf .

 

17429.   Totuşi , să nu exagerăm : dacă nu ninge nu sunt de vină pensiile speciale .

 

17430.  Cerul din Curbură este atât de înalt că am reuşi să îmbrăcăm lumea în albastru .

 

17431.   Pentru Don Quijote erau construite mori la locuri bune de vânt .

 

17432.   Când te calcă un prieten pe coadă , te doare sufletul .

 

17433.   Fără morală am  fi un fel de mâzgă .

 

17434.  Întodeauna se întâmplă ceva .

 

17435.  Sapa. Slăvită fi între uneltele neamului  , ne-ai ajutat atâtea mii de ani .

 

17436.  Defecţiunea lingăului porneşte din creier , sărmana-i limbă suportă suprasolicitarea .

 

17437.   A vorbi pe cineva de rău – e una ( energie negativă ) , a dezveli rădăcina răului – e alta ( acţiune benefică ) .

 

17438.   Când vorbim iarna de rău , i se face de zăpadă .

 

17439.   Lipsindu-i înţelepciunea a alergat toată viaţa şi tot a leşinat .

 

17440.  După ce pleacă prietenul fals de lăngă noi , aerul se limpezeşte .

17441.  Adevărata faţă a unei cărţi se află în interiorul ei .

 

17442.  Deşteptul care vorbeşte permanent nu mai are când să înveţe .

 

17443.  De-ar înghiţi tot ce mişcă , gura lumii tot flămândă rămâne .

                                                           

17444.  În turnul de fildeş miroase a elefant ; este posibil să medităm oriunde ne-am afla .

 

17445.  Oricât l-am frământa , noroiul nu o să zâmbească .

 

17446.  Şi prostiile , de orice fel , trebuie scrise fără greşeli de gramatică .

 

17447.  Încurajează-mă cu un zâmbet şi vin să te ajut .

 

17448.   Nu poate zâmbi o casă cu obloanele trase .

 

17449.  Politica poate duce omul în cea mai adâncă prăpastie şi sub lumina celui mai fermecător zâmbet îl lasă acolo .

 

17450.  Îmi amintesc cu drag de anii de liceu : aveam timp să merg la bibliotecă .

 

17451.  Întotdeauna trebuie descoperit ceea ce există .

 

17452.   Minciuna merge până îşi fracturează picioarele ; adevărul pluteşte .

 

17453.   Eşti fericit şi nu ai scris nimic despre acest eveniment , aici , pe Facebook , atunci nu este valabil !

 

17454.   Am cele mai curate intenţii când încerc să descopăr ceea ce este rău .

 

17455.   Cine are mintea goală nu înţelege nimic .

 

17456.   De prea multă bucurie nu a murit nimeni .

 

17457.  Pensia  mea din închipuire întrece orice realitate .

 

17458.  Timpul slujeşte destrămarea .

 

17459.   Lauda fără măsură şi nedreaptă zăpăceşte omul .

 

17460.  Sunt la modă întrebările pertinente ; încă una : Cupidon ăsta , de unde are atâtea săgeţi ?

17461.  Cine are ochi de văzut , citeşte .

 

17462. Domnule , este bine să nu te aibă nimeni la mână şi nici sub picior !

 

17463. Imaginaţia nu mai are prea mult de lucru dincolo de ceea ce ne oferă natura .

17464.  Paradox . Dacă vorbeşti singur tot te aude cineva .

 

17465.  Dispreţul iese prin piele şi ţâşneşte în afară .

 

17466.  Nici o scânteie nu străbate întunecata minte a prostului .

 

17467.  Binele făcut cu sila înseamnă viol .

 

17468.  Trebuie stabilită o limită : sunt vinovat până aici , mai încolo accept să-mi crească aripi pentru zbor .

 

17469.  Variante : a) să nu faci nimic rău ; b) să nu faci nimic ; c) să nu faci nimic bun ; d) să te faci că faci ceva ; e) să faci ceva rău ; f) să faci ceva rău şi să te bucuri ; g) să faci ceva rău şi să-ţi pară rău ; h) să faci ceva bine din greşeală ; i) să faci ceva bine cu bucurie .

 

17470.  Omul de acţiune va fi lovit ( lucrează invidia ) ; ceea ce se află în nemişcare nu este luat în seamă .

 

17471.  Omul lacom are o singură idee : să strângă !

 

17472.  Nu prea suntem atenţi cu mugurii din care cresc aripi .

 

17473.  Cel care crede că le ştie pe toate , nu poate răspunde corect la nici o întrebare .

 

17474.  Nasul pe sus nu adulmecă nimic , împovărează văzduhul degeaba .

 

17475.  Năprazna durerii limpezeşte lumea ideilor .

 

17476.  De fapt <descoperim > ceea ce a fost ascuns sub ruine .

 

17477.  Dorul ţâşneşte direct din suflet , neuronii asistă numai .

 

17478.  Înţelepciunea este de una singură , filozofia are multiple ramuri .

                                                                                                     

17479.  Ipocrizie . Prostul ceartă păduchele că iese în frunte .

 

17480.  Până să-şi dezvolte ramurile psihologia, cam tot ce ieşea din tiparul normal primea ştampila de elucubraţie paranoidă .

17481.  Am început să credem ceea ce trebuie : cei din vechime aveau dreptate ; am ajuns la acelaşi rezultat , însă am făcut ditamai ocolul .

 

17482.  Dorinţele omului lacom nu au hotare şi nu cunosc odihna .

 

17483.  Aplauze . Câteva perechi de palme .

 

17484.  Când cercetăm rădăcina răului nu înseamnă că trăim emoţii negative ; această confuzie nu-i benefică instalării unei atitudini pozitive . Nu este posibil să eliminăm ceea ce nu cunoaştem . Răul nu pleacă dacă fredonăm : < ce frumoasă este viaţa ! >  ; anularea răului este o faptă cu o înaltă încărcătură pozitivă .  Văicăreala de tipul : < ce rău o ducem ! > ţine de întunecimea negativului ; dacă atenţionezi nemernicul că se crede buric , este altceva .

 

17485.  Consider că am tot ce îmi este de folos şi foarte mult în plus .

 

17486.  Unele dorinţe împlinite ne deranjează teribil .

 

17487. Aparenţa pendulează între minciună şi iluzie .

 

17488.  Când ne calcă cineva pe coadă , totuşi , să ţinem cont că aceasta e virtuală .

 

17489.  Omul cu umbrela deschisă este umbrelit .

 

17490.  Cine nu dă < bună ziua ! > , nu are nimic de dat .

               

17491.  Persoana mulţumită are suflet de înger şi trup de beton .

 

17492.  Un vânt puternic ne dă de gol dezgolindu-ne trupul .

 

17493. Poetul scoate lumină şi din partea întunecată a zicerii .

 

17494.  Aparatul vorbeşte , fotograful gândeşte .

 

17495.  Răutatea trebuie atacată zâmbind .

 

17496.  Tendinţa de a face un lucru perfect ne îndeamnă să-l transformăm în bijuterie .

 

17497.  Surpusul de iubire nu prea poate fi suportat .

 

17498. Eroarea ştie că va fi iertată şi îşi bagă nasul în toate oalele .

 

17499.  Mai liberă decât gândul este divinitatea .

 

17500. Mai bine să ne lăudăm un pic decât să vânturăm ceaţa falsei modestii .

17501.  La o adică , dragostea ajută bolile contagioase .

 

17502. Şi Socrate scotea necunoscutul din cunoscut ; noi am făcut un ocol de vreo trei mii de ani până când am obosit .

 

17503.  Cât ai fi de instruit , când instruieşti pe alţii te instruieşti .

 

17504.  Nici lauda peste măsură , nici înghesuiţi în cămara modestiei .

 

17505.  Culmea lăcomiei : s-a înecat cu aer .

 

17506.  Este dezonorant să ajungem slugă aceleiaşi greşeli .

 

17507.  Mai ales , gargara nu trebuie să depăşească măsura .

 

17508.  Cu o singură aripă nu se poate zbura , însă nici trei nu sunt de folos .

 

17509.  Nu cred ceea ce spune lumea despre mine decât atunci când mă laudă .

 

17510.  Trebuie să ţinem cont : când suntem pe val , nu am părăsit apa .

 

17511.  Despre evoluţie .Găinile au evoluat că au devenit obeze , însă fac acelaşi fel de ouă de când lumea .

 

17512.  Inima îşi trimite dorinţele sub formă de văpaie în ochi .

 

17513.  Scrisul din plăcere aşază cuvintele în şiruri diafane numite propoziţii optimiste .

 

17514.  O eroare poate limpezi situaţii foarte încurcate .

 

17515. Când cineva te are la mână  te freacă sub pretextul că poate miroşi frumos .

 

 

17516.  Jertfa albinei . Văzduhul adunat în lumânare .

 

 

17517.  Fără mine lumea nu există !

 

 

17518.  Vorba smintită nu ţine de cald .

 

17519.  Fără iluzii am rămâne înghesuiţi în cutia realităţii .

 

17520.  Cântecul minunat al unei păsări nu mai este luat în seamă de celulele moarte ale unei crengi .

17521.  Sacrificiu . Din întuneric îţi trimit lumină .

 

 

17522.  De la un prieten am primit o atenţionare < cod roşu > : < nu o să te mai iau în seamă câte zile voi avea ! > . Serios !

 

 

17523.  Eroarea îmbălsămează ideea .

 

17524.   Din vorbă-n vorbă ajungem şi la bârfă .

 

17525.   Neica nimeni ajunge cineva ; zeroul care primeşte una din celelalte cifre în faţă .

 

17526.  Fundamentală rămâne o greşeală veche : foloseşte ca model .

 

17527.  Cine gândeşte este viu .

 

17528.   Asta ne-ar mai lipsi : cât apa curgătoare să fim de schimbători .

 

17529.  La întâlnire doi melci formează două perechi .

 

17530.  Limbajul de întâmpinare al melcilor : te fac o dublă !

 

17531.   Din grabă , unele idei sunt considerate proaste , de fapt , sunt nepotrivite .

 

17532.  Eroii zilelor noastre sunt născuţi şi trăiesc la televizor .

 

17533.  Pisălogul nu ştie prea multe , însă le spune pe toate , apoi o ia de la capăt .

 

17534.  Pivirea optimistului este rozalie .

 

17535.  Boala şi prostia sunt surori , secătuiesc omul .

 

17536.  O carte proastă prin ardere nu poate da în clocot un ceai , bine-i să fie topită .

 

17537.   Om fi sau nu om fi în toate felurile , sigur suntem statornici şi am plecat de jos .

 

17538.   Când opreau curentul , ne ceruiam .

 

17539.  Unele idei sunt de-a dreptul fabuloase că abia pot fi exprimate .

 

17540.  Aici pe Facebook nu găsim chiar de toate , însă e bine că suntem insistenţi .

17541.   Când se naşte o mireasmă , prin ardere dispare o substanţă .

 

17542.   Cine le doreşte pe toate este nebun atâta timp cât nu ne este dat să le înţelegem pe toate .

 

17543.   Nu ne este dat să găsim ceva scotocind în abis .

 

17544.   Banii conţin microbi : trebuie spălaţi !

 

17545.   Inestimabilă-i femeia împodobită cu frumuseţe !

 

17546.   Gura lumii mănâncă de toate .

 

17547.  Tastatura de ultimă apariţie refuză să mai scrie când apare o greşeală de gramatică .

 

17548.  Răul îşi face de cap dacă nu este scos în evidenţă .

 

17549.  Oricât de perfecţionată ar fi o tastatură nu este posibil să scriem mai rapid decât poate vorbi o persoană care a luat vânt .

 

17550.   Destul de toxic şi fumul înfumuraţilor .

 

17551.  Leneşul se gândeşte permanent să facă nişte alergări .

 

17552.   Leneşul care se chinuie , nu are nici un crezământ .

 

17553.  Îi cântă pupăza ca o taxtatură stricată .

 

17554.  Vorbeşti de lup şi lupul nu vorbeşte .

 

17555.  Câinele care acceptă să i se înşire covrigi în coadă este o javră .

 

17556.  Mintea prostului a rămas în urmă .

 

17557.  Unde dai şi cine ţipă .

 

17558.  Cel puţin ţânţarul este politicos .

 

17559.   Muntele cu rădăcini de aur va fi sfedrelit .

 

17560.  Ca mâine se vor împlini 100 de ani de la naşterea mea !

 

17561.  Nici în Groapa Marianelor nu poate fi ascuns adevărul . 

 

17562. Corupţia a devenit mama tuturor viciilor ; surioarele ei sunt mândria şi lenea .  

 

17563.  Ne însuşim mersul racului când amânăm diferitele fapte benefice . 

 

17564.  Ambiţia ne ajută să ajungem în vârful muntelui sau să atingem fundul prăpastiei . 

 

17565.  Mai grea decât piatra de moară este povara banilor .

 

17566.  Cine îşi pune mai presus averea decât sănătatea , acela există , însă nu pentru mult timp . 

 

17567.  Locul omului lacom de pământ a fost luat de omul lacom de bani .

 

17568.  Succesul poate fi medicamentul care ne întăreşte muşchii sau drogul care ne înmoaie oasele .

 

17569.  Fără Don Quijote morile de vânt ar fi fost uitate de mult . Dintre toţi caii care au ridicat în văzduh pulberea lumii , Rocinante ocupă pentru totdeauna mult râvnitul loc întâi .  Acestea sunt dovezi suficiente că vârsta a patra poate produce minuni .

 

17570.  Cel ce batjocoreşte se acoperă cu noianul întunericului . 

 

17571.  Duşul zilnic nu spală păcatul vechi , ci ne face să-l întâmpinăm curaţi pe cel care ne ispiteşte . 

 

17572.   Sunt la mijlocul vârstei a patra , încă nu sunt bătrân : nu le ştiu pe toate .

 

17573.  Vârsta aduce înţelepciune ; aiurea : încă sunt capabil să fac multe greşeli .

 

17574.  Vlad Ţepeş nu avea răbdare să-i mângâie pe răufăcători cu blândeţea cuvântului . 

 

17575.  Oaia blândă întâmpină lupul cu bunăvoinţă . 

 

17576.  Să fii vesel , aşa , pe lungă durată şi de unul singur este un semnal destul de zgomotos .

 

17577.  Pentru inima omului o faptă bună înseamnă sărbătoare . 

 

17578.  Boala fuge din calea bucuriei . 

 

17579.  Este o iluzie faptul că putem grăbi sau întârzia ceva : universul are o viteză a curgerii constantă şi nicidecum nu îi suntem buricul .  

 

17580. Cine consideră că nu are nici un defect să-şi aplece urechea către gura lumii . 

17581.  De nezdruncinat un moment al speranţei : când în lupta cu mine însumi învinge conştiinţa . 

 

17582.  Am iertat şi prieteni şi duşmani , însă vin alte persoane să mă sâcâie cu scopul declarat că s-ar simţi onorate dacă le-aş ierta şi pe ele ; zadarnic spun că mi s-a golit tolba ce conţine iertări . Nu prea mă simt onorat !

 

17583.  Cine nu-şi cunoaşte prietenii să-şi aranjeze de-o nevoie . 

 

17584.  Şarpele a fost cândva pasăre , dreapta dovadă ne spune că ouă , însă a involuat . 

 

17585.  Am pretenţia să mi se ofere un procent ( 1% ) din ceea ce am oferit societăţii timp de 45 de ani cât am fost activ .

 

17586.  Un pisălog veritabil şi înrăit îşi alege un cal de bătaie şi până nu îl aduce în starea numită deşălat , nu îl lasă în pace .

 

17587. Opţiunea politică nu ar trebui să ajungă subiect de mărturisire , făcând parte dintr-un capitol intim al persoanei . 

 

17588. Spiritul tolerant se manifestă în cazul meu numai până în momentul în care adversarul are tendinţa să mă lase fără obraz .

 

17589.  Un om încătuşat nu este responsabil .   

 

17590.  O carte proastă nu-i decât o grămăjoară de hârtie moartă .  O carte citită şi după o sută de ani de la apariţie intră în categoria numită < opere nemuritoare > .

 

17591.  Să cerem ajutor dacă trebuie să învăţăm mersul pe catalige .

 

17592.  În multe cazuri binele făcut potrivnicilor intră-n capitolul zădărnicie . 

 

17593.  Toate la locul lor ; un cocoş care ar înfoia o coadă cât a păunului nu ar avea nici un haz .

 

17594.  O carte bună nu poate fi un prieten fals . 

 

17595.  Trecutul coboară-n întuneric , viitorul vine din lumină , prezentul se zbate între cele două momente ale timpului .

 

17596.  Consider că nu sunt pregătit să combat evoluţionismul , însă este greu de acceptat că strămoşii noştri îşi expuneau trupul gol în felul în care o fac maimuţele în ziua de azi .

 

17597.  O idee contraproductivă : cu cât ghiozdanul copiilor de  şcoală este mai greu , cu atât valoarea celor învăţate este mai mare .

 

17598.  Atitudinea negativă e-n floare când răul este oblăduit . 

 

17599.  Neuronii aprind scânteia , însă în inimă se formează văpaia . 

 

17600.  Prin excelenţă am o atitudine pozitivă : nu accept să fie bârfit cineva în prezenţa mea .

17601.  Cine nu poate ierta , va suferi .

 

17602.  Greşelile făcute la întâmplare pot fi deosebit de periculoase , va fi nevoie să învăţăm să facem greşeli .

 

17603. Nici o cetate nu a avut zidurile aşa de înalte încât să ţină moartea pe dinafară .

 

17604.  Unealta scrisului devine mai grea decât târnăcopul , când nu ai talent .

 

17605.  O carte proastă slujeşte întunericul . 

 

17606.  Clipele se nasc şi mor cu aceeaşi repeziciune . 

 

17607.  Tehnologia nu ne-a luat-o înainte , noi am rămas în urmă . 

 

17608.  Conştiinţa nu negociază . 

 

17609.  Decizia pe care ar trebui să o luăm în urma părerilor a o mie de meşteri : casa nu trebuie construită .

 

17610. Când încrederea în ceea ce crezi devine stâncă , îndoiala se transformă-n abur . 

 

17611.  Până să ajungem la muntele pe care vrem să-l mutăm din loc , trebuie să trecem  mai multe văi şi câteva izvoare  . 

 

17612. Zgomotul este benefic : ne avertizează că ceva nu este în regulă .

 

17613.  Când politica dictează criticului ce să spună , afirmaţiile lui nu prea mai au valoare . 

 

17614.  Că nu admiri – e una , că nu aprobi - ai dreptul , că eşti împotrivă – analizează , că vrei să mă desfiinţezi – serios ! . 

 

17615.  Cum nu are nimic de făcut , leneşul nu are grija zilei de mâine . 

 

17616. Cine consideră că nu mai are nimic de făcut să ţină cont că nimeni nu a terminat de săpat pădurea .

 

17617.  De ce este respectat înţeleptul ? Simplu ! Ce a spus acum trei mii de ani este valabil şi astăzi  şi va fi valabil şi peste trei mii de ani .

 

17618.  Lamura gândirii umane este povaţa de taină a înţeleptului . 

 

17619.  Ce trist ! Să o ţii toată viaţa într-o idee şi la sfârşit să constaţi că ideea nu era adevărată .

 

17620.  Conştiinţa neîncărcată lasă libertate zborului .

17621.  Când nu îl putem elimina , răul care stă să se producă merită amânat .

 

17622.  Banii spălaţi murdăresc conştiinţa .

 

17623.  Gândul exprimat prin vorbe capătă şi puterea sunetului .

 

17624.  Nu găsim ceva negativ în acţiunea de cercetare a răului . 

 

17625. Răspândacul este sluga zvonerului .

 

17626.  Cel mai puţin fericit om al zilelor noastre este mai fericit decât cel mai fericit om de acum trei mii dea ani ? Dacă răspunsul este negativ , nu am evoluat .

 

17627.  Folosind aripile întunericului , zvonul circulă la fel de iute cât lumina . 

 

17628.  Gemenii nu întrec în asemănare clipele .

 

17629.  Gura lumii nu are conştiinţă . 

 

17630.  Persoana care nu cedează linguşelii e < rece > însă cu inimă caldă .

 

17631.  Clipa e prea mică să poată cuprinde şi fericire şi durere .

 

17632.  Un cadou ieftin de mare folos : părerea sinceră . 

 

17633. Pentru multe sate dispariţia este un fenomen încheiat ; sună unele statistici că acest virus a început să atingă şi unele oraşe . E trist !

 

17634.  O regăsire e fermecătoare când intră-n joc copilul de-altădată ! 

 

17635.  Când ne instruim singuri – o facem după cum dorim , când ne instruiesc alţii – îşi respectă propriul plan .

 

17636.  Degeba trimitem apa către moara de vânt .

 

17637.  Degeaba trimitem vântul către moara de apă .

 

17638.  Zgârcitul ţine cu dinţii de ceea ce are , lacomul este obsedat să acumuleze permanent . 

 

17639. Omul al cărui viciu îl costă mai mult decât hrana de toate zilele merită înfometarea .

 

17640.  Să zâmbim . Iartă-mă ! Îmi pare rău că trebuie să-ţi spun : mulţumesc !

 

17641 .  Dacă ne iertăm duşmanii oricare virus moare de necaz .

 

17642 . Dincolo de aer pasărea nu trece . 

 

17643 . Sunt necesare nişte limite , altfel ne risipim .

 

17644 .  De cum se iveşte prilejul îmi laud potrivnicii : poate leşină de bucurie .

 

17645 .  Lauda face să ne umflăm în pene , însă acestea pot fi jumulite uşor .

 

17646.  Căutăm zadarnic păduchele-n pădure .

 

17647 .  Diogene căuta un om , nu căuta un om pefect .

 

17648 .  Reuşim să descoperim răul şi să-l combatem numai cu ajutorul unui gând pozitiv .

 

17649 . Îngâmfatul consideră că a ajuns pe vârful muntelui şi bate câmpii .

 

17650 .  Prea multă putere produce involuţie : omul poate deveni maimuţă .

 

17651 .  O idee şlefuită străluceşte .

 

17652 .  Linguşirea este o cerinţă însoţită de gâdileală umedă .

 

17653 .  Iţele sunt nişte fire încurcate ştiinţific .

 

17654 .  Cine nu ştie ce să mai creadă este îndemnat să încerce şi credinţa .

 

17655 .  Plagiatul sub acoperire înseamnă personalizarea unor idei .

 

17656 .  Nici păcatul făcut din necesitate nu are vreo justificare .

 

17657 .  Moartea nu suportă amânarea .

 

17658 . Puterea îşi dă talente  , însă talentul are putere .

 

17659 .  Râsul nu este bun întodeauna : când râdem de greşelile altuia , uităm de ale noastre .

 

17660 . Capitolul < nu ştim ! > este mic , capitolul < ce nu ştim > este fără sfârşit .

17661.  Niciodată conştiinţa nu-i vinovată , când ceva nu funcţionează suntem vinovaţi în faţa ei .

 

17662.  Ar fi degeaba să avem o singură aripă .

 

17663.  Un foşnet lin e-n muguri şi clipa e grăbită .

 

17664.  Oricât de multe ori am făptuit binele ,  nu există îngăduinţă pentru o singură faptă rea .

 

17665.  Este vinovat şi cel dus în eroare .

 

17666.  O cameră are nevoie de lumină , luminiţa-i pentru tunel .

 

17667.  Durerea care ne înalţă nu lasă cicatrice .

 

17668.  Este necesar să avem curajul să nu ne fie frică .

 

17669.  Omul este mulţumit dacă-i faci un bine după cum vrea el şi nu după cum sună teoria generală a binelui .

 

17670. Destul de greu stăpânim strictul necesar , dar să avem în grijă acele întinse bogăţii .

 

17671.  Nu este rău să aduni avere , este rău să nu te mai saturi .

 

17672. Este firesc , derdeluşul dispare şi mai rămân pe acolo doar urmele copilăriei .

 

17673.  Când se prăbuşesc copacii , sunetul pădurii dă în plâns .

 

17674. Sămânţa de vorbă nu satură gura lumii .

 

17675.  Norocul influenţează ghiocul .

 

17676.  Această iarnă blândă a coborât agale în sângele nostru , pentru odihnă .

 

17677.  Un sunet moale colindă grădina şi o trezeşte : au înflorit ghioceii !

 

17678.  Şi să vii , să vii , să vii / S-aduci mâncare la copii !

 

17679.  Tinereţea-i destul de naivă : crede că numai timpul trece !

 

17680.  De cu zori , din delicate cuvinte am încropit un mic rai , să pot  primi primăvara - prietena mea .

17681. Se-aude zvon ce vine dinspre muguri şi iarba dă să iasă la lumină !

17682. În adâncul tăcerii stă sămânţa vorbelor cu rost .

 

17683. Şi teama şi curajul vor să ocolească prăpastia .

 

17684. Se întristează omul rău căruia îi faci un bine .

 

17685.  Când privim ceea ce este rău şi , cel puţin , nu luăm atitudine şi pretindem că avem o gândire pozitivă , nu am realizat nici o scofală . 

 

17686. Cartea care ne face să gândim cum să scapăm de ea , este o carte proastă .

 

17687.  Cartea care ne aducea o veste din depărtare , era o carte poştală .

 

17688.  Conţinutul cărţii o face să dăinuie sau să cadă .

 

17689.  Lacomul flămânzeşte ingurgitând .

 

17690.  Cele mai multe comori sunt vii , însă nu le luăm în seamă .

 

17691.  O metaforă diamant întrece în unele cazuri o carte babană .

 

 17692.  Mă simt acasă oriunde locuiesc ; căldura cuibului o simt acolo unde m-am născut .

 

17693.  Vom câştiga în momentul în care dronele vor înlocui auostrăzile .

 

17694.  Când eram clasa a VI-a profesorul spunea unui copil că este băiat deştept dacă rezolva o problemă de geometrie ; cât de mult s-au schimbat vremurile !

 

17695.  Ciutura aridică cerul din fântână spre cerul gurii .

 

17696.  Când durerea devine mai blândă , ni se pare mângâietoare .

 

17697.  Cea mai frumoasă reclamă şi-o face omul , lui însuşi .

 

17698.  Cine zice că nu a furat nimic în viaţa lui , minte : parcă cireşele coapte sunt greu de observat !

 

17699.  Împlinirea unor pofte pune la încolţit sămânţa unor boli .

 

17700.  Ni se pregăteşte ceva : se mişcă lacrima viţei de vie şi mustăreaţa-n mesteceni .

17701.  Nici moara de vânt nu poate înghiţi întreaga furtună , nici omul bun toate mojiciile .

 

17702.  Vulturul nu este procupat de problema autostrăzilor , nu este problema lui  .

 

17703.  O să avem libertatea să creştem mistreţi .

 

17704.  Obraznicul trebuie pus la punct imediat , altfel face goiduri .

 

17705.  Tot auzim : < aş lua-o de la capăt ! > ; de la care capăt ?  Frumos ar fi să reuşim a continua .

 

17706.  Biruitorul rezistă peste cât se poate .

 

17707.  Fie-ne vorba cu economie şi tăcerea cu abundenţă .

 

17708.  Tot ce iese din sămânţă nu ţine o veşnicie .

 

17709.  Orizontul nu ne limitează înaintarea , ci ne arată unde am ajuns .

 

17710.  Mai ales . Nici în somn nu trebuie rostite unele cuvinte .

 

17711. Cearta care durează declanşează războiul .

 

17712.  Copilul să aibă de toate , adică şi unele griji .

 

17713.  Ne-am rătăcit când credem ceea ce ne place şi acel ceva nu este adevărat .

 

17714.  Fără să vrem citim şi greşelile de gramatică .

 

17715.  Reputaţia este gloria clipei .

 

17716.  O gură mare cere multe cuvinte .

 

17717.  Dincolo de orizont este spaţiul pe care nu l-am explorat .

 

17718.  Greşeala ascunsă consideră că este pusă la încolţit .

 

17719.  În şcoală continuăm educaţia însă nu o desăvârşim .

 

17720.  Trebuie cercetat cel ce spune la un moment dat : < Ce deştept am fost ! >

17721.  Sora gândului bun este rugăciunea , fratele gândului rău este blestemul .

 

17722. Dispar satele : şi veşnicia-i pe cale de dispariţie .

 

17723. Trebuie să descoperim de unde vine mintea care ni se urcă la cap .

 

17724.  Sunt atât de bun încât nu accept să fiu folosit .

 

17725.  Omul rău i-aşa de mic , îşi vinde sufletul pe nimic .

 

17726.  Acţiunea de a personaliza o idee ne conduce periculos de repede către zona plagiatului .

 

17727.  Aş sta degeaba , însă nu am timp .

 

17728. Mulţi se uită , puţini văd .

 

17729. Norii nu respectă legea lui Arhimede .

 

17730.  < Vai de viaţa ta ! > , a oftat păpădia înspre balonul de săpun .

 

17731.  Mai mare este pericolul când te ţii de ceva care nu ţine decât să nu te ţii de nimic .

 

17732.  Nu există nici un dubiu , mă port cu duşmanii mei altfel decât se poartă ei cu mine : nu îi i-au în seamă .

 

17733. Lipsind încrederea , firele unei relaţii sunt putrede .

 

17734. Să avem grijă de cei apropiaţi , până la limita de a le consuma oxigenul .

 

17735. La mijlocul vârstei a patra este ridicol să porţi blugi cu < ferestre > ; pentru acest moment sunt la modă blugii bazonaţi.

 

17736.  Arta grădinăritului include foarte multă ştiinţă .

 

17737. Cedând ispita moare .

 

17738. L-a bătut nenorocul pe omul care este şi bun şi prost .

 

17739. Doar timpul se naşte din el însuşi .

 

17740. Gândul meu bun găsească-mi-vă-n pace !

 

17741. Un lucru simplu devine complicat dacă îl desfacem în bucăţi .  

 

17742. Nici pârleazul nu rezistă la nesfârşit . 

 

17743. Unde-i tristeţe şi jale , fericirea nu mai are loc .

 

17744. Într-o dispută , omul prost atribuie adversarului vorbe care nu au fost spuse şi fapte care nu au fost făptuite .  

 

17745. Un prost veritabil nu se consideră deştept , ci foarte deştept .  

 

17746. Pomul roditor dăruieşte grădinii lumină , omul bun luminează totul în jur .  

 

17747. Mascaţii trebuie să poarte şi această mască a pandemiei ?  

 

17748.  Păcatul nevindecat tulbură sufletul până la starea de întunecime .  

 

17749.  Moartea trimite în recunoaştere boala , când vrea să fie năpraznică trimite direct accidentul .

 

17750.  Şi nemernicul are idei . Ideile lui valorază cât o pereche de muci .

 

17751.  Când am păşit pragul vârstei a patra ( 60 – 80 de ani ) am verificat ceea ce a zis Pitagora despre aceste etape ale vieţii însă nu am găsit nici o axiomă despre vârsta a cincea .  

 

17752.  Viruşii ăştia sunt aşa de periculoşi de parcă ar fi oameni . 

 

17753.  Compatibilitate : inteligenţa şi damful , prostia şi fumul .   

 

17754. La o adică , prostul vorbeşte tare , gesticulează , ţipă ... să zică lumea că este şi deştept . 

 

17755.  Câte o ceapă devine < degerată > în plină vară . 

 

17756.  Ştiinţa merge pe catalige , înţelepciunea are viteza melcului . 

 

17757. Îmaginaţia devine leneşă în epoca imaginii .  

 

17758. Teama deschide poarta întunecimii .  

 

17759.  Prima piesă din edificiul oricărei morale : să nu luăm ceea ce nu este al nostru .  

 

17760. < Este posibil > lasă uşa închisă , însă neîncuiată .  

17761. Îmi este frică să devin celebru .  

 

17762.  Strămoşul leneşului este maimuţa ce îi poartă  numele .

 

17763. Prostul veritabil depăşeşte orice aşteptări.   

 

17764. Aforismul – gând incandescent .

17765. Explicaţiile fac descoperirea neinteresantă .   

 

17766.  Imaginaţia urcă , talentul face ordine .   

 

17767. Aplauzele prelungite consumă timpul degeaba .   

 

17768. Numai în haos dezordinea respectă anumite legi .  

 

17769.  Gluma care mă face să plâng se face de râs .       

 

17770. Lumea e altfel decât ni se arată , lumea este fascinantă .   

 

17771.  Obsesia cantităţii : Nea Cutare a scris 2000 de pagini şi cădem în uimire , însă ar trebui să nu uităm că Iorga a scris peste o mie de volume.    

 

17772.  Inspiraţia vine când legăturile dintre neuroni devin elastice .

 

17773. Mult rău produce acţiunea celor care vor să ne facă binele de care nu avem nevoie .  

 

17774.  Prezenţa luminii face umbra să crească .   

 

17775.  Clipa-i mai exactă decât oricare ceas .   

 

17776.  Cuvântul se naşte în suflet , aparatul vorbirii îi este moaşă .  

 

17777.  Citesc cu plăcere o carte bună , totuşi , rămân stăpânul situaţiei .  

 

17778.  Numai cu teoria reuşim să urcăm frunze uscate în pom , dar seva nu iese din rostul ce i s-a dat .  

 

17779.  Ştiinţa celui care zice că ştie o poate cuprinde bobul de mac .   

 

17780.  Cel care îmi atribuie ceea ce nu am zis şi ceea ce nu am făcut nu este inventator .  

 

17781.  Cine exagerează ori are intenţia să mintă , ori este bolnav .

17782.  Nu este invidiat prietenul prostului .

17783.  Omul chibzuit suportă povara norocului .

17784.  Omul nehotărât mai are nişte calcule de făcut .

17785.  Leneşul este sclavul răbdării .

17786.  Leneşul mai mult stă .

17787.  Fiind interzisă îmbrăţişarea , pandemia ne-a lăsat fără falşii prieteni .

17788.  O bunătate lungită devine sirop .

17789.  Să considerăm că mi-ar dărui cineva un milion de euro : ar fi o mare greşeală ( suma fiind prea mică ) . 

17790. M-am plictisit de ceea ce sunt ; încerc să mă transform . Nu vreau să neliniştesc pe nimeni : nu sunt bun de primar .

17791. Arhimede ar fi strigat a doua oară < Evrica ! > dacă ar fi reuşit să explice de ce plutesc norii cu milioanele tone de apă în cârcă .

17792. Unele evenimente au loc pentru a fi considerate adevărate unele profeţii din trecut . 

17793.  Nu s-a găsit explicaţie faptului că un zâmbet poate înghiţi un ţipăt infernal .

17794.  Când se stinge lumina minţii , întunericul de nepătruns acoperă întreg universul .

17795.  Invidia-i soră cu rugina .

17796.  O carte proastă tulbură armonia unui raft .

17797. Miracolul vine de dincolo de înţelegerea noastră .       

17798.  Dacă te faci că bei , lichidul nu se mai termină !

17799.  Violenţa : revolta neputinţei .

17800.  Un gândac care se chinuie să iasă dintr-un pahar ne determină să gândim că lupta pentru libertate este fascinantă în comparaţie cu libertatea .

17801.  Liniştea şi calmul atenuează durerea produsă de samavolnicii , însă nu închid rănile .

 17802.  Puţine persoane din mahala sunt şi mahalagioaice .

 17803.  Nu a venit nimeni să mă întrebe de ce am folosit atât de multe cuvinte şi am găsit şi cauza : cred că nu vorbesc ce nu trebuie .

 17804. Frunzişul sună-a toamnă şi clipa e grăbită !

 

 17805.  Să folosim clipa !

 17806.  Moartea ar dispărea cu ultima celulă vie .

17807.  Cine nu-şi publică o carte azi e o dovadă de încăpăţânare greu de înţeles .

 17808.  Când adevărul se bagă în faţă , minciuna nu mai are nici un haz .

17809.  Profitabil ar fi ca inspiraţia să vină pe aripi de briză dulce şi nu rostogolită în vârtejuri de uragan .

17810.  Compatibilizează greu două idei : că universul nostru este infinit şi că există o infinitate de universuri  .

17811.  Şi ideile se invidiază între ele ; suferinţa ideilor bune este greu de descris în cuvinte .

17812.  Lumea are gura fără sfârşit şi  cea mai slabă memorie .

17813.  Slănina era bună când porcul era porc şi nu încerca să zboare .

17814.  Măsoară apa cu degetarul .

17815.  Câte un măgar se consideră mai ceva decât Pegas .

17816. Boala ni se arată goală , sănătatea poartă mască .

17817.  Prudenţa excesivă ar trimite omenirea pe calea pierzaniei .

17818.  Aş rămâne dator făcând datorii .

17819. Nu este potrivit să facem haz de necaz când necazul abia poate fi zărit .

17820.  Să minţi din obligaţie e stupid ; minciuna solicită temelie solidă .

17821. Sunt de acord cu omul viclean numai când vânează răutatea .

17822. De cum deschizi Facebook-ul mai descoperi câte un scriitor .

17823.  Piedestalul pe care ni-l construieşte lumea este un bulgăre din puf de păpădie .

17824. Viermele care atacă ţinteşte inima fructului .

17825. Gândul ajunge atât de departe cât îi permite starea neuronilor .

17826.  O mie de minciuni pot încetini deplasarea adevărului , însă nu-l vor putea distruge .

17827. Într-un târziu , este posibil ca prostul să constate că nu este buricul pământului , atunci devine extrem de periculos .

17828.  Clipa-i de vină că ziua nu se mai întoarce .

17829.  În curând , toate vor deveni pulbere , numai pietrele ceva mai încolo

17830.  Când doi se ceartă , al treilea o ia la fugă .

17831.  Să nu confundăm haosul cu dezordinea : în haos ordinea este mascată .

17832. În momentul în care am dat de greu mi-am amintit că eu îi sunt autorul .

17833.  Libertatea rămâne un simplu cuvânt de folosit la demonstraţii dacă nu expunem principiile care o definesc atunci când o solicităm.

17834.  Timpul nu doarme niciodată .

17835.  O inimă inimoasă nu solicită pastile .  

17836.  Ce se aude prin târg : < nu prea am avea ce pune în loc dacă am reuşi suprimarea suferinţei pe bază de amor ! > .

17837. Codurile au scos amprenta digitală de la naftalină .

17838.  Beţia succesului nu are leac .

17839. Persoana care miroase banii  poate prinde spaimă de virus .

17840.  Cel beat de fericire nu merge pe şapte cărări , pluteşte .

17841.  Dacă ar fi fost să fiu un copac lumea tot ar fi găsit motive de cârcoteală : < Uitaţi-vă la copacul acesta cum îi tremură frunza , are ceva pe inimă ! > 

17842. Doar clipa-i certitudine .

17843.  Mai multă energie consumă goana după scuze decât efortul de a fi găsită o soluţie .

17844.  Leneşul se mişcă cu greutate din cauza jegului .

17845.  Ce monotonie , clipele astea care trec şi nu ţin cont de nimic .

17846. Cuvintele din zidirea unei minciuni , evident , nu sunt vinovate dar primesc , pe nedrept , începutul unei forme de neîncredere .

17847.  Este caragios cel ce caută mai binele dincolo de perfecţiune .

17848. Toamna , când se înfierbântă un ţap , pentru grabnică deplasare  ar fi bine să avem la îndemână o rachetă .

 

17849.  Acţiunea potoleşte vorbele de prisos .

17850.  Izvorul răului este gândul întunecat .

17851. Există momente când un zâmbet este de nepreţuit .

17852.  Lumina care ne formează părerea că vine de pretutindeni , de fapt o trimite divinitatea prin zâmbetul unui copil sau printr-o floare care se deschide .

17853. Dacă oricare punct poate fi ales ca centru al Universului , rezultanta firească ne spune că Universul este fără sfârşit .

17854. Vechii greci dacă descopereau că există o infinitate de universuri ca al nostru , atunci credinţa lor politeistă nu mai trecea în legende .

17855.  Lipsa unor lentile adecvate ne desparte de invizibil .

17856.  Fără trup sufletul ar exista pe afară .

17857.  Violenţa neglijează puterea cuvintelor .

17858.  Are întâietate adevărul expus în cuvinte puţine .

17859. Portofelul a promis buzunarului că îl eliberează de sarcină .

17860.  Fericirea există dincolo de timp .

17861 .  Un text solid , construit după legile ermetismului , cu greu poate fi plagiat .

17862 .  Omul prost vânează osanale , neavând încredere în propria părere despre el însuşi .

17863 . Unele lucruri rămân cu eticheta < lipsite de sens > până când vine cineva şi dă la o parte prelata ce le acoperea sensul .

17864 .  Nu este posibil să ne imaginăm cât de puternică ar fi înghesuiala dacă timpul ar fi limitat .

17865 . În prezent , unele persoane au înlocuit morile de vânt cu fantasme mult mai înşelătoare .

17866 . Sălbaticul era mai liber decât suntem noi , cei de azi , însă avea traiul mai greu .

17867 . Când încrederea ne este înşelată cad toate piuliţele ce ţin închegată căruţa .

17868 .  Viaţa îşi vede de treaba ei , nu ia în seamă arta ; invers , se întâmplă altfel : arta este un pic mai atentă . 

17869 .  Cine-i prost nu reuşeşte să o facă pe prostul .

17870 .  Este bine când lansăm mai multe puncte de vedere , pericolul se iveşte când lipsesc punctele .

17871 .  Dacă neantul se află în prelungirea universului ,  atunci reuşim a ne imagina cu uşurinţă infinitul .

17872 .  Viitorul nu trebuie atins până nu dispare . O parte din viitorul zilei de ieri se află în mâinile noastre azi .

17873 . Regulile de aplicare ale unui limbaj creează teren favorabil apariţiei greşelilor de gramatică .

17874 .  Dincolo de gând se află neantul şi , după cum se ştie , neantul este impenetrabil .

17875 .  Este posibil ca undele virtuale să facă atingeri de suflet .

17876 .  E stricat cine strică ziua altuia .

17877 .  Şi clipele astea , pe nevăzute se ţin de noi ca scaiul . Doamne ajută ! 

17878 .  Cei care consideră că deţin adevărul pentru că aşa a zis Tanti Nuştiucare , nu sunt serioşi .

17879 . Banii care nu au miros trebuie testaţi .

17880 .  În general , lumea are dreptate ; este adevărat , există unele persoane care vorbesc mai mult decât le poate duce mintea . Unde-i minte puţină înfloreşte invidia .

17881 . Suspiciunea apare când întărim cuvântul prin jurământ .

17882 .  Unii vor să prindă acel peştişor de aur care să le îndeplinească toate dorinţele .

17883 . Putem gândi orice , însă e neindicat să transformăm totul în cuvinte .

17884 .  Moartea alungă durerea .

17885 .  Cel care descoperă este considerat un pic altfel .

17886 .  Avalanşa de imagini atrofiază imaginaţia .

17887 .  Nici o bibliotecă nu ar putea cuprinde acele cărţi care ar face descrierea întâmplărilor petrecute într-o singură clipă în întreg universul .

17888 . Fără ajutorul imaginaţiei gândirea nu ar părăsi tiparul îngust al unor canoane învechite .

17889 . Să fim prudenţi numai când dorim să fim fericiţi .

17890 .  Acţiunea ne obligă să ocupăm verticala .

17891 .  Lipsa apei instalează pustiul ; nisipul completează fenomenul .

17892 .  Invidia rămâne la poalele muntelui pe cate îl numim omul de geniu .

17893 .  Aripile aceluiaşi corp sunt egale .

17894 .  Ideea că ne tragem din maimuţă ar justifica faptele reprobabile ale multora .

17895 .  De după deget nu mai vezi nimic .

17896 .  Ticălosul ar merita acoperit cu nisip .

17897 . Cine poartă mască întinereşte ; se lucrează la aşa ceva . Nu va mai fi nevoie de nici un îndemn .

17898 . Am foarte mulţi prietenii care nu au nevoie de mine .

17899 .  Nu credeam să ajung să trăiesc atâta ; pentru că fenomenul este în desfăşurare , nu pot pentru ca să mă opun.

17900 .  Mulţi s-au rătăcit intrând în patria cuvintelor .

17901. Când apreciez o producţie de tip Facebook nu mă gândesc ce culoare politică are autorul .

17902 . Dincolo de noi clipele însăilează timpului drum lung şi zâmbim fără drept de apel odată cu tot ce curge .

17903 .  Foarte mulţi duşmani vin de-a gata  .

17904 . Cum să facem un lucru pentru veşnicie ? /  Luaţi aerul de lângă păpădie .

17905 . Cu putere de la rază talpa melcului măsoară descompunerea din paie ude .  

17906 . Rugina vaselor capilare iese la suprafaţă .

17907 .  Zadarnic firul de iarbă ameninţă clipa cu albia nemuririi .

 17908 . Nevinovată frunza cade / semnul rotund rămâne-n trunchi .

17909 .  Orizont legănat sub palme fluide. Foşnetul luminii peste fragmente . Numărătoarea inversă a sentimentelor. Catarge de nisip. Rătăcim prin labirintul din inimă ; labirint spațial . Piramidele de nisip cântă . Cuibarul chihlimbarului cântă .

17910 .  Pentru cercetare este valabilă oricare direcţie .

17911 .  Când te cuprinde fericirea dispar unele lucruri .

17912 .  Toamna se leagănă când pe o lacrimă, când pe o claie de fum . Prin gândul meu trec amintiri îmbrăcate în culorile toamnei.

17913 . Întâiul zvon se naşte în celulă ; ecoul călătoreşte de la o clipă la alta .

17914 .  Alunecă pustiul în casa părăsită .

17915 .  Înţelepciunea are mersul melcului . Ştiinţa execută săritura cangurului .

17916 .  La o adică , incompetentul îşi arată muşchii , unghiile şi dinţii .

17917 .  Somnul . O stare specială a materiei / când frunzele pot începe dezastrul .

17918 . Ce face poetul : ia un pumn de silabe și le plimbă de colo colo , le învârtește

, le produce înghesuială , le aruncă-n văzduh , le spală cu rouă neîncepută, le scuipă

de diochi , apoi le privește cu indiferență până când acestea se sperie și cer

găzduire unor cuvinte neîmplinite .

17919 . Îngerul toamnei  desenează pe bruma din vis peretele subțire ce desparte  

o clipă de alta .

 17920 . Când îi înghite singurătatea , cocorii devin albaştri .

17921. În grabă toamna trage în cocori / gloanţe de fum , nuiaua-i ruginită .

17922. De-atâta fum nici toamna nu respiră .

 

17923. Foaie de feregăleasă / A trecut o ceaţă deasă / Peste plai , peste pădure / Culoarea verde să fure .

17924.  Toamna se numără frunzele .

17925.  Am fost în munţi şi apele suspină / sub leagăne subţiri de funigei / îţi trebuie o rază de lumină / şi-ajungi în vârf , ajungi oriunde vrei .

17926. Dacă eşti rădăcină / Transformi întunericul în lumină .

17927.  De din vale de toţi crinii Mai făcurăm semn luminii Şi celula se mai ţine În transfuzii cobaltine Ne mai pică ne mai poartă Dorul prin crânguri de soartă Sună frunza din aramă A venit clipa de seamă Că de umbra chipului Curgerea-i nisipului Doar spre seară dacă plouă Se rupe clepsidra-n două Începe zodie nouă .

17928.  Risipite-n departe minunile anotimpului iau formă de cântec / mai există aer/ mergem spre început / mai există mesteceni sunt bucuros / mâinile mele au oglinda în lut .

17929.  A trecut un zvon prin iarbă / A-nceput vinul să fiarbă .

17930.  Lumina călătoreşte / meduze de aer / urcă în vasul cu miere .

17931.  Frunzele . De aici până departe / Vii ne pregătim de moarte .

17932.Ce spun câte unui potrivnic : nu mă cunoşti şi nu ţi-am greşit , ce ai cu mine ?

17933.  Să nu dojenim toamna , să nu dojenim nici un anotimp , să nu dojenim timpul , să nu dojenim nici o clipă , totul este rânduit sub o uriaşă aripă .

17934.  Zilnica noastră pâine rezervă de lumină ieri azi şi mâine mirosind a văzduh zidită prin rădăcină celulă cu celulă prin grâu înmulţită te rugăm ascunde conturul rătăcirilor noastre fantasme albastre într-o imensă oglindă nulă . Fie să fii hrană vie pentru cei vii şi bucurie prin miros celor ce ne privesc duios . ( 1974 - Bacău )

17935.  Frunza-n vânt poartă luminile toamnei .

17936.  Nu rămâne urmă-n văzduh chiar dacă ţipă cocorii. Nu rămâne urmă-n pădure chiar dacă trece sunet de fiară .  

17937.  Râu de aripi mişcătoare / păsările călătoare .

17938. De toamnă

 

Peisaje se topesc alene

trag la mal clepsidre ruginite  

pe o creangă albă de răcoare  

doarme îngerul toamnei  

și desenează pe bruma din vis

peretele subțire ce desparte  

o clipă de alta .   13 . 08 . 1988

17939. Umilele clipe ţin veşnicia în rangu-i înalt .

17940.  Să nu ne fie teamă , timpul tot trece .

17941.  Leneşul se grăbeşte cât poate de încet .

17942.  Fie-ne clipa de orbire la fel de repede trecătoare ca oricare alta !

17943. Fie-ne măsurarea cuvintelor exactă ; cele mai mici erori deschid cărări nebănuite şi nedorite .

17944. Fie-ne vorba vorbă şi fapta acoperită de lumină .

17945. Odată ce află toată lumea vestea o trecem imediat la strict secret . 

17946. Aşa mare putere are vinul că încolţeşte spre zicere gândul de nespus .

17947.  Cel ce a murit nu mai poate ierta .

17948.  Flacăra pasiunii se aprinde în suflet şi toate organele trupului tresar când această lumină se înfiripă .

17949.  Opinia poate ajuta sau poate fi trimisă în neant ;

17950.  De multe ori , ceea ce este fals scoate la lumină adevărul .

17951.  Duşmanul din noi este un fel de fantomă ce a intrat în lumea neuronilor din creier .

17952. Curgerea zbuciumată a izvorului este dată de picăturile de apă care nu vor să se îndepărteze una de alta .

17953.  Ar trebui apreciată insistenţa valurilor care lovesc ţărmul .

17954.  Mulţimea celor ce nu există are o infinitate de elemente . Este derutant faptul că această mulţime este soră cu mulţimea vidă .

17955. Degeaba punem panganele şi fluturici adevărului matematic , el rămâne la fel de simplu .

17956.  Cine are gura spurcată să nu rostească numele unor sfinţi , este necesar să treacă printr-o lungă perioadă a tăcerii pentru începutul purificării .

17957.  Se zice că mai bine taur cornut  decât bou la jug .

17958.  Imposibilul cedează dacă este atacat cu insistenţă .

17959.  O idee valoroasă este asemenea unei monezi de aur : vehiculată îndelung nu scade în valoare prea mult , însă i se tocesc zimţii .

17960.  Sunt foarte ocupat : încerc să mă cunosc pe mine însumi şi în timp ce înaintez  descopăr zone încă necercetate .

17961.  Inima are avantajul că poate produce zborul lin , mai lin decât pot cele mai gingaşe aripi .

17962.  Praful neştiinţei întunecă soarele minţii .

17963.  Bate iapa să priceapă satul .

17964.  Un ţânţar înfometat ne poate umili mândria de homo sapiens : să-ţi dai singur palme este un moment de extremă urgenţă .

17965. Omul fericit nu mai are nevoie de nimic .

17966.  Când se va ajunge la situaţia că inaugurăm autostrăzi cu lungimea de câţiva centimetri , o să-mi cumpăr elicopter .

17967. În momentul în care vine pe lume , greşeala declanşează un sistem de alarmă aşa de puternic că este imposibil să nu fie observată .

17968.  Şi negrul devine alb ( atunci când ninge ) .

17969.  Greşeala veche aşteaptă să fie împinsă la margine de una nouă şi mai puternică .

17970.  Prostul nu imită pe nimeni , el este .

17971.  <Trăieşte-ţi clipa ! > . Asta mai lipsea : să ni se spună cum .

17972.  Tot timpul am avut ceea ce trebuie să aibă un om încât să nu devină invidios .

17973. Gândul pozitiv trebuie dus în camera de onoare , să se simtă bine şi să nu plece .

17974.  Trebuie să iertăm în gând ; de exemplu , nu există câştig dacă spunem cuiva : < te-am iertat pentru că m-ai bârfit . >

17975.  Să fim cuminţi , altfel cine ştie ce microbi punem în mişcare .

17976.  Iertarea produce imunitate emitentului şi încurajare destinatarului .

17977.  Ceea ce este infinit nu are buric .

17978.  Năravul nu trebuie schimbat .

17979.  Şi minciuna hrăneşte pe mulţi , însă cu mâncare stricată .

17980.  Bucuria că exişti te cuprinde pe la mijlocul vârstei a patra ( 70 de ani ) .

17981.  Minciuna se chinuie să ascundă greşeala numai să-i facă în necaz adevărului .

17982. Greşeala nedescoperită tace chitic .

17983.  În mod normal , nimicul nu este de găsit ; îl putem observa în momentul în care el se arată ( iese în faţă destul de des ) .

17984.  Zădărnicie . A plecat la moară să macine tărâţe .

17985.  Când are chef de luptă , elefantul nu caută un ţânţar .

17986.  Bogăţia trebuie pusă la treabă şi chinuită mai rău decât erau chinuiţi hoţii de cai .

17987.  < Bună ziua ! >  să aibă începutul în inimă şi pe buze sfârşitul .

17988.  Nu este ruşine să întrebi , este ruşine să întrebi de mai multe ori pentru aceeaşi problemă .

17989.  Viitorul este atât de curat cât lumina care vine de pretutindeni .

17990.  Viteza întunericului este infinită sau egală cu viteza luminii  ? ( propunere pentru cercetare )

17991. Înbuibarea produce slăbiciune .

17992.  Averea făcută maldăr fermentează .

17993.  În haos ordinea e complicată .

17994.  Suspinul cheamă înapoi partea de suflet care a plecat cândva .

17995.  Concluzia nu apare când părerile sunt diferite .

17996. Ideile fixe înţepenesc  mintea .

17997.  Masca nu spune nici un cuvânt .

17998. Bătăuşul . Mână lungă .

17999. Încet dar sigur dispar animalele de povară ; vom admira boii la grădina zoologică .

18000. Acesta este un număr festiv .

18001. Vorba rea trebuie ţinută în cuşcă de fier .

18002. Minciuna preferă locuinţă de lux şi haine de sărbătoare .

18003. Mulţi vor să arate că sunt ceea ce nu pot să devină .

18004. Fără să lase urmă , timpul pierdut hrăneşte neantul .

18005. Au existat greşeli care au zădărnicit catastrofe .

18006. Totuşi , sămânţa viitorului este trecutul ; prezentul foloseşte stropitoarea .

18007. Gura lumii spune mai mult decât ştie şi ştie mai multe decât există .

18008. Fericit este omul care devine înţelept înainte de a îmbătrâni .

18009. Slugarnicul se simte bine atunci când cineva îl apasă .

18010. Culmea îndemânării . Să întorci pe dos o bucată de fier beton . ( Varianta poetică . Să întorci pe dos / Un fluier de os . )

18011. Este posibil . 1) Nu pricepe şi nu se pricepe . 2) Nu pricepe , dar se pricepe . 3 ) Pricepe , dar nu se pricepe . 4 ) Pricepe şi se pricepe .

18012. Toate minciunile sunt adevărate .

18013. O minciună spusă în glumă se numeşte minciună fandosită .

18014. Mecanismul simplu care ne sugerează că este necesar un punct de sprijin se numeşte pârghie .

18015. Definiţiile şi axiomele sunt propoziţii care nu respectă legile democraţiei .

18016. Unde dai şi cine ţipă .

18017. Aforismul preferă înghesuiala .

18018. Mâncărimea este compatibilă cu scărpinatul .

18019. Unele cuvinte vorbesc singure .

18020. Se rătăceşte iapa care se ţine după mânz .

18021.  Are frică de înălţimi , însă doreşte să ajungă în vârful piramidei .

18022.  Cel mai valoros cadou : clipa următoare .

18023.  O minte deschisă alungă întunericul , o minte închisă nu păstrează lumina .

18024.  Este copleşitoare dreptatea care vine spre noi în doze uriaşe .

18025.  O greşeală ascunsă este descoperită mai repede decât un adevăr evident .

18026.  Se face multă gălăgie când tăcerea este pusă la colţ .

18027. Unii duşmani coboară atât de jos încât abia îi mai zărim.

18028.  Ultimul cuvânt din şedinţă primeşte un pumn în cap .

18029.  Întreaga suferinţă a lumii coboară în mintea omului aflat în depresie .

18030.  Masca obrazului este obrăzarul .

18031. Să zâmbim şi atunci când purtăm mască : ochii ne vor da de gol .

18032.  Cei care vorbesc pe la spate nu cunosc faţa adevărului .

18033.  O pereche de melci realizează o căsătorie dublă .

18034.  Groparul sapă groapa altuia .

18035.  Alifiile timpului produc riduri .

18036.  Inima nu este de acord ca sângele să fie leneş .

18037.  Un intrus : mincinosul care spune adevărul .

18038.  Egalitatea clipelor este perfectă .

18039.  Pentru o idee nouă şi fierbinte trebuie să folosim şi   haine vechi , abuzul de neologisme produce răceală .

18040.  Utima clipă stinge lumina .

18041. Lumea se va afla în mare primejdie când buricul pământului va fi un om .

18042. E toamnă , frunzele şi-au pus mască de rugină şi vor să fie libere .

18043. Văicăreala împiedică acţiunea .

18044. Nu putem gândi perfecţiunea .

18045. Şi timpul curge .

18046. Înaintea unei întrebări să ne propunem : < Hai , să găsim ! > .

18047. Munca m-a ajutat să nu devin bogat peste măsură .

18048. Nu putem uita orice , oricând .

18049. Flecăreala oboseşte cuvintele .

18050 . Păcatele primarului sunt şterse cu buretele partidului căruia aparţine .

18051. Nu-i confortabil locul din vârful piramidei .

18052. Timpul nu poartă mască .

18053. Fiecare clipă are viaţa ei .

18054. Temelia timpului este clipa .

18055. Sunetul a acceptat ecoul fiind plictisit de ţâvna papagalului .

18056. Este posibil să nu înaintăm pe timp de pace , însă în urma

unui război , chiar câştigat fiind , coborâm .

18057. Tot se laudă candidaţii pentru primării , hop şi eu : am de gând să scriu câteva romane .

18058. Este greu cu mască ! Să ne imaginăm ce supotă cei ce respiră-n pungi .

18059. Îmi venise ideea să candidez pentru funcţia de primar , însă am făcut o inspecţie prin gospodărie şi am găsit atâtea nereguli încât ideea a luat-o la fugă .

18060. Am împlini o datorie uriaşă dacă nu am face datorii .

18061. Cuvântul nefolosit rugineşte , cuvântul folosit fără nici un rost se toceşte .

18062.  În casa cu multe camere în plus se instalează singurătatea .

18063. Dacă nu mai folosim bastonul după ce am uns articulaţiile , leacul trebuie lăudat .

18064.  Nu există minciună să nu poarte masca adevărului . 

18065.  Nu a existat muritor care să nu lase în urmă obiective nerealizate .

18066.  Devine ridicolă persoana care folosind vorbe frumoase trimite în eter nimicuri . 

18067.  Prietenul fals nu ajunge în Rai ; bine ar fi : mai produce şi pe acolo încurcături .

18068.  Dincolo de obrăzar obraznicul nu are obraz . 

18069.  Definiţie rebusistică . Îţi scoate sufletul .

18070.  Din proverbe , definiţie rebusistică . Nu este bună nici în cizme .

18071.  Numai gândind nu obţinem fericirea deplină ; acţiunea aduce piperul .

18072.  Un model de zvon-beton . Dincolo de toate clipele timpului ni se pregăteşte ceva . 

18073.  Aş fi recunoscător celui ce ar reuşi să mă facă mic ; cine nu ar dori să redevină copil . 

18074.  Când se ajunge la concluzia că trebuie realizat un anumit obiectiv se înfiinţază fie o comisie , fie o asociaţie care să întocmească documentele necesare privind consemnarea faptului că a fost observată necesitatea . 

18075.  Înţeleptul ştie : ce spune , cum spune , cât spune .

18076.  Trebuie să rezistăm ispitei : armata neputincioşilor creşte cu fiecare zi .  

18077.  Păcatul greu cât piatra de moară macină sufletul . 

18078.  Falsa modestie gâdilă obraznicul făcându-l să se pronunţe .

18079.  Recunosc , ideile mele nu sunt aşa de mari încât să fie şi criticate . 

18080. Ce zice toamna .  Am dreptul să fiu rece noaptea .

18081. Împovărate cu prea multă culoare frunzele cad toamna .

18082.  După ce răul este rău  ne cade pe cap tocmai când suntem fericiţi .

18083. Oricum , până în prezent toamna aceasta nu a modificat prea mult programul anotimpului anterior .

18084.  Întâmplarea foloseşte fie un baston destul de rezistent şi te loveşte în moalele capului de vezi tot felul de stele , fie foloseşte o mănuşă catifelată şi îţi înmânează un milion de euro pentru nevoi zilnice .

18085.  Dezamăgirea să aibă statut de unicitate .

18086.  Şi pirul este făcut din celule , trebuie să crească .

18087.  Este necesar să avem obiectul de scris la îndemână , inspiraţia nu suportă persoanele nepregătite .

18088.  Votul – mai tare decât glonţul .

18089. Simplitatea ajută adevărul să iasă în faţă .

18090. Masca înfrumuseţează .

18091.  De obicei , bunătatea peste măsură este călcată în picioare .

18092.  Pentru cei cu două feţe sunt necesare măştile din hârtie igienică .

18093.  Am început să simt că am nevoie de articulaţii noi .

18094. Ideile mari nu suferă modificări nici în momentul în care sunt scrise cu litere mici .

18095. Până să apară ştampila cred că votanţii puneau degetul .

 18096.  Nu aş vrea să mi se asfalteze ogorul : nu am scos cartofii .

18097.  Mi-a zâmbit un prieten pesimist şi era să nu-l recunosc .

18098.  Acum este simplu , când nu putem urca foarte sus pentru lărgirea orizontului   folosim drona .

18099.  Este bine să ne cunoaştem numai cât trebuie .

18100. Sigurătatea de lungă durată ne înveleşte cu o incintă  în care nu intră lumina .

18101.  Înfumuratul zilelor noastre consideră că a fost plasat greşit pe această planetă .

18102. Oglinda apei din fântâna adâncă este limpede tot timpul , acolo nu pătrunde ceaţa .

18103.  Şi zâmbetul are mai multe feţe ; numai zâmbetul copilului este unic .

18104.  Să nu subestimăm pe nimeni , mai ales prietenii .

18105.  Păcatul pătrunde până în peştera din oase .

18106.  Dacă insistăm să ne cunoaştem pe noi înşine mai mult decât trebuie , ori vom suferi o dezamăgire greu de suportat , ori vom leşina de bucurie .

18107.  Deoarece exist , deja fac politică .

18108. Am înţepeni să avem la dispoziţie timp nelimitat .

18109.  Omul rău are răutatea în guşă şi ţine cu buzele o ţeavă ca de stropitoare .

18110.  Timpul este imperturbabil : nu plânge , nu râde , nu-şi schimbă calea , nu întârzie , de fapt face un singur lucru , curge .

18111.  Să nu-i condamnăm pe cei ce dezamăgesc , o putem face oricând .

18112.  Zâmbetul obligă multe celule să întinerească .

18113.  Timpul acoperă totul . Fără timp totul dispare .

18114. Una-i să ne odihnim , alta-i să stăm degeaba .

18115.  Mulţi caută fericirea , câţiva o găsesc dar nu ştiu ce să-i pretindă .

18116. De vorbit , cum necum , vorbim , cu tăcerea nu prea ne descurcăm .

18117.  Timpul nu simte nimic atunci când se dă ora înapoi .

18118.  Sunt scoase la înaintare nişte prorităţi : unele - despre care nu a auzit nimeni pănă acum , altele – pe care , cu toţii , le ştim pe de rost .

18119.  Optimistul : tot ceea ce ne înconjoară produce fericire . Pesimistul : lumea bună se află dincolo de orizont .

18120.  A trecut şi asta : am votat .

18121.  Boul este o vită încălţată cu potcoave .

18122.  Una mie , una vie . 

18123.  Cu anii reuşim să ne descurcăm , clipele ne omoară . 

18124.  Plăcere poate furniza şi o hârtie creponată care flutură , fericirea se bazează pe celula vie . 

18125.  Din surplusul muncii noastre să dăm neputinciosului , leneşul trebuie lăsat să lucreze .

18126.  Educaţia ridică noroiul la nivelul de pământ roditor . 

18127.  Acest argint viu ( adică nestatornic ) – norocul . 

18128. Norocul nu mângâie , ci numai cu aripa trimite o adiere subtilă şi de scurtă durată .

18129.  Norocul atinge omul folosindu-l ca punct de sprijin . 

18130.  Îndrăzneala obraznicului este ca zmuceala balonului de săpun . 

18131.  Fala copacului căzut la pământ urcă-n văzduh prin limbile focului . 

18132.  Grija îndelungată elimină din puterea picioarelor apoi micşorează ,  încet dar continuu , volumul respiraţiei . 

18133.  Banii aduc fericirea , însă una insignifiantă , de doi lei .

18134.  Când cerem fără să dăruim înseamnă că ne împrumutăm .  

18135. Falsa modestie , umilinţa falsă , prietenia falsă şi , în final , omul fals . 

18136. Când cineva ne vorbeşte , să-i citim gândurile , este posibil să descoperim o prăpastie . 

18137.  La fel de frumos cât zâmbetul unui copil este bobocul de floare ce se deschide . 

18138. Într-un labirint spaţial este nevoie să purtăm o sursă de lumină . 

18139. Obraznicul se bagă în faţă şi ţipă că a fost împins .  

18140.  Tristeţea oboseşte inima , întunecă mintea şi micşorează orizontul până la mărimea unui inel .

18141.  Focul inimii nici sângele nu-l poate stinge .

18142.  Amărăciunea trădării până la inimă pătrunde şi-i zguduie cămările cu sânge tulburat .

18143. Ar fi în afara oricărui păcat cel ce nu ar avea ce mărturisi .

18144.  Multe persoane se opresc sub nivelul vârstei a patra : nu au şansa de a gusta din tainele bătrâneţii .

18145.  Degeaba are aripi cel închis în colivie .

18146.  Învingătorul ia totul , inclusiv grija pe care o aduce victoria .

18147. Începutul continuării , cât şi continuarea începutului solocită perseverenţă .

18148.  Îmi este ruşine , pensionar fiind , că nu pot să încetez a munci .

18149.  Dacă avem la îndemână un subansamblu numit frână , este necesar să fie folosit câteodată .

18150. Veselia însoţeşte plăcerile , bucuria stă pe lângă fericire .

18151.  Proverbul zice că răzbunarea e arma prostului . Uneori îmi vine să o fac pe prostul .

18152. Când ceilalţi nu gândesc la fel ca mine , îi las în pace , este spre binele meu . 

18153.  Mai bine pace decât un război al vorbelor leşinate .

18154. Înainte să aprindem lumina , să cercetăm , nu cumva deranjăm pe cineva .

18155.  Propunerea nu are mai multă putere decât părerea .

18156.  Există perfecţiune virtuală ; ne lămurim citind un curriculum vite .

18157.  Folosind cel mai coroziv acid , păcatul lasă urme de neşters .

18158.  Copacul strâmb nu poate ajunge falnic .

18159.  Cine face voia proştilor , nu este deştept .

18160 .  Când sunt hulit aşteapt să treacă vijelia şi în urma prafului , cu o cârpă moale , îndepărtez ultimele mizerii .

18161. Cum zboară anii , parcă ar fi păsări de pradă .

18162. Cel care te evită , caută pe altcineva .

18163. Până nu demult nu ajungeai prea departe dacă nu aveai origine sănătoasă deşi cei care făceau trierea erau convinşi că ne tragem din maimuţă .

18164.  M-am hotărât : o să o fac fiartă ! ( nişte apă , ţuică nu am voie ! ) .

18165.  Dacă lupul a mâncat un miel ,  nu înseamnă că nu mănâncă şi oi .

18166.  Multor persoane care au pus mâna pe o funcţie mai cu moţ , li se ridică nivelul ţâvnei .

18167.  Există cărţi care merită a fi citite , nu numai , de paradă , ţinute în raft .

18168.  Pentru scurtă durată , alcoolul este bun în cizme , le dezinfectează .

18169.  Ce harababură ar fi , numai unii dintre noi să întinerească .

18170.  Indiferenţa degradează rapid lucrurile , spaţiul şi relaţiile .

18171. Copilărie un’ te duci / Cu-arome de caise dulci !

18172. Aş fi mâhnit să-mi dăruiască cineva o împărăţie , adeseori am cerut numai un milion de euro .

18173.  Fericit cel care îşi lasă slăbiciunea să moară .

18174.  Toamna ceartă frunzele că au folosit prea mult verde .      

18175.  Neghiobul aruncă mizerii în fântâna din care bea apă .

18176.  Înlocuirea greşelilor vechi cu unele noi  , mai mici , înseamnă stagnare ; înlocuirea cu unele noi, mai mari , înseamnă prăbuşire .

18177.  Şi omul sărac are bani , însă nu atât de mulţi cât omul bogat .

18178.  Exerciţiile cardio ne fac inimoşi .

18179.  Ura mişcă mizeria .

18180.  Anii sunt un fel de clipe mai lungi .

18181. Îndoielile nu trebuie să ne îndoaie .

18182.  Se aude că se doreşte o nouă gramatică a Limbii Române formată din greşelile curente raportate la actuala gramatică . Nu-i a bine !  Ce haz ar avea propoziţii de felul : a) Neam gândit că va-r face plăcere că leam considerat valabile . b) Miau venit nişte idei . Şi altele !

18183.  Cine trudeşte pentru a obţine plăcere , răscoleşte multe dureri .

18184.  Un om inteligent poate spune multe prostii , însă există persoane care spun numai prostii .

18185.  Cine nu îşi vede lungul nasului , nu ştie că îi curg secreţile nazale pe piept .

18186.  Cei care ajung mai sus decât locul din care pot coborî , rămân suspendaţi .

18187.  Întrebările copiilor strânse laolaltă ar forma un manual de filozofie .

18188.  Nu există material mai tare decât cel din care este făcut trecutul .

18189.  Lumea care ne laudă azi nu-i pasă că mâine o să ne prăbuşim . 

18190.  Mare păcătos este cel ce îşi iubeşte păcatul .

18191. Când ne aflăm în faţa unui om de valoare să-l privim în ochi , are să ne transmită ceva , nefolosind cuvintele .

18192. Plămânii măsoară cât de tare este aerul .

18193.  Melcul se simte minunat în casa cu o singură cameră .

18194.  Unele amintiri ne bagă minţile în cap pentru viitor .

18195. Incompetentul nu are darul vorbirii frumoase , însă mânuieşte bâta cu multă măiestrie .

18196.  Imaginaţia omului cuprins de frică fractalizează .

18197.  Neştiinţa compatibilizează cu întunericul .

18198.  Bine ar fi să trimitem în lume cuvintele numai după o igienizare totală şi îmbrăcate în haine de sărbătoare .

18199.  Nu există cuvinte murdare , există oameni care murdăresc cuvinte .

18200.  Cuvântul scris . Un dar al gândului către hârtie .

18201.  Moara albastră a cerului de toamnă , macină păsări .

18202.  Frunza călătoare începe a uita pădurea fermecată în care s-a născut .

18203.  Gândul care călătoreşte fără oprire ne face să credem că este posibil să dăinuim .

18204. Cine tace , nu minte .

18205. Peste comori joacă de veacuri flăcări tainice ; căutăm în adânc şi găsim cenuşa de aur .

18206.  Nu se mai satură . Calul de iarbă şi omul de avere .

18207.  Orgoliu . Sunt prea mare să mă facă cineva mic .

18208.  Măgarul umblă cu măgăreaţa .

18209.  Muntele se cutremură , dar nu se înclină .

18210.  Inconştienţă . Să stai în păcat până la gât şi să înjuri de cele sfinte .

18211.  Punctul dilată  spaţiul prin micşorare .

18212.  În zodia meduzei numai lentile .

18213.  Tehnologie . Visele aşteaptă în fiole .

18214.  Piatra . Nu aude , nu vede , nu cere ; totuşi , trece prin ea fluidul invizibil ce o leagă de stele .

18215.  Mai rece decât o teoremă este gheaţa .

18216.  Rafturi întregi de cuvinte ocupă biblioteca . O doamnă ridică acul şi pune aceeaşi placă la ore fixe : cuvintele ascultă cuvinte .

18217.  Copiii sunt foarte aproape de îngeri .

18218. Fericirea este ducace !

18219.  Cel puţin , să dăm masca jos când ne uităm în oglindă .

18220.  Cine nu are mască , suflă a pagubă ?!

18221.  Pustiul toamnei trage în cocori , gloanţe de fum , nuiaua-i ruginită .

18222.  Cine tace , are dreptate .

18223.  Unde dai şi cine crapă .

18224. Zâmbetul şterge rugina chipului .

18225.  Tinerii nu prea îi înţeleg pe cei mai în vârstă , cei mai în vârstă nu îi mai aşteaptă pe cei tineri .

18226. Unii adună gunoaie , alţii adună averi . Variantă : Unii adună gunoaie cu gândul să facă averi .

18227. Pe scurtătură se ajunge în punctul de unde să o luăm de la capăt .

18228.  Trebuie să cercetăm dacă situaţiile absurde pot fi rezolvate numai prin metoda reducerii la absurd .

18229.  Cea mai puternică fiinţă de pe Terra este melcul .

18230.  Folosit ca armă , cuvântul este mai periculos decât bâta .

18231. Indiferent cum este vremea , timpul tot trece .

18232. Devalorizarea este puternică atunci când discuţiile ajung la nivelul trilioanelor de euro .

18233.  Var şi mătase : melcii intră-n pământ .

18234.  Sângele tânăr ţinteşte nemărginirea .

18235.  Dintr-un cântec trist : < Cum te privesc , te simt , te iert / Tu mă omori şi-mi spui „te-aştept „ > .

18236.  Sufletul s-a născut din suflare .

18237.  Cei plămădiţi din flăcări scutură din plete cuvintele , la ora de plutire .

18238.  Înţeleptul ştie ce spune şi atunci când tace .

18239.  Viaţa curge alene peste memoria unei gene .

18240.  Mai mult ca în oricare alt loc , în rugăciune cuvintele îşi sporesc puterea .

18241.  Celulele cedează , e toamnă , frunza cade .

18242.  Despre fiinţe există foarte multă informaţie . Nu ştim la ce nivel a ajuns nefiinţa .

18243.  Clipele trec tăcând .

18244.  Toamna mai încearcă să ne mintă cu o frunză moartă suspendată .

18245.  Acul are cea mai simplă ureche.

18246.  Un posibil simbol pentru smerenie : petala de tei .

18247. Timpul are răbdare pentru piatra aflată în destrămare .

18248.  Ce să faci cu banii când nu mai poţi să-i cheltuieşti !

18249. Suntem în stare de orice .

18250. Când obrăznicia adversarului stă să dea pe dinafară , o mârâială de scurtă durată este necesară .

18251.  Nu se mai umflă în pene , le-a folosit pentru scris .

18252. Telefonul suprasolicitat poate deveni terfelon .

18253. Unele persoane tac numai în momentul în care nu mai respiră .

18254.  Omul rău fuge de bine până când i se dogesc călcâile .

18255.  Sufleteşte sunt liniştit , însă mă supără genunchii atunci când plouă .

18256.  Senzaţional ! Se află în elaborare un anunţ-bombă : nu mai sunt bani pentru pensii speciale .

18257.  Bănuiala este începutul unui fel de păcat .

18258.  Casa melcului are o singură cameră şi melcul este fericit .

18259.  Mulţi nu poartă mască de grijă să nu-şi bage nasul unde nu le fierbe oala .

18260.  Viaţa nu negociază .

18261. Să-i spunem prostului propoziţii simple şi nu fraze împodobite cu fluturici şi panganele .

18262. La o adică , lingăul şi muşcă .

18263.  Exagerarea nu este minciună dacă are în inimă ditamai metafora .

18264.  În lumea < De dincolo > nu există materie .

18265. Cel ce poate  vedea < în departe > oferă posibilitatea celor apropiaţi să se îngijoreze .

18266.  O altă parte a succesului , la fel de grea cât plumbul îndoielii , este să procedezi cu tact încât să nu se îmbolnvească prea mulţi duşmani şi  tot cam atâţia prieteni să nu te părăsească .

18267. Ştim să ne iubim şi să ne respectăm unii pe alţii , însă nu vrem , uite aşa , de-a dinsu ` .

18268.  Câte un microcosmos se prăbuşeşte cu fiecare frunză care cade .

18269.  Reclamă . După ce a fost ingurgitată , cicolata ajunge foarte repede la neuroni .

18270.  Unde nu-i cap , nu găsim nimic altceva .

18271. Dacă râzi numai să-ţi arăţi proteza de porţelan , mai bine plângi .

18272.  Linia moartă trebuie trasă sub acele calcule al căror rezultat este zero .

18273.  Frunza legănată se bucură că este liberă .

18274.  Foarte multe persoane cred că vom ajunge departe .

18275.  Câtă bogăţie , dacă frunzele toamnei ar fi din aur şi nu din aramă .

18276.  Trec păsările călătoare şi cerul devine un acoperiş format din sunete .

18277.  Albina sfinţeşte drumul polenului .

18278.  Degeaba suflăm peste o rană a sufletului .

18279. Când este înghesuită , ceaţa face explozie .

18280. Gunoiul sterilizat , tot gunoi rămâne .

18281.  Adversarul trebuie tratat cu dulceaţă .

18282. Este liber să facă o încercare cel ce consideră prostia o binefacere .

18283.  Ninsoarea . Comoară albă-n risipire lentă .

18284. La flacăra adevărului , minciuna rămâne fără chip .

18285.  Numai lumina minţii risipeşte întunericul nevoilor .

18286.  Obraznicul nu doreşte să-şi vadă lungul nasului .

18287.  S-a ajuns la concluzia că blugii rupţi trebuie să expună şi alte părţi ale corpului , genunchii nefiind suficient de sexi .

18288. Locuţiunea < îmi place > are aceeaşi putere cât cuvântul < maestre > .

18289.  Durerea ne aduce aminte că nu suntem nemuritori .

18290.  Nişte duşmani afirmă că mă iubesc , deocamdată nu spun la nimeni ceea ce cred eu .

18291.  De multe ori , majoritatea nu este mai puternică , ci , evident , este mai numeroasă .

18292.  Numai împrejmuit domeniul dorinţelor produce avere nestricăcioasă .

18293. Cand atragem atenţia cât de modeşti suntem îmbrăţişăm falsa modestie , adică ne maimuţărim .

18294.  < Mânca-ti-aş ipotenuza ! > . Cei care aud ameninţarea se întreabă care parte a corpului uman este în cauză ;  nici vorbă : este un organ virtual !

18295. Laşitate oribilă . Viruşii caută persoanele care se tem .

18296.  Nu putem primi şi nici oferi învătătură cu de-a sila .

18297.  Primăvara ( devreme ) se aseamănă cu toamna ( târziu ) .

18298. Îmi laud duşmanii , însă nu suntem de aceeaşi teapă .

18299.  Numai moartea linişteşte valurile vieţii .

18300.  Din faţa omului activ îndoiala fuge de îşi rupe picioarele .

 18301.  Nu prea cred ce zice lumea despre mine : de exemplu , am auzit că aş fi agreabil ! Eroare , de trei ori ; sunt mai mult decât atât .

18302.  Am ţinut la sân nişte erori şi le-am mângâiat ca pe nişte adevăruri de nezdruncinat .

18303. Fără de măsură este neantul dacă include infinitul !

18304.  Este minunat să fim credincioşi , însă nu-i suficient .

18305.  Să avem curajul să nu ne fie frică .

18306.  Lângă omul rău ţi se taie respiraţia .

18307. Declar că am ce îmi trebuie , însă nu de toate .

18308.  Când se leagănă frunza , de fapt spune adio văzduhului .

18309.  Purtăm mască , asta-i regula , dar virusul nu mai vede când scoatem limba la el .

18310.  Cine m-a părăsit nu este trădător , poate că a ales greşit drumul care vine spre mine .

18311. Un  om hotărât aleargă fără oprire .

18312.  Arătura de toamnă garantează jumătatea recoltei viitoare .

 18313.  Să fim mulţumiţi cu ceea ce avem , fie şi tuse măgărească ; există persoane care nu mai pot să tuşească .

18314.  Există câte o cauză pentru fiecare fenomen ; unele cauze sunt sub acoperire , însă nu rămân aşa pentru totdeauna .

18315.  Când clocoteşte tăcerea devine violentă .

18316.  Până şi frunzele mor .

18317.  Cuvântul de folos este punctul de sprijin al pârghiei pe care o foloseşte înţeleptul .

18318.  Dacă omul nu ar avea genunchi poate că l-ar supăra alte părţi ale corpului .

18319. Banii să vorbească , însă nu pe la spate .

18320.  Cine ştie să citească ne va evalua cu exactitate când vorbim despre altcineva  .

18321.  Până şi clipele mor .

18322.  Credeam că ştiu să cânt  până când m-a trezit la realitate o privighetoare .

18323.  Cei care ne-au luat-o înainte vor ajunge mai repede la final .

18324.  Când există un punct de sprijin , bâta poate deveni pârghie .

18325.  Există şi fleacuri  pe care trebuie să le facem ; de exmplu , din când în când  ingurgităm câte ceva .

18326.  Melcul este tot timpul acasă şi nu dă înapoi niciodată , este un optimist .

18327.  Toamna iubeşte culorile , mai puţin culoarea verde .

18328.  Dacă trăiam numai cu aer , tot nu ar fi fost foarte bine : puneam în pericol atmosfera .

18329.  Omul sucit ajunge să înţeleagă câte ceva numai după ce întoarce pe dos subiectul propus .

18330.  Muntele nu pune piedică nimănui .

18331.  Ce repede se lasă înserarea !

18332.  Construcţia începe de la temelie , ruina începe de la acoperiş .

18333.  Când folosim pana altuia comitem plagiatul .

18334.  Linguşitorul umflă baloane de săpun .

18335. Cine vorbeşte elegant , nu-i neapărat berbant .

18336. Violenţa ne bagă în ceaţă .

18337.  Să vorbim despre ceea ce nu ştim ; ar trebui să fim nemuritori .

18338.  Omul care vorbeşte singur neglijează multe persoane .

18339.  Păcatul nu poate fi justificat .

18340. Cine consideră afirmaţiile drept sfaturi , o face pe propria răspundere .

18341.  Cine nu învaţă din experienţă , stă pe loc .

18342.  Şi arborele genealogic are câte o creangă şubredă .

18343.  Minciuna se naşte din ceea ce nu există .

18344.  Câţiva dintre cei care vin să ne ajute la greu o fac numai ca să afle cât de mare este necazul .

18345.  O minte goală produce hodorogeala tramvaiului defect .

18346.  Putem da cu bâta în baltă fără pic de antrenament .

18347.  Omul rău şi omenia sunt incompatibile .

18348. Trebuie să facem diferenţa dintre mască şi botniţă .

18349. Tigaia fără coadă poate fi folosită numai pentru pregătit mâncare .

18350.  Prostioara este o acţiune gingaşă dacă poate fi îndreptată .

18351.  Timpul nu mai are nici o putere în faţa plăcerii , iar în faţa fericirii dispare .

18352.  Cum vor proceda cei care muşcă pe la spate , îşi dau jos masca !

18353.  Punctul de vedere trebuie să îmbătrânească pentru a deveni punct de sprijin .

18354.  Banii sunt falsificatori înrăiţi .

18355.  Şi omul bun îmbătrâneşte , dar îmbătrâneşte frumos .

18356.  Cu ajutorul genunchilor simt că am o vârstă .

18357.  Dacă nu ar avea limba legată , bocancii ne-ar spune pe unde a umblat stăpânul .

18358.  Minciuna electorală este de elită .

18359. Trebuie să spun :  am fost bun până în prezent , de azi încolo mă străduiesc să fiu foarte bun .

18360.  La capătul unui drum cu hârtoape nu găsim un castel fermecat .

18361. Unii se află în cramă şi văd turnul Eiffel.

18362. Chiloţii nu mai sunt în stare să susţină pantalonii care cad înspre genunchi .

18363.  Prietenul fals ghiceşte totdeauna ce ai în portofel .

18364.  Intraţi ! Câinele nu este rău , atenţionarea a fost scrisă greşit .

18365.  Prostul activează grenada când o are în sân .

18366.  Vasul ce conţine invidia se topeşte .

18367.  Până la urmă a fost necesar să accept că am o anumită vârstă .

18368.  Libertatea neîngrădită se risipeşte .

18369.  Viaţa are un singur defect : e scurtă .

18370.  Gutuile adună în galben vise .

18371.  Fiind mândria pomului , aflată în vârf , gutuia visează că o să ajungă la o fereastră , lângă merele domneşti .

18372. În tinereţe , pentru o bună mobilitate , practicam jocul de glezne ; în prezent , folosesc o alifie pe bază de spânz şi untul pământului .

18373.  Sunt sărac , însă am tot ce trebuie .

18374. Omul sucit nu are o judecată dreaptă .

18375.  Una e să vorbeşti singur , alta e să vorbeşti cu tine însuţi .

18376.  Obraznicul trebuie ajutat să nu ajungă prost .

18377. Guvernul care porneşte la drum cu gândul la popor şi ajunge în propria ogradă , are G.P.S.-ul defect .

18378. Cine a câştigat destul ar trebui să nu aibă nimic de pierdut .

18379. Valoroasă-i greşeala care-i făcută cu simţ de răspundere : poate fi îndreptată cu uşurinţă .

18380.  Nu putem primi tot ceea ce ne oferă natura şi , obosiţi , o neglijăm .

18381.  Şi optimistul oboseşte , însă nu vrea să recunoască .

18382. Când doi se ceartă , al treilea trebuie să o ia la fugă .

18383.  Multă lume crede că optimistul are spatele asigurat .

18384.  Cine bea apă sărată , nu se strică niciodată .

18385.  Un purcel fără belciug e ca boul fără jug .

18386.  Sunetul fără ecou e ca jugul fără bou .

18387. Cei îmbătaţi de putere nu se trezesc niciodată .

18388.  Cel mai curajos este copilul care începe să meargă .

18389.  A vândut boii şi a cumpărat un plug , a vândut căruţa şi a cumpărat un jug .

18390.  Există poveşti care te fac să crezi că viaţa este adevărată .

18391.  Lumea nu are secrete , totul este pus în discuţie .

18392.  Nu ştim dacă Raiul se află dincolo de Iad .

18393.  Un profesor excelent , nu rămâne repetent .

18394.  Furia dă în clocot la focul neputinţei .

18395. Cine nu e curios , nu află ce e frumos .

18396. Aroganţa se plimbă cu trăsura pe care o pune în mişcare bogăţia .

18397. Temelia viitorului e trecutul .

18398.  Tehnologia ne ajută să rămânem în urmă .

18399.  Invidia otrăveşte prezentul şi pregăteşte tunul întunecimii pentru viitor .

18400. Oricine poate face o greşeală , este atât de uşor !

18401. Clipa se naşte cu aripi .

18402. Câţi cerţi , atâţia te ceartă .

18403.  Am încercat să fiu rău şi , foarte curând , am început să plâng .

18404.  Orice cuvânt rostit intră în < reţeaua neuronală > a Universului . 

18405.  Când este sărbătorit succesul , clipele primesc aripi de plumb .

18406.  Otrava invidiei este mai tare decât veninul viperei .

18407.  A fost descoperită reţeta pentru apă fiartă .

18408.  Melcul iese din casă o singură dată .

18409.   < Neică , nu ţipa că se tulbură apa-n bâlcă şi se strică laptele oilor ! > - Nea Zăican ( un baci din Curbură )

18410.  Machiajul te poate face din om neom .

18411.  Totuşi , de la frunză pân”  la fustă , femeile nu s-au plimbat dezbrăcate ; bărbaţii au folosit umbrela .

18412.  < Dacă-o fi şi o fi să cânt , astpaţi-vă urechile ! > a zis , cu toată responsabilitatea , măgarul . 

18413. Fereastra sufletului deschisă lasă belşugul bucuriei să intre .

18414. Zâmbetul deschide cale neângrădită energiei pozitive .

 18415.  De-atâtea gutui cerul e galben .

18416.  Să nu ocolim piatra cea mai aspră când dorim a ne şlefui .

18417.  Cine vorbeşte de rău nu are nici un motiv .

18418.  Oamenii care mi-au închis uşa sunt nişte încuiaţi .

18419. Zâmbetul luminează clipa .

18420.  Cele mai mari prosti ar face omul la bătrâneţe .

18421.  Până şi piatra se află în destrămare .

18422. Cele mai grele probleme şi le creează omul , lui însuşi , din dorinţa de a avea ceva de rezolvat .

18423. Bucuria pesimistului . Mai există şi câţiva oameni cumsecade .

18424.  Răutatea transformă adierea în vijelie .

18425.  Cine consideră că ciulinii sunt floricele gingaşe nu este optimist , ci dezorientat .

18426.   Pe deasupra , neruşinatul este şi prost .

18427.  Activitatea umileşte lenea .

18428.  Când lucrăm şi avem bucuria în suflet , timpul stă pe loc şi aşteaptă până terminăm lucrarea .

18429.  Natura nu ar fi reuşit singură să creeze atâtea minuni .

18430.  Nici celulele creierului nu sunt de capul lor .

18431.  Nu reuşim să obţinem ceea ce considerăm că nu există .

18432.  La Voroneţ şi aerul este albastru .

18433.  Când nu reuşim să iertăm pe cineva e pentru că nu suntem convinşi că trebuie .

18434.   Cu vorba goală , nici o scofală .

18435.  Prin întunecată strâmtoare trebuie să treacă sufletul omului nefericit  .

18436.  Dincolo de cuvinte se află realitatea .

18437.  A fost distrus proiectul pentru construirea unui robot ( s-ar fi numit < Vipera inteligentă> ) de folosit împotriva duşmanilor ;  consider că acţiunea a fost de bun augur : nici nu ne putem imagina volumul de cereri . În plus : Asimov a notat nişte legi .

18438.  Nu sunt sigur că l-aş putea iubi pe cel ce ar încerca să mă ţină sub talpa bocancului ; în primul moment l-aş invita să nu încerce .

18439.  Toamnă , tu , de ce loveşti / Cu lacrimi grele în fereşti !

18440.  Toamna a obosit : şi-a lăsat povara pe frunze ; acestea alunecă în departe ca nişte amintiri .


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu