Gânduri de ocazie ( 18441 – 19820 )
19441. Ideile
captive sunt de mai mare folos !
19442. Cuvintele au influenţă asupra
organismului – emiţător : este
necesar să fim atenţi ce fel de cuvinte introducem în meniu .
19443. Unii ne trimit peste mări şi ţări , alţii , mai pe aici , pe
aproape .
19444. Răutatea .
Mai bine niciodată decât întotdeauna .
19445. Am încercat să scriu numai < gânduri de
ocazie > optimiste şi mi-au ieşit în cale câţiva optimişti să mă întrebe ce
am cu dumnealor .
19446. Foarte mulţi artişti au tendinţa să-şi
trăiască ultima clipă în spectacol ,
pe scenă ; să nu-mi fie cu păcat , bănuiesc , totuşi , că nu este tocmai confortabil .
19447. Atunci când plânge creanga , e semn , ar vrea să ningă !
19448. Cel ce se târăşte , ajunge târziu .
19449. Cine a găsit fără să caute nu a pierdut timp , urmează .
19450. Bătaia .
Decât s-o iau eu mai bine s-o ia altul .
19451. Cine are de gând să facă spume , este rugată să accepte că nu este
şampanie .
19452. Cine crede că o să meargă pe ape de mână cu
diavolul , are libertatea să încerce
.
19453. Ura are un stâlp de nădejde : invidia .
19454. Pentru
cel ce vorbeşte singur , persoana de
companie este virtuală .
19455. Oricât de mult am fierbe un ou , nu se înmoaie .
19456. Unele idei ar fi deosebit de valoroase dacă nu
ar exista .
19457. Este bine să încetăm a vorbi în momentul în
care suntem pregătiţi să spunem unele prostii .
19458. Este posibil ca cel întristat să joace teatru , dar cel trist , în mod sigur ,
trăieşte durerea .
19459. Limba nu este mai iute decât gândul , însă fură startul de multe ori .
19460. În lăcomia-i fără măsură , bogăţia este expansivă .
19461. Ştim că nu ştim şi tot învăţăm .
19462. Aluzia-i
aforismul poeticesc .
19463. Bătrâneţea
este o boală care încearcă mai întâi picioarele ; rău este când se urcă la cap .
19464. Atunci
când limba trimite în afară o trăncăneală oribilă este folositor să ne aducem
aminte ce hodorogeală produce o căruţă defectă pe un drum numai hârtoape .
19465. Hârtia
nu suportă umezeala .
19466. Unde
nu există legi , libertatea nu are
loc .
19467. Omul trândav miroase a putregai .
19468. Deocamdată nu am întâlnit un om care să afirme
că ştie tot , imediat cum o să-l
întâlnesc vin aici şi vă povestesc ce i-am zis .
19469. Aşchia
cea mai periculoasă a omului rău este omul crud .
19470. I-am pus măgarului şaua de aur şi frâu de
mătase şi am constatat că mai bine îi sta cu samarul .
19471. Degeaba am închide minciuna într-o cuşcă : printr-un orificiu microscopic ar
ieşi de acolo ; eficient ar fi să o
legăm de stâlp , să o vadă lumea .
19472. Tăcerea ne ajută să vorbim .
19473. Sunt de partea celui ce mă jigneşte cu o cafea
.
19474. Necazul mic mai dă din plisc , necazul mare e mut .
19475. Ce este mult nu-i bun , însă puţini se satură cu ceea ce este mult , evident , vor foarte
mult .
19476. Leacul administrat greşit ajută boala .
19477. Trebuie să constatăm că tinereţea pleacă pe
furiş .
19478. Tristeţea pune omul pe gânduri ; problema este gravă deoarece sunt
gânduri întunecate .
19479. Unele jocuri conţin atâta armonie încât există
persoane care le consideră scene reale de viaţă .
19480. Fiecare atom are un loc stabilit şi un timp
cuvenit .
19481.
Până se manifestă ceea conţine speranţa , trebuie să existăm .
19482.
Fie-ne învăţătura permanentă ,
când stăm pe loc , descreştem .
19483.
Ar fi ideal ca bătrâneţea să nu ni se urce la cap .
19484.
Nici Făt Frumos nu a avut numai admiratori de elită .
19485.
Nici aşa : oile ceartă
măgarul că poartă samarul fără pic de eleganţă .
19486.
Prostul când o dă în bară consideră că bara a fost amplasată greşit .
19487.
Oricât ar fi de vechi , omul
aleargă după ceea ce este nou .
19488.
Omul bun nu se-ndură să-şi strivească duşmanii ci , cu strângere de inimă , abia acceptă să-i îndepărteze .
19489.
Diagnosticul este atât de important cât doftoria .
19490.
Nimbul fericirii decât soarele mai rar se arată .
19491.
Castel costruit pe bază de zvonuri nu s-a pomenit , spulberat că a trecut vijelia zvonurilor , da !
19492.
Cea mai cruntă autocenzură admisă şi benefică : ieşirea vorbelor .
19493.
Cel guraliv vorbeşte repede şi gândeşte încet .
19494.
Genunea ( necuprinsul ) este locul unde urcă toate gândurile
pământenilor .
19495.
Cine nu-şi cunoaşte măsura puterilor poate să bâjbâie prin noroiul adânc
căutând o scânteie .
19496.
Diavolul este cel care se bucură de nenorocirea unui om .
19497.
Pe raza luminii de noapte coboară soluţia unei probleme dificile .
19498. Sinonimele sunt ideale pentru
evitarea cacofoniilor .
19499.
Sufletul îşi găseşte împlinire în trup ; fără prezenţa sufletului trupul se risipeşte .
19500.
Supărarea transformă sunetul calm în ţipăt , iar furia transformă ţipătul în răcnet .
19501.
O inimă veselă trimite sânge curat în obraz .
19502.
Educaţia cu forţa se aseamănă cu munca silnică ; jocul seamănă educaţie risipind silnicia .
19503.
Regretul apare când ne dăm seama că am fost cândva în relaţie cu oameni
minunaţi şi nu le-am observat calităţile
, fie că a intrat pe fir negura
întunecată a îngâmfării , fie
otrăvita invidie .
19504.
Omul prost este un accident al naturii ; şi accidentele sunt numeroase .
19505.
Uraganul trece peste copacul mic .
19506.
Omul viclean întinde firele nemerniciei sale în grupul care îl acceptă .
19507.
Înţeleptul ştie cât poate urca ,
niciodată nu înceracă o treaptă şubredă .
19508.
Averea să ne fie de rezervă ,
înţelepciunea să ne fie de căpătâi .
19509.
Fapta celui ticălos strică o părticică din armonia universului , de aceea trebuie ţinut sub
observaţie .
19510.
Fără să vrem aflăm tot ceea ce am greşit la tinereţe pe la începutul
vârstei a patra când începem să plătim .
19511.
Omul viclean trebuie ocolit ,
nu merită din partea noastră nici tăcere ,
nici vorbe .
19512.
Aforismul este indivizibil .
19513.
Când lipseşte ceea ce nu poate fi recuperat , nu se numeşte lipsă .
19514.
Două vorbe frumoase pot înfiinţa o sărbătoare.
19515.
Există oameni care nu vor să tacă nici atunci când li se vorbeşte urât .
19516.
Ironia să aibă trompa ţânţarului ,
nu colţii leului .
19517. Fericit este acela care poate gândi .
19518.
Degeaba cerem ajutor trecutului ,
este suficient să-l ţinem în minte .
19519.
Când bunăstarea ridică nasul omului dinsus decât al girafei , nu este girafa de vină .
19520.
Moare minciuna ţinută în secret .
19521.
Gura lumii funcţionează ca o pompă foarte puternică : umflă subiectul până îl face să
pleznească .
19522.
Melcul . De ce atâta grabă
!
19523.
Da , am vrut să fiu ceea ce
sunt .
19524.
Cel mai folositor sigiliu este cel care protejează tăcerea .
19525.
Când soluţia unei probleme se complică în timp ce este redactată , înseamnă că tastatura a înebunit .
19526.
Tăcerea nu are nevoie de ‚, esperanto ’’, vorbeşte imediat în oricare limbă a pământului .
19527.
Cearta frământă aerul degeaba .
19528.
Nu există leac pentru rana făcută de săgeata cuvântului .
19529.
Nu am timp la îndemână să mă pot lăuda cum se cuvine , mai bine nu încep .
19530.
După cum îi sunt faptele ,
adversarul merită să fie tăvălit ,
ori aşa de formă , ori mai îndelung ; eliminăm din start actele de cruzime .
19531.
În sinea ei boala este o primejdie şi trebuie întâmpinată de urgenţă cu
cele mai sofisticate arme .
19532.
Cea mai apreciată răbdare : a
timpului .
19533.
Foarte jenant este să te viziteze fericirea şi să nu ai în casă nici un
ban .
19534.
Este greu de îngrădit libertatea omului bun .
19535.
Oricare oglindă ne dă de-a-ndoaselea .
19536.
Aceeaşi hrană distribuită zilnic ,
prosteşte mintea .
19537.
Copilul să aibă la îndemână un spaţiu care să-i ofere posibilitatea să
fie activ permanent . Nici un adult nu poate sta şase ore înghemuit
într-o bancă , zi de zi , mai multe luni pe an ; apoi pretindem să fie atent , să asimileze şi să fie şi vesel , optimist . Educatorul să aducă elevul
în poziţia de creator al orei de curs . Ora de pritoceală tâmpeşte . Un copil obligat să repete mâine
cuvintele pe care < le-a predat >
profesorul azi , devine , cu timpul , un copil
mutilat , în afară de cazul când
refuză < metoda > . Pe un
copil scufundat în erori îl pândeşte întunericul .
19538.
Nu există nici un studiu desprea reacţiile adverse ale apei .
19539.
La jocul de şah Albă ca zăpada nu a refuzat să joace cu piesele negre . Cei care au fost prin preajmă au
afirmat că , totuşi , contrastul a fost puternic .
19540.
Rămâi umit când descoperi că gura lumii spune , cei drept , destul de
rar , şi adevărul .
19541. Banii de rezevă exprimă cât a muncit un om
toată viaţa ; aiurea : ar trebui să am un munte de bani în
curtea casei .
19542. De dimineaţă omul harnic trezeşte fericirea .
19543. Marea nu se teme de inundaţii , aerul nu se teme de furtună .
19544. Prima ciornă în arta scrisului a fost o
suprafaţă de nisip netezită .
19545. Şi braţele ticălosului au magnet .
19546. Intenţia pricinarului este să înceapă cearta
şi , imediat ce obţine această
victorie , îl apucă furia şi
vorbeşte urât , ş.a.m.d.
19547. Un cap gol se ridică la suprafaţa apei .
19548. Refuz să discut politică , îmi place numai să observ : de când practic acest sport nu am
descoperit nimic .
19549. O râmă-pescar pune în undiţă o altă râmă .
19550. Dacă
n-am vedea frunzele căzând , ne-am
semeţi .
19551. Odată spus cuvântul ne părăseşte şi nu se uită
înapoi .
19552. Împiedicat este omul care ar tebui să ierte şi
nu o face .
19553. O mână de ajutor înseamnă îndemn către muncă şi nu către odihnă .
19554. Trebuie citite şi cărţile proaste , dar nu este nevoie de nervi de oţel , e suficient un un pic de timp liber .
19555. Pănă la urmă autoironia care miroase a laudă o
să fie numită lipsă de modestie .
19556. Unii scriitori pretind că n-au auzit de metoda
lui Cacus , dar de aplicat , o aplică .
19557. Cu câtă modestie se vaită câte unul că abia
poate să mai ducă povara de geniu prin care a fost pedepsit .
19558. Multe cărţi au fost publicate în dauna unora
ce au rămas în manuscris , cu mult
mai valoroase .
19559. Omul sănătos nu trebuie lăsat de capul lui .
19560. Nimeni nu mai desface firul numai în patru .
19561. Se zice că de la un milion de euro încolo omul
simte că e cineva . O fi !
eu
mă simt şi aşa .
19562. Îngâmfatul vrea să ne arate că a trăit numai
printre păuni şi a respirat numai fum de esenţă indescriptibilă .
19563. Patria liniştii se află în sufletul omului .
19564. Bunul plac sfârşeşte într-o înfundătură .
19565. Numărul 100 pentru cărţile care trebuie citite
nu mai corespunde , acest număr a
fost propus în secolul trecut .
19566. Guta produce mai mult necaz decât o femeie
supărată .
19567. Cu tot progresul medicinei , moartea face tot ceea ce doreşte .
19568. < Oameni ca lumea ! > sau < Oamenii la
fel ca lumea ! > .
19569. Viaţa la ţară este grea pentru că este
frumoasă .
19570. Cine s-a trezit abia în amurg tot este bine să
se apuce de treabă .
19571. Un gând fabulos este o sărbătoare a limbii în
care este exprimat .
19572. La capitolul dans sunt ...afon .
19573. Viciul devine stăpânul .
19574. Cine-i perfect , nu mai este şi altfel .
19575. Când ne mulţumim cu ce avem , nu mai avem ce face pentru noi .
19576. Exemplul justifică partea dar nu demonstrează
întregul .
19577. Invidia se naşte , trăieşte şi moare în jurul lui < a avea > .
19578. Ideea se face punte între gând şi faptă .
19579. Uneori ,
pentru a nu fi observat , adevărul
este împodobit ca un brăduţ de sărbători .
19580. Greşelile făcute intenţionat , pentru acoperire , împrumută destul de mult
din aerul actului de creaţie al artistului .
19581.
Viclenia este ulciorul care aduce o singură dată apă .
19582.
Cel mai mic gest nepotrivit îndeamnă să fie făcut şi primul pas către
neruşinare .
19583.
Virtutea are două picioare ,
iar bârfa este miriapod .
19584.
Omul când tace nu minte , însă
nici adevărul nu spune .
19585.
O meduză de aer urcând se sinucide .
19586.
Trebuie să ne ocupăm şi de ceea ce este interzis , altfel pătrunde în viaţa de zi cu zi .
19587.
Firul de nisip instalează pustiul .
19588.
Cunoştinţele false sunt pastile otrăvite .
19589.
Talentul trebuie cultivat ,
adică întreţinut şi dezvoltat ,
altfel devine mai mult decât o pacoste pentru cel înzestrat cu aşa ceva .
19590. Coada înfoiată a făcut ca păunul să
fie declarat simbolul extravaganţei .
19591.
Ştie câte în lună şi în stele neglijându-le pe cele terestre .
19592.
Cearta este o formă de socializare până la momentul când se declanşează
păruiala .
19593.
La început să punem în joc evenimente cu valoare mai mică atunci când
dorim a stârni invidia adversarului ;
apoi vom expune realizări deosebite şi puterea invidiei îi va fi diminuată , însă acest joc nu este de nuanţă
ortodoxă .
19594.
Este o greşeală să ne închipuim că prostul nu lucrează , totuşi , ţine morţiş la deviza :
< forţa de muncă trebuie protejată ! > .
19595.
Este folositor să fie omul elegant ,
cu atât mai mult dacă-i savant .
19596.
Pleava este înecăcioasă .
19597.
Un lanţ de aur nu oferă mai multă libertate decât unul obişnuit .
19598.
Nu dai , ţi se ia .
19599.
Putregaiul trece totul pe tărâmul nimicului .
19600.
Minciuna se gudură spre a-şi masca bucuria când muşcă din pulpa
adevărului .
19601.
Răspunsul dat în doi peri ,
atât valorează : cât doi peri .
19602.
De la frunză până la mătase ,
răbdarea este regină .
19603. Dacă cearta cea nouă se desfăşoară după
tipicul certurilor vechi , nu se va
înregistra progres .
19604. Este posibil să trăim oricum : chiar sub umbrela demităţii .
19605. Patima întunecă vederea pentru ochiul
minţii .
19606.
Roata norocului nu are osie .
19607.
Gândul înghesuit rămâne lipit pământului .
19608.
Excesul produce ruină , lipsa
conduce la disoluţie .
19609.
Când pizma e în faţă ,
raţiunea se află dincolo de cortină .
19610.
Nepăsarea este mai periculoasă decât lenea .
19611.
Obişnuinţa să fie de scurtă durată ;
cine bate apa cu lopata ar trebui să ţină cont că se toceşte şi fierul .
19612.
Potrivnicul care îmi vânează greşelile , recunosc , îmi face un
bine , totuşi , când o fi având grjă de ale lui , că de grija mea nu doarme nici ziua , nici noaptea .
19613.
Trebuie să mă odihnesc pentru că aşa s-a pomenit , faptul că sunt sănătos mă obligă să nu dorm mai mult decât
trebuie .
19614.
Un avânt exagerat sub formă de damf
nu cumva o fi creat de nişte celule care au ieşit din rânduială .
19615.
Dincolo de bucurie tristeţea stă ca pe ace , trebuie să găsim procedee să o determinăm să aştepte oricât de
mult ; mai simplu ar fi să favorizăm
bucuria .
19616.
Fumurile îngâmfatului ar avea menirea să-i acopere neştiinţa .
19617.
Ruşine nu-i să cerem ajutor ,
ruşine e când cerem ajutor fără să avem nevoie .
19618.
Gândul care nu părăseşte cutia craniană oboseşte neuronii gândirii .
19619.
Sunt pe drumul cel bun când nu mă simt bine că nu mi-am făcut datoria .
19620.
Zgârcitul nu şi-ar risipi viaţa ,
însă nu are încotro .
19621.
Omul de Zăpadă este unic : nu
are păcate !
19622.
În univers nu există excese ,
pământenii le-au inventat .
19623.
Creierul este intransigent ,
inima-i maleabilă .
19624.
Alcoolul nu este bun şi aceasta se vede imediat ce ieşi treaz dintr-o
cârciumă .
19625.
Culmea contrastului . Alb ca
zăpada cu sufletul negru !
19626.
Ignoranţa se instalează rapid prin acordarea formală a dreptului la
educaţie .
19627. Ceea ce simte o persoană despre ea
însăşi este < adevărat > ,
alte păreri , ale altor persoane , sunt < false > .
19628.
Decât al treilea , mai bine
al doilea .
19629.
Cum să vorbeşti de rău un muribund ! La ce i-ar folosi !
19630.
Excepţia . Este foarte
învăţat , păcat că este şi bădăran .
19631.
Nerăbdarea ne expune greşelilor .
19632.
Mai multe minciuni ticluite la repezeală ajung , în final , a se
contazice unele pe altele .
19633. Definiţie . Răzbunarea-i nedreaptă .
19634.
Munca ne oboseşte , nici
lenea nu stă degeaba .
19635.
Duşmanul este ditamai ,
nicidecum mic .
19636.
Negru pe alb . A nins . O cârtiţă bolnavă a ieşit deasupra .
19637.
Vine o vreme , atunci când
îţi declari vârsta dispare tot farmecul tinereţii .
19638.
Se ştie că cea mai mică celulă umană este spermatozidul ; faptul că alergă către unde trebuie
ne ajută să înţelegem că are inteligenţă .
19639.
S-a constatat că viaţa trece şi atunci când nu dorim să o trăim .
19640.
În democraţie este liber să ajungi scriitor .
19641.
Azi . Multe versuri , puţini poeţi .
19642. De la un timp am impresia că oglinda în care
mă uit se grăbeşte .
19643. Ştiu
ce vor zice oamenii , aşa că îşi
răcesc gura degeaba .
19644. Reclamă .
Muştele nu mai trebuie omorâte cu pliciul , mizeria ce rămâne în urma decesului este dizgraţioasă : a fost inventat aspiratorul de muşte .
19645. La fel de periculoasă cât munca forţată este
odihna forţată .
19646. Prietenii vin şi pleacă : îi cerne invidia . Prietenul
veritabil rămâne .
19647. Este prea de tot : a început să fie comparată invidia cu cel mai coroziv dintre
acizi .
19648. Cele două celule umane primordiale au
fost descoperite târziu , deşi ele
au existat decând lumea .
19649. S-a produs o mutaţie : acum este numit răspândac cel ce nu respectă regulile impuse de
pandemie .
19650. Multe persoane din noua generaţie nu suportă
produsele obţinute pe cale naturală .
19651. Reclamă .
Porcii crescuţi în România nu sunt stresaţi , fiindu-le asigurată o viaţă bună de mici .
19652. Nu avem ce face , când ne muşcă tăcerea de limbă , trebuie să ascultăm .
19653. Atenţie :
cel invidiat se curăţă de funingine ,
dar aceasta se lipeşte de cei care invidiază .
19654. Într-o discuţie despre mâncare , când se bat cap în cap reţetele , nu-i nici o pierdere dacă focul nu
este aprins .
19655. Cel ce ia în râs pe omul bătrân sau pe omul
bolnav , sigur nu are minte ;
gestul devine un pic scuzabil numai dacă făptuitorul ştie precis că va muri
sănătos şi ţânăr .
19656. Dintr-o lecţie auto . Centura de siguranţă nu mai foloseşte când bolidul adversarului
intră la noi prin parbriz .
19657. Trebuie inventat altceva : fumatul s-a demodat .
19658. Niciodată un instrument muzical nu o să poată
imita întocmai scârţâitul unei uşi ,
după cum nu găsim în natură un sunet care să se apropie de cel pe care îl
scoate cimpoiul pe ţeavă .
19659. La o conferinţă de studiu subiectele
interesante sunt neavenite : alungă
somnul .
19660. Nu a scris nimeni acel aforism
puternic care să poată înlocui pe cele câteva sute slăbuţe .
19661. Clipele astea care se nasc şi mor , se nasc şi mor , formează timpul .
19662. Ar fi o nenorocire pentru un individ să rămână
totul aşa cum există în prezent ,
numai el să devină tânăr .
19663. Este obligatoriu să fim activi când împrejurările
sunt favorabile .
19664. Trebuie să recunoască cei ce ascultă ceea ce
nu le convine că se află într-un mare impas .
19665. Acum ,
în prezent , este posibil să mişcăm
temeliile viitorului .
19666. Şi Hopa-Mitică are mai multă stabilitate decât
încrederea .
19667. Fie
, să nu avem ocazia să spunem cu
năduf < mulţumesc ! >
19668. Hopa-Mitică ar trebui să fie mascota
optimismului : în urma oricărui
eveniment ocupă verticala .
19669. Să plăteşti hoţul despre care ştii că o să te fure . Cum adică !?
19670. Nu este om să nu fi spus şi vreo prostie , însă , este bine , cât mai
repede , să ne spălăm pe dinţi .`
19671. Când zbiară un măgar nu-i a bună să punem
imediat mâna pe bâtă , este posibil
să-şi recapete liniştea dacă-i oferim o mână de ogrinji .
19672. Vorba aceea : ,, Trăiască cine o învinge ! ”
19673. Cine se bagă unde nu se pricepe îşi dă singur
în cap cu lopeţica ( abia scoasă din tuciul de făcut săpun ! ) .
19674. Înfumuratul . Ştie foarte puţin şi tot ce ştie-i fals .
19675. Totuşi ,
papagalul este de admirat , ţine
minte propoziţia pe care o repetă .
19676. Numai cei în vârstă spun că gelozia este o
vâlvătaie netrebnică , cei tineri se
abţin cu demnitate .
19677. Cine-i dintr-o bucată , ori se supără , ori se
astâmpără .
19678. Cel ce dansează frumos , parcă nu mai este la fel de urât ca înainte .
19679. Trebuie să fim optimişti , şirul numerelor este fără sfârşit .
19680. Smerenia are cale deschisă către oriunde , mai puţin către câmpul de luptă .
19681. Peste
câteva sute de ani se va afla cu
precizie dacă Facebook-ul a creeat câteva genii .
19682.
Ogorul casei mele produce bucatele cele mai bune ; trebuie să ţinem cont că nu mai am vecini .
19683.
Cine a ales nu mai are dreptul să comenteze .
19684.
Să fim serioşi când glumim ,
însă trebuie să glumim .
19685.
Urmaşii mei nu prea îmi admiră biblioteca , poate urmaşii urmaşilor să aibă vreo tendinţă .
19686.
Cine râde , gata , e om ! Depinde cum şi ce fel .
19687.
Tinerii au început să scoată limba îmitând celebrul savant , numai că el a scos limba după ce a
ajuns savant .
19688.
Ocazia de a face un bine nu trebuie aşteptată , trebuie să o creăm .
19689.
Primul semn : prostul refuză
a fi salvat .
19690.
Persoana care plimbă minciunile ,
ori e proastă şi nu are nici un plan ,
ori este vicleană şi are mai multe planuri .
19691.
O femeie frumoasă nu-i bolnavă .
19692.
O mormăială confuză de cuvinte nu-i o metaforă , nici hiperbolă , nici
comparaţie , nici altă figură de
stil , este , totuşi , un veritabil
nimic .
19693.
Un dublu păcat se naşte când este acuzat
un om nevinovat .
19694. Mai toată lumea este bucuroasă când oaspeţii
pleacă ( este vorba de cei neaşteptaţi !
) .
19695. Nepăsarea-i
grea cât piatra de moară ,
atât că stă numai în cârca omului tânăr .
19696. Să ne gândim că fenomenul liguşire este
suţinut de produsul numit salivă .
19697.
În general , lumea doreşte
spectacolul ieftin , ar călca în
picioare pe oricine pentru plăcerea de a vedea suferinţa cum înfloreşte .
19698. Răposaţii
primesc laude neîngrădite scrise în marmură pe care ei nu le pot citi .
19699.
Visul se petrece în suflet ,
coşmarul solicită şi trupul .
19700. Asta e , vine o vreme când nu mai poţi zice nimic .
19701. Cele
mai multe discuţii apar din lipsă de subiecte .
19702.
Oricât am ţie de bine steagul victoriei , tot o să-l fluture vântul .
19703.
Cei care simulează că citesc au o memorie excelentă şi sunt buni actori : ţin o foaie în mână în aşa fel că
toată lumea crede că le este de ajutor ,
din când în când , îşi pun ochelarii
şi cercetează cu degetul de-a lungul unor rânduri ( virtuale ! ) Atenţie : sunt analfabeţi ! Spectatorii cad de acord că a fost o
conferinţă reuşită .
19704.
Tata şi-a consumat din viaţă şapte ani cu : premilitara , războiul
, a trecut Nistrul , a fost în munţii Tatra şi nu s-a
văitat niciodată .
19705.
Un viespar deranjat face mai puţin zgomot decât un cimpoi supărat .
19706.
Prietenul care ne părăseşte ameninţându-ne , de fapt , îi este
ruşine să recunoască greşeala pe care o face .
19707.
Pe Terra este tot o apă şi-un pământ .
19708.
Într-un fruct putred nici viermele nu mai înaintează .
19709.
Din ce în ce mai multe persoane stăpânesc foarte bine cuvintele ; destul de multe persoane nu suferă
propoziţiile .
19710.
Probabil că nu a fost posibil ,
alta ar fi fost situaţia dacă m-aş fi asemănat cu cine ştiu eu .
19711.
Înaintăm destul de greu şi dăm vina pe drumuri ; când vom circula numai cu ajutorul dronelor , nu ştiu ce ne-om face .
19712.
Un om nu poate fi tot timpul pozitiv , ar face explozie .
19713.
Nu are minte cine ia în râs întârzierea mintală a unei persoane .
19714.
Ar fi uriaşă lista cărţilor ce nu trebuie citite .
19715.
Dreptele paralele reprezintă exemplul de nestrămutată insistenţă a
dorinţei de întâlnire .
19716.
Cred că propria-mi conştiinţă a depăşit nişte limite , mă opreşte de câte ori vreau să
distrug un cimpoi care ţipă , pe
motiv că cineva a avut inspiraţia şi răbdarea să-l facă .
19717.
Are calomnia o palmă grea ,
dacă-ţi dă < nişte capace > , nu te mai vindeci .
19718.
Am visat că cer să mi se arate drumul către o comoară ; imediat s-a deschis uşa unei
biblioteci , iar pe un raft erau
nuamai cărţi pe care nu le-am citit .
19719.
Pesimistul o ţine pe a lui ,
optimistul îşi mai dă în petic .
19720.
Şi acolo unde nu există morală ,
anotimpurile respectă rânduiala .
19721. Nu-i
departe momentul când omul cinstit o să fie numit : filozoful .
19722.
Se zice că zicala : <
Fiecare , cu ale sale ! > vine
din vechime şi a fost impusă de stăpânul unui harem .
19723
.
Mincinosul ar trăi ani în plus dacă s-ar strădui să spună adevărul , dar această acţiune i-ar surta zilele
.
19724
. Şi în Iad există ordine
desăvârşită , altfel ar fi încurcate
cazanele ; ca ajutor pentru a fi
asigurată liniştea este folosit un singur instrument : cimpoiul .
19725
.
Minciunile pot fi spuse fără să existe vreun motiv .
19726
.
Deţinem destule comori , ne
lipsesc instrucţiunile de folosire .
19727
.
Se numeşte economisire de tip neconvenţional dacă într-o lună , în urma cheltuielilor aferente , găsesc în cont , în loc de o mie de euro ,
o mie patru sute .
19728
. Şi apa manifestă reacţii adverse , mai ales când este consumată în locul
vinului .
19729
.
Nu-i politicos să împărţim tristeţea cu prietenii , însă le putem cere ajutorul să o punem pe fugă .
19730.
Este la mintea oricui că înjurăturile pot fi folosite numai aici pe
pământ .
19731.
În general dovezile sunt inexacte ,
totuşi pot fi păstrate pentru a impresiona .
19732.
Când interiorul locuinţei este întors pe dos, avem dovada , mai mult
decât concludentă , că sănătatea
copiilor este excelentă .
19733.
< Nu-i sănătos să mănânci numai ce-ţi place ! > , ar fi o lozincă demnă de oricare
campanie electorală .
19734.
Şeful Iadului are către subalterni o singură
cerinţă : < Să nu încurcăm cazanele ! > .
19735.
Brânza ca brânza , păcat de
burduf .
19736.
Lozinca : < Munca l-a
creat pe om ! > a fost lansată cu scopul să ne formeze iluzia că am
descoperit vinovatul .
19737.
Cine nu iese în public elimină posibilitatea , nu tocmai favorabilă ,
de a deveni ridicol .
19738.
Pedeapsa absolută a zilelor noastre :
< Îţi iau telefonul ! > .
19739.
O virtute valorează cât o comoară .
19740.
S-a ajuns la concluzia că textele vechi au prins mucegai , altfel nu se explică : a) cine comentează sau interpretează
obţine opera proprie şi acţiunea se cheamă ( cum alt fel ! ) că a personalizat .
b) cine foloseşte textul fără nici un indiciu despre originea lui , intră în noaptea neagră a
palagiatului .
Circulă
o vorbă : < Multe versuri , puţini poeţi ! >
Dimpotrivă
: acuzaţia de plagiat , fără dovezi , este mai gravă decât plagiatul .
19741. Unele vise ni se opun ; mi s-a propus să devin milionar şi am
refuzat . Totuşi , era vorba de bani nerambursabili
însoţit de clauză : să fie cheltuiţi
urgent . Nici un milionar nu cheltuie toţi banii !
19742.
Nu îşi poate ţine gura închisă nici când se află cu totul sub apă .
19743.
Multe acţiuni sfârşesc prin a nu începe .
19744.
Când primim laude încolţeşte o idee :
nu cumva am fost subapreciaţi în trecut !
19745. Ridurile de bucurie înfrumuseţează .
19746. Frumuseţea este trecătoare ; baloanele de săpun au o mare putere de
convingere în acestă chestiune .
19747.
Mai bine ceva decât nimic .
19748.
O minciună este luată în seamă în momentul în care deranjează .
19749.
Mai rar să vedem un bătrân optimist ,
totuşi să-l lăsăm în pace .
19750.
Un exemplu bun ne poate da toate planurile peste cap .
19751.
Martorii sunt mai periculoşi decât adversarul .
19752.
Nu ştim de ce mai ţine în mână hârtia cu rezumatul conferinţei cel ce
pretinde că improvizează .
19753.
Se întâmplă . Cu cât explică
mai mult , cu atât înţelegem mai puţin
.
19754.
Foarte mare mi-ar fi câştigul la pariurile ce se fac cu ocazia luptelor
dintre animale , însă îmi pare bine
că nu am tăria de a fi spectator .
19755.
O neplăcere ne poate afecta la fel de mult cât o bucurie .
19756.
De obicei , se naşte eroul
când moare soldatul .
19757.
Cu un profesor lângă mine şi greşesc , dar de unul singur .
19758.
Cei din viitor se vor minuna cum ne-am descurcat cu atât de puţină
informaţie .
19759.
Mincinosul poate fi cumpărat şi o să spună adevărul .
19760.
Atât de multă armonie ca în comunitatea grijilor , este greu de găsit .
19761. Ce face omul la tinereţe , este bun făcut ; la bătrâneţe nu mai poate desface .
19762.
A transpune în fapt pot foarte mulţi , pentru a visa sunt în stare puţini ; visul este rădăcina unui proiect puternic .
19763.
Cine ştie ce spune , trebuie
lăsat să ne îndemne .
19764.
Vorba să fie auxiliarul faptei .
19765.
Să lăsăm lauda atât de aproape de noi până la limita care ne protejează
când lucrăm .
19766.
Ignoranţa este o huidumă lipicioasă ,
numai educaţia o poate ţine la distanţă .
19767.
Nemernicul , ros de cea mai
corozivă invidie , caută cel mai
împuţit noroi să-l arunce în acela pe care nici cu privirea nu-l poate atinge .
19768.
Şi în educaţie este valabilă axioma :
ce este mult , rupe cocoaşa ;
inutilul trebuie să ajugă la coşul de gunoi şi acesta să fie descărcat
des .
19769.
Lăudătorul viclean trebuie pus pe fugă .
19770.
Putem să-i spunem ţânţarului ... ţânţărel şi n-o să-şi lepede năravul . Cu diminutivele nu rezolvăm mare
lucru : prostul este prost şi nu
prostuţ .
19771.
Nimeni nu ştie cât o să dureze ceva despre care nu se ştie nimic .
19772.
Unele ţări rămân în urmă ,
altele rămăn la urmă .
19773.
Chilipirul reprezintă sudura dintre două plante care au compatibilizat
cândva : chili şi pirul . .
19774.
Persoana care foloseşte noroiul ca armă ar face mai bine agricultură , ar fi mai igienic .
19775.
Cât ar fi lumea de bună , din
mâncare şi din băutură nu o scoate nimeni .
19776.
În momentul în care fanatismul slujeşte ignoranţa , se petrec crime oribile ;
nu se cunoaşte nici un caz când un animal dă foc unei fiinţe vii .
19777.
Să baţi din palme minute în şir pentru că aşa face toată lumea este o
maimuţăreală care justifică axioma lui Darwin .
19778.
Nu cred că va salva lumea cel care ţipă : < Uitaţi-vă la mine cum o salvez ! > .
19779.
Omul cumpătat menţine sistemul ,
omul excentric îl dezvoltă .
19780.
Criticul care se vinde este un trădător .
19781. Aşa au fost vremurile : locul special pentru aţa mămăligii a fost un cui .
19782.
Eminescu i-a lăsat Limbii Române rădăcinile , dar a făcut-o să zboare .
19783.
Până în final , leneşul
urăşte viaţa ; viaţă însemnă mişcare
, activitate .
19784.
O idee despicată în multiple părţi ,
neantizează .
19785.
Călăii nu au împins omenirea înainte .
19786.
Prostul este maestru la capitolul vicleşug .
19787.
Timpul nu prea mai are răbdare :
ghioceii sună în plină iarnă .
19788.
Când toate dimprejur tac , ar
fi o bucurie să scârţâie scaunul !
19789.
Nu poate zbura cel căruia nu i s-a vindecat gălbenuşul .
19790.
Viaţa nu a doborât pe nimeni ,
altcineva se ţine de prostii .
19791.
Omul vesel calcă necazul în picioare , omul trist îl bagă în sân .
19792.
Bucuria oferită de alcool miroase urât .
19793.
Bucuria copilului este lamura vieţii umane .
19794.
Bucuria care dă peste margini zdruncină un pic neuronii .
19795.
Omul este bucuros când scapă de durere .
19796.
Nu l-a doborât bucuria ,
nefericirea nu mai încearcă .
19797.
Libertatea ne oferă lanţuri de aur .
19798.
Şi Universul respectă rânduiala .
19799.
Cine seamănă în suflet sămânţa bucuriei , viitoarea floare va dezvolta un miros demn de clipele fericirii .
19800.
Haosul nu-i de admirat , este
prea complicat .
19801.
Ordinea este paznicul libertăţii
.
19802.
Colivia noastră e minciuna .
19803.
Tot ce-i fără limite se autodistruge .
19804.
Face spume cel ce se crede şampanie .
19805.
Durerile respectă legile peştilor :
cel mare înghite pe cel mic .
19806.
Dorim adevărul care ne convine .
19807.
Trist este omul care a ratat o bucurie .
19808.
Momentele dese de bucurie produc obişnuinţă .
19809.
Să fim bucuroşi că putem face o bucurie .
19810.
Omul bucuros are vorba moale ,
ţipătul însoţeşte falsa bucurie .
19811.
Omul tânăr , bucuros /
Trânteşte necazul jos .
19812.
Publicul nu iartă , mai mult , apasă pedala .
19813.
Politicianul care nu minte ,
nu ştie ce face !
19814.
O tâmpenie uriaşă : să te
porţi urât cu cineva pentru că ai primit comandă politică .
19815.
Frumuseţea durează până când cel ce o deţine întoarce foaia .
19816.
Să fim serioşi când râdem .
19817.
Râsul celui aferat este violabil .
19818.
Cine a râs la urmă a avut răbdare .
19819.
Când ne umflă râsul , să nu
ne facem de râs .
19820. Să râzi cu lacrimi pe obraz , asta însemnă să fii patriot .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu