Grigore ROTARU DELACAMBORU GÂNDURI DE OCAZIE... Volumul al treilea

 

Grigore ROTARU DELACAMBORU

GÂNDURI DE OCAZIE...

 

 

Volumul al treilea

 

 

20001. De povestit mai povestim, însă nu prea mai există cine să asculte.

20002. Ca reacţie adversă pentru libertate a fost descoperită un fel de ţâvnă pe care numai plictiseala ar trebui să o dea.

20003. Proştii sunt de neînlociuit la alegeri.

20004. Novicele trebuie îndemnat să accepte că nu este nevoie să accţioneze cu două batiste pentru o pereche de muci.

20005. În cazul sunetului de cimpoi abia ecoul ecoului devine cât de cât suportabil.

20006. Cine citeşte demonstrează că ştie alfabetul.

 

20007. Periculos este omul care nu acceptă să fie iertat.

20008. Lumina suferă când triumfă minciuna.

20009. O carte proastă apare dacă autorul deţine priceperea de a folosi anapoda cuvintele.

20010. Oriunde în lume, oamenii politici care îşi iubesc ţara sunt plătiţi la fel de bine cât cei care nu îşi iubesc ţara. 

20011. Unele reclame sunt aşa de violente că te îndepărtează de obiectivul luat în considerare.

20012. Cine nu-i de acord ar trebui să folosească nişte cuvinte de împotrivire şi nu ditamai bâta.

20013. Primul pas către fericire este sănătatea, al doilea este liniştea.       

20014. M-a părăsit un dinte; doar în copilărie am mai fost ştirb.

20015. Dacă pământul este plat, atunci bolta cerească este o semisferă solidă pe care alunecă nişte semne luminoase numite aştri.

20016. Dacă Popeye ar fi consumat lăptuci, acestea ar fi devenit la fel de celebre cât spanacul.

20017. Invidia apare din senin şi intră în mintea unui apropiat.

20018. Un medic bun se gândeşte permanent că o să deviună şi el pacient cândva.

20019. Decât să mă strângă pantoful, mai bine merg desculţ.

20020. Calificativul pentru faptele zilei îl dă somnul de noapte.

20021. < Incredibilul > este uşa camerei în care se află < credibilul >.

20022.  Maimuţele se supără când se afirmă că omul este urmaşul lor.

20023. Pământul se învârte; unii consideră că a consumat iarbă .

20024. Limita dictează.

20025. Scălâmbăială jalnică – aceasta-i falsa modestie.

20026. Totuşi, pentru cine nu se poate abţine este mai bine să dea cu bâta în baltă decât cu bâta în oameni.

20027. Solicită multă chibzuinţă momentul în care dorim să fim neserioşi.

20028. Duşmanul veritabil este harnic: sapă.

20029. Primul pas către templul mândriei este falsa modestie.

20030. Primejdia se umflă în pene când este amânată.

20031. Foarte mulţi tineri care s-au străduit să îmbătrânească, au reuşit.

20032. Îndoiala tulbură clipa.

20033. Moartea nu are suflet.

20034. Decât să mănânc orice, mai bine mănânc ce trebuie.

20035. Cuvântul aspru taie în carne vie, cuvântul năpraznic rupe oasele.

20036. Neastâmpărul albinei începe cu prima lacrimă a salcâmului.

20037. Sunt oameni care nu pot spune decât adevărul, unii care nu pot spune decât minciuni şi mulţi alţii care nu ştiu ce să spună.

20038. Ar fi minunat dacă am învinge răul trimiţând văzduhului fluturi de hârtie creponată.

20039. Liniştea sclavului este a unui om învins.

20040. Cel mai bun bucătar este bărbatul, totuşi , fiind băiat de salon lasă femeia să gătească.

20041.  O faptă capătă aură numai sub imensa umbrelă a libertăţii.

20042. Fericirea universală este o utopie; fericirea dezbină.

20043. Dorind să alunece, lacrima caută obrazul.

20044. Leneşul afirmă că cel mai uşor este să stai degeaba.

20045.  Vorba aspră care ne ridică nu trebuie scoasă din dicţionar.

20046.  Până la urmă, uleiul încins potoleşte gogoaşa înfuriată.

20047.  Când foamea-i potolită la repezeală, boala se apropie zâmbind.

20048.  Prostul nu trebuie sfătuit, le ştie pe toate.

20049. Şi capodoperele au valori diferite.

20050.  Omul rău nu poate simula răutatea.

20051.  Viciile sunt ţanţoşe.

20052.  Vorba urâtă lăsată în libertate lăstăreşte.

20053.  Necredinţa compatibilizează cu falsa libertate.

20054.  Nefericirea neajutată dispare.

20055.  Duşmanul inteligent ne oferă situaţii potrivnice din care avem de învăţat.

20056.  Ar fi de bun augur plecăciunea unor cuvinte în faţa tăcerii.

20057.  Maturizându-se, teama devine frică.

20058. Frica şi speranţa produc încordarea neuronilor.

20059. Intenţia de a fi mai deştept decât trebuie transformă fluidul catifelat al vorbirii într-o rostogolire gloduroasă de sunete.

20060. Mai ales, în gestionarea dorinţelor este necesară cuvenita măsură.

20061. Omul sucit consideră că minciuna are întâietate.

20062. Duşmanul care te mănâncă de viu este boala.

20063. Omul nelniştit nu are timp să întâmpine fericirea.

20064. Prostia nu are leac deoarece nu este boală, este o stare.

20065.  Banii desfiinţează omul lacom.

20066.  Cine consideră că va muri vreodată, acela este un filozof pesimist.

20067. Omul înfometat care vociferează este somat să-şi înghită vorbele; răspunsul este promt: < vorbele inghiţite nu ţin de foame.>

20068. Frica este biciul pe care îl foloseşte puterea.

20069. Presupunerea ne îndepărtează de momentul când vom descoperi adevărul.

20070.  Cerul se oglindeşte în apă pentru a veni în ajutorul celui ce nu îl poate privi direct.

20071. Nedreptatea tulbură liniştea.

20072. Prea mulţi închid ochii şi nu văd nimic.

20073. Omul bun care devine rău nu a fost suficient de bun.

20074.  Scrisul ca scrisul, cititul ne omoară.

20075. Fapta bună respectă odihna cuvintelor.

20076. Nimeni nu s-a făcut de râs învăţând.

20077. Cele vechi pot oferi unele noutăţi.

20078. Vorba lungă nu umple un gol cât de mic.

20079. De ştiut ştim câte ceva, însă nu atât de mult cât pretinde înfumuratul că ştie.

20080. Când se întâlnesc ştiinţa, înţelepciunea şi talentul în aceeaşi minte, atunci este posibil să apară o capodoperă. 

 20081.  Copiii trebuie crescuţi pentru viitor.

20082.  Lipsa invidiei înseamnă bogăţie.

20083.  Natura a fost şi va fi plagiată.

20084. Învăţătura peste măsură nu face omul mai deştept decât este necesar.

20085. Dependenţa de fericire ar topi întreaga putere a unui om.

20086.  Omul nefericit caută un drum; omul fericit are de toate.

20087. Încercarea fără oprelişti a leacurilor este semn de boală teribilă.

20088. O cât de mică greşeală necorectată devine piesă de rezistenţă într-un lanţ al slăbiciunilor.

20089. Un paradox: omul creşte, viaţa descreşte.

20090. Bogăţia străluceşte când cumpătarea o companiază.

Variantă: Săvârşim un act de cruzime când sugerăm omului sărac să fie cumpătat.

20091. Nu există permanent momente favorabile pentru a fi veseli.

20092. Moartea este buretele absolut.

20093. Admiraţia are viaţă scurtă, invidia trăieşte mai mult.

20094.  Rana care nu se vede se închide greu.

20095. Cel rătăcit nu are calea îngrădită.

20096.  În natură nu există un act ruşinos.

20097. Adevărul are o singură limbă.

20098. Încrederea se câştigă foarte greu, însă neîncrederea se instalează uşor.

20099.  O compatibilitate ce tinde spre perfecţiune se stabileşte între natură şi înţelepciune.

20100. Graba ne ţine pe loc.

20101. Cu uşurinţă devine crud făţarnicul.

20102. Boala e mai eficientă decât leacul, altfel am deveni nemuritori.

20103. Liguşitorii se află cu o treaptă mai jos dect lingăii.

20104. Suntem of-ul unei adieri.

20105.  Când este cazul trebuie să acceptăm tăcerea ca formă de apărare; tăcerea este egală cu ţipătul într-o cameră fără fereastră.

20106. Fâlfâiala amestecă aerul.

20107. Păcatele altuia ( mai ales ale adversarului ) strălucesc, pentru păcatele propii chemăm o ceaţă deasă.

20108. Deja e putred traiul în fărădelegi.

20109. Tăcerea poate acoperi oricât de multe cuvinte.

20110. Prostul care nu caută cearta, nu este veritabil.

20111. Adevăru-i diamant, minciuna-i pulbere.

20112. Omul neliniştit caută fericirea, omul liniştit a găsit fericirea.

20113. Talentul scriitorului fereşte cuvintele de a fi chinuite.

20114. Căderea slujeşte necondiţionat igiena.

20115. De mare ajutor să avem un duşman sănătos la minte.

20116. Moliciunea leneşului ne îndeamnă să bănuim că bea numai leşie.

20117. Suntem călători; călătorul este fericit dacă înaintează.

20118. Deageaba-i ştiinţă dacă lipseşte mintea.

20119. Majoritatea e grea.

20120. Fapta oferă cuvintelor odihnă.

20121. Ploaia măruntă coboară văzduhul şi ridică iarba.

20122. Persoana care, fără motiv, ne întoarce spatele, are faţa hidoasă.

20123. Cel căruia îi facem binele cu forţa şi nu-i recunoscător, nu-i vinovat.

20124. Ticălosul are o singură idee în cap: să nu devină om.

20125. Intervalul dintre două clipe este nul, altfel s-ar prăbuşi întreg universul.

20126. Ştiinţa înghite întuneric.

20127. La mânie omul acţionează numai pe baza activităţii neuronilor care nu produc gândire.

20128. Înţelepciunea nu compatibilizează cu falsa modestie.

20129. Ignorantul poate etala în oricare moment tot ceea ce ştie.

20130. Văpaia urii compatibilizează cu inima iadului.

20131. Regina tuturor liniilor este linia dreaptă.

20132. Obligatoriu: unele cărţi trebuie citite; ar trebui dată o lege în acest sens.

20133. Pentru omul care nu se pricepe, un specialist nu are nici o valoare.

20134. Falsa modestie ne îndeamnă să afirmăm că laudele ce ni se aduc sunt prea mari.

20135. Zâmbetul întinde ridurile; zâmbetul permanent ne-ar face faţa cimpoi.

20136. Lacomul îşi potoleşte foamea permanent.

20137. Baloanele de săpun fac explozie fără să producă pagube.

20138. Şi bătrânul ar fi optimist, însă articulaţiile se împotrivesc.

20139. Povestea numintă < pământul e plat > ne atenţionează că reprezentarea lui printr-o sferă perfectă nu este corectă.

20140. Improvizaţia are unicul avantaj că poate fi demontată uşor.

20141. Cu greu pot fi citite unele cărţi scrise uşor.

20142. Aforismul: o propoziţie înghesuită.

20143. O minciună obraznică nu are pic de ruşine.

20144. Trabucul prezintă avantajul că fumătorul nu mai trimite în plămâni fumul toxic degajat prin arderea foiţei ce înveleşte tigara.

20145. Dacă am primi ceea ce merităm am fi mai potoliţi.

20146. Poezia scrisă rămâne un motiv puternic pentru unele trăiri poetice.

20147. Mulţi aşteaptă să treacă timpul.

20148. Când cineva spune adevărul, se naşte o căutare violentă .

20149. Complimentul către un bărbat se potriveşte ca nuca în perete, însă, de multe ori, peretele este făcut ţăndări.

20150. O carte poate fi scrisă foarte uşor, este necesar să nimerim hârtia care poate răbda şi unele greşeli.

20151. Otrava indusă de vorba rea nu are antidot.

20152. Scriitorul e scrib: cineva din eter dictează şi el scrie.

20153. Există şi prieteni care nu ne părăsesc la nevoie.

20154. Pentru totdeauna, lumea o să zică tot ce a mai zis.

20155. Răzbunarea consumă energie degeaba.

20156. Cine vorbeşte mult uită şi ceea ce ştia.

20157. Bârfa începe lângă tomberon şi nu se îndepărtează prea mult de acest loc.

20158. Binele nu mai are loc dacă nu combatem răul.

20159. Proba contrarie anulează elanul.

20160. Cel care se târăşte este bucuros că stârneşte praful.

20161. Fruntea netedă este susţinută de lipsa circumvoluţiunilor.

20162. Invidia picură amărăciune în sufletul emitentului.

20163. Exactă cât geometria este natura.

20164. În Univers o cât de mică dezordine ar favoriza prăbuşirea către acel punct al începutului.

20165. Înţelegem cu greu:  de ce plutesc norii cu milioane de tone de apă în cârcă.

20166. Numărul cititorilor se micşorează deoarece o parte însemnată devin scriitori.

20167. Este necesar să fii < cineva >, încât să ai câţiva duşmani.

20168. Spre deosebire de nenorocire, situaţia dificilă suportă amânare.

20169. Omul care aruncă vorbele fără să le înţeleagă, după fiecare propoziţie oferă explicaţii, şi ele, fără nici un înţeles.

20170. Lacrima de bucurie apare când paharul inimii suferă de prea plin.

20171. Zâmbetul care ascunde o lacrimă este un zâmbet umed.

20172. Dragostea fără sfârşit trăieşte mai puţin decât celelalte surate ale ei.

20173. Moda ne arată cât de repede îşi pierd valoarea unele materiale.

20174. Scriitorul ar lua-o razna dacă ar gândi tot ceea ce scrie.

20175. Leneşul are atât de multe de făcut încât îi este frică să înceapă ceva.

20176. Păcatul însoţeşte prostia.

20177. Tinereţea este ultimul vârf pe care îl atinge omul, dincolo se află o pantă bună pentru rostogoliri.

20178.  Escrocul lipsit de inteligenţă, ori este borfaş, ori coteţar.

20179. Diagnosticul luat în serios, până la urmă, poate fi corect.

20180. Cei mai tineri decât mine au tot atât de multă dreptate câtă am avut eu în tinereţe în faţa celor mai în vârstă.

20181. Bărbatul fandosit reprezintă un accident genetic, o femeie mofturoasă e suportabilă.

20182. Viaţa nu ascunde nimic, misterul apare favorizat de neputinţa noastră de a înţelege.

20183. Prezentul este de-o clipă, de fapt este planul imaginar ce împarte această clipă în două.

20184. Este veritabil duşmanul care cade pe gânduri atunci când este iertat, ceilalţi sunt nişte ageamii.

20185. Nimic mai punctual decât clipa.               

20186. Există oameni care nu stau degeaba, însă nu muncesc.

20187. Părul vopsit rămâne impasibil pe timpul fenomenelor magnetice.

20188. Înţelegerea produce moleşeală.

20189. Este greu să faci inima să priceapă că ai îmbătrânit.

20190. Cuvintele unui aforism consideră că sunt puse la punct.

20191. Un partid politic care nu minte doreşte să dispară.

20192. Cine doreşte moartea cuiva gândindu-se la un eventual avantaj, bestie se numeşte.

20193. Mincinosul merită să primească un zâmbet leşinat.

20194. Nu putem etala ceea ce nu avem.

20195. Dincolo de limita răbdării poate avea loc, fie un incendiu, fie o inundaţie, sau, Doamne fereşte, un cutremur devastator.

20196. În stil camborean: < Te-am iertat şi ţine minte: să nu mai fi prost ! >.

20197. Tăcerea care se lasă brusc instalează o linişte încordată.

20198. Omul bun respiră corect.

20199. Se rătăceşte cine işi elimină din memorie drumul dpre acasă.

20200. Cine-i trist fără motiv, precis ne pregăteşte ceva.

20201. Pe motiv că bogăţia reprezintă o povară imensă, mulţi acceptă să devină sărci.

20202. Mă uit în oglindă numai când vreau să compatibilizez cu mine însumi.

20203. Mincinoşii sunt de un singur fel: nu spun adevărul.

20204. A făcut rost de o roată a olarului performantă: doreşte să facă baloane de săpun.

20205. După ce termină carnea emitentului, invidia atacă scheletul.

20206. Nu are haz minciuna spusă în moment neprielnic.

20207. Eternitatea: cineva fără limite.

20208. Duşmanii nu au nici o putere dacă nu avem prieteni sub acoperire.

20209. Cel mai simplu alfabet este al tăcerii.

20210. Îngâmfatul consideră că nu a greşit niciodată.

20211.  Nimic nu se pierde: răbdarea se transformă în vijelie când o supapă specială se deschide.

20212.  Lacrima care apare la comandă pătează obrazul.

 

20213. Şi firul de păianjen face umbră.

20214. Când doreşti să spun ceea ce îţi place, nu înseamnă că există libertatea cuvântului.

20215. Vorba bună e suflată cu aur.

20216. Cel mai uşor de găsit este motivul de ceartă.

20217. Neruşinarea îi boală incurabilă.

20218. Norocul nu dă de pomană.

20219. Zvonul este o forţă a răului.

20220. Cine-i cu ochii în patru nu vede esenţialul.

20221. Arma linguşitorului: otrava dulce a vorbelor. Când linguşitorul este agreat, societatea se află în destrămare.

20222. Oare, cum erau descrise marginile pământului pe timpul când era considerat plat.

20223. Diferenţa dintre greşeli şi păcate este că toate greşelile pot fi iertate.

20224. Cine bate apa-n piuă, nu o să culeagă unt.

20225. O persoană în vârstă acoperită cu podoabe poate fi considerată împodobită.

20226. O minte înţepenită nu este de ajutor pentru o conversaţie elegantă.

20227. Leneşul poate fi insultat numai când i se propune un loc de muncă.

20228. Mai adânc decât marea este sufletul omului bun.

20229. Prietenul adevărat merită mai mult decât poate să accepte.

20230. Balonul de săpun imită curcubeul tremurând.

20231. Oamenii trebuie ajutaţi să ne cunoască.

20232. Lacomul îndeasă în el până plesneşte.

20233. Cruzimea e starea omului ce are toţi neuronii deranjaţi.

20234. Mai rea decât moartea este viaţa trăită în templul absurdului.

20235. Şi în zona cunoaşterii este posibil să ne rătăcim.

20236. Nu există cuvânt urât, urâtă-i zicerea în care este integrat.

20237. Dacă cele folositoare sunt şi plăcute, cu atât mai bine.

20238. Acolo unde nu-i observabil motivul unei acţiuni, există motivul sub acoperire.

20239. Plăcerea cuvântului este să fie de folos.

20240. Cine cere permanent, până la urmă, nimereşte nefericirea.

20241. Fiecare aducere aminte produce un rid.

20242. Tânărul demonstrează, bătrânul produce axiome.

20243. Generaţia ce urmează celor bătrâni, tace.

20244. Unele bucurii sunt dureroase.

20245. Ideea că nu mai eşti tânăr te scoate din minţi.

20246. Durerea ne duce aminte că suntem muritori; totuşi, când ne părăseşte durerea întinerim.

20247. Bătrânul sănătos este suportabil.

20248. Cel care moare de tânăr nenoroceşte pe cei în vârstă.

20249. Un optimist este omul care nu a cunoscut durerea de măsea.

20250. Lumea este bolnavă când prea mulţi indivizi nu sunt sănătoşi.

20251. Prostia poate vizita pe oricine, dau greş cei care îi dau voie să intre în casă.

20252. < Mâine > face parte din Marele Necunoscut.

20253. Şi legendele urcă spre stele şi se risipesc.

20254. Liguşirea afişează că nu are nimjic tainic, însă la capitolele obrăznicie, tupeu şi îndrăzneală rămâne de neîntrecut.

20255. Este posibil să ni se arate o cale, de ridicat nu ne ridică nimeni, toţi reclamă durerea de mijloc.

20256. Începutul este transformabil.

20257. Foarte repede se vând lucrurile care nu folosesc.

20258. Leneşul se miră permanent de faptul că trebuie să ocupăm şi poziţia verticală.

20259. Dorinţa produce mişcarea.

20260. Buruiana tăiată capătă înverşunare; solul trebuie săpat adânc şi nu răzuit.

20261. De la mugure până la frunza care cade e stăpână descreşterea.

20262. Nu prea este clar: timpul include veşnicia sau invers.

20263. Creierul fabrică minciuna, sângele este doar gazdă.

20264. Încurajăm tristeţea plângându-ne.

20265. Egoistul ţine morţiş să fie urmat.

20266. Eternitate comprimată este clipa.

20267. Numai cine are bani poate deveni robul lor.

20268. Cine simulează că e prost, nu prea bate la ochi; cine simulează că este bun, se face de râs.

20269. Ce zice optimistul: >>>>>>>>>>; ce zice pesimistul: <<<<<<<<<<<<<.

20270. Ceasul fără limbi ( năuc!): / are doar un simplu cuc.

20271. Bunica zicea că sufletul trebuie ţinut în Casa Mare a inimii.

20272. Omul neatins de vreo afecţiune, nu ştie ce-i sănătatea.

20273. Gândul este izvorul faptei.

20274. Cine doreşte să pară isteţ cu orice preţ, mai întâi să studieze un prost.

20275. Nici praştia, nici bâta, nici arcul nu prevesteau fapte bune.

20276. Jaful este rapid, risipa este mai lentă.

20277. Cel care vorbeşte fără sfârşit, uită să spună ceva.

20278. Omul luminat nu tulbură buna rânduială.

20279. Natura este intransigentă, însă nu a dezamăgit pe nimeni.

20280. Supărarea ne cuprinde când neuronii nu se înţeleg între ei.

20281. Modestia călătoreşte nevinovată, falsa modestie, aproape obraznică, are ţâvnă.

20282. Primul gest al mincinosului descoperit este că pune mâna pe bâtă.

20283. Leneşul este de partea imposibilului.

20284. Fără trup am pluti invizibili, fără suflet nu am fi oameni.

20285. Un păcat greu: să avem minte şi să nu o folosim.

20286. Multe sentimente sunt preţuite post-mortem.

20287. Este posibil că nevoia de a fi admirat ( narcisism) îl face pe om să folosească zilnic Fcebook-ul; cine îşi publică portretul din trei în trei postări, spulberă oricare îndoială ( ceea ce nu este rău ! ) .

20288. Lacrima bucuriei este semn că dreptatea a biruit.

20289. Omul rătăcit are mai multe şanse de supravieţuire decât cel căzut în prăpastie.

20290. Duşmanul poate leşina de bucurie dacă nu-i facem rău.

20291. Este criminală fapta de a fi rău cu un om necăjit.

20292. Dintre celule, neuronii îşi manifestă nemulţumirea violent.

20293. Am început să devin din ce în ce mai bogat ( dorindu-mi din ce în ce mai puţine lucruri).

20294. Îndrăzneţul care ocoleşte obrăznicia, merită încurajat.

20295. Florile şi învăţătura pun în evidenţă lumina.

20296. Brâncuşi a obligat materia să ne povestească despre sărutul fără sfârşit.

20297. Mai ales, bogăţia minţii ar trebui împărţită şi nu risipită.

20298. Mai bine s-ar lăuda decât să afişeze falsa modestie.

20299. Materia călătoreşte.

20300. Limbile ceasului nu sunt în stare să bârfească.

20301. Sămânţa minciunii sub tăria întunericului încolţeşte.

20302. Nici un folos când vorba întrece gândul.

20303. Pentru adevăr minciuna-i lipitoare.

20304. Cine se coboară pentru a intra în graţiile prostului, o face degeaba.

20305. În spatele tăcerii se ascund fel de fel de cuvinte.

20306. Dorinţa amatorului de ceartă este să primească ceva pe degeaba.

20307. Înţelepciunea şi tristeţea sunt incompatibile; nici bucuria exagerată nu-i în firea înţeleptului.

20308. Ingurgitatorii de serviciu preiau oricare zvon pe nemestecate.

20309. Aşa cum este gândit în  prezent, Timpul se află pretutindeni.

20310. La mânie vorbele devin sălbatice.

20311. Timpul le cuprinde pe toate: nemărginirea îl face să curgă.

20312. Îndemn: să nu începem fapta cu sfârşitul.

20313. Cineva ne-a oferit timp să existăm, suntem obligaţi să folosim timp pentru a trăi.

20314. Sluga nimicului este atotştiutoare şi obraznică.

20315. Golul interior se formează vorbind verzi şi uscate.

20316. Cine doreşte mai mult optimism să toarne lichid în paharul plin.

20317. Musculatura feţei nu permite să urlăm zâmbind.

20318. Ecoul ne aduce aminte ce s-a spus.

20319. Există şi medicamente bune de aruncat.

20320. Totuşi, există clipa în care evităm viitorul.

20321. Speranţa compatibilizează cu nesfârşitul.

20322.  Mai multă frumuseţe decât în satul în care m-am născut, este posibil doar în Rai să existe.

20323. Dacă am reuşi să întinerim când avem poftă, nimic nu ar fi imposibil.

20324. Optimistul nu crede în ceea ce nu ar dori să i se întâmple; pesimistul nu crede în nimic.

20325. Când se termină cercetarea lor, puţine păreri mai rezistă.

20326. Nici un lichid nu stinge setea de cunoaştere.

20327. Fără să-i fi citit un rând, criticul care afirmă despre o carte că ar fi scris-o mai bine, nu-i serios.

20328. Natura trăieşte din plin, o parte din oameni doar există.

20329. Durerea ne trezeşte la viaţă.

20330. Torţionarul ajunge la starea de sadism în momentul în care descoperă că este cu mult mai neputincios decât victima.

20331. Titanii literaturii mondiale sunt foarte des citaţi şi din ce în ce mai puţin citiţi.

20332. Pe la mijlocul vârstei a patra multe lucruri devin imposibile, cu toate că în tinereţe realizarea lor era un fleac.

20333. Comedia tragică a surplusului: din ce aduni, să pierzi tot mai mult.

 

20334. Răutatea blândă: binele cu forţa.

20335. Niciodată nu suntem pregătiţi pentru clipa următoare, totuşi, acesteia nu-i sare ţandăra.

20336. Foamea salvează celula.

20337. Sărutul nu-i o treabă formală .

20338. Trăirea plenară este întruchipată în poezie; o celulă moartă trece în hăul nimicului.

20339. Ecoul adaugă o nuanţă catifelată sunetului dintâi; ecpul multiplu transformă sunetul într-o curgere molcomită şi foarte neclară pentru auz.

20340. Prostul străluceşte când inventează.

20341. Pe timpul războiului gloanţele nu sunt făcute din hârtie creponată. Gloanţe de fum doar toamna foloseşte.

20342. Evident: Decât dispariţie, o vindecare dureroasă este de preferat.

20343. Sănătatea este de vină că o neglijăm.

20344. În vaduri triste morile aşteaptă picătura.

20345. Omul viclean se expune şi atunci când încearcă a se ascunde.

20346. Produce răutate binele peste măsură.

20347. Fără minte nici prostii nu-i posibil să facem.

20348. Lesne devine invidios cel neînzestrat.

20349. Avertismentul nu angajează nici o răspundere.

20350. Când nu am cu cine vorbi, citesc o carte.

20351. Pentru nici o boală închipuită nu a fost decoperit leac.

20352. Cel puţin două afecţiuni apasă asupra celui care a uitat că a minţit.

20353. Nu înseamnă că eşti o persoană discretă dacă nu ai cont Facebook.

20354. Pricinarii pretind că doresc conversaţie.

20355. Necazul se umflă în pene când este luat în seamă.

20356. Unele persoane se enervează când sunt contrazise şi abia atunci spun adevărul.

20357. Viitorul nu reprezintă ziua de mâine, ci clipa următoare.

20358. Selecţie: să auzi numai ceea ce îţi place.

20359. Gândul îndeamnă fapta să se producă.

20360. Nici un cuvânt nu este sec; felul greşit în care aşezăm cuvintele formează golul. 

20361. Binele universal nu există.

20362. Dacă ar şti lumea ce ştiu eu, ar tăcea.

20363. Lângă omul meschin / Viaţa este un chin.

20364. Creşte puterea răului făcut şi neluat în seamă.

20365. Mânia şi neputinţa se ajută una pe alta.

20366. A lăuda pe cel ce merită, fără nădejdea unui avantaj, nu are legătură cu linguşeala.

20367. Nu trebuie întreruptă suferinţa care vindecă.

20368. Tinereţea trăită în lumina a ceea ce numim cinste trimite fericire către etapa numită vârsta a patra.

20369. Bucăţile ce au rezultat dintr-o minciună distrusă trebuie aruncate în tomberon.

20370. Înaintea cuvintelor a fost tăcerea.

20371. Bucuria fără motiv e tristă.

20372. Numai gura lumii are libertate totală.

20373. Cine a ridicat piatra, poate începe construcţia.

20374.  Structura corpului omenesc ( la nivel Micro) este la fel de complicată cât a Universului ( la nivel Macro ).

20375. Adevărul spus în faţă produce riduri adresantului.

20376. Ne rătăcim uşor ascultând gura lumii.

20377. Iertarea parţială nu rezistă.

20378. Cel ce şi-a vândut sufletul, nu mai ştie de Dumnezeu.

20379. Cel ce nu doreşte să spună că a greşit, face un ocol < vorbăreţ > din care să descoperim care au fost cauzele favorabile nefericitului < accident > nenumit şi neasumat.

20380. Nu există loc unde să ne ascundem de propria conştiinţă.

20381. Prostia deghizată devine naturală dacă o ţine langa.

20382. Nici o suferinţă sufletească nu vindecă.

20383. Fapta ce are acoperiş dreptatea, aduce fericire.   

20384. Pentru a fi veselă, inima solocită desfătare.

20385. Deranjează pământul cel ce se târăşte.     

20386. Încordarea ce zace în omul rău se poate stinge printr-un act de cruzime.    

20387. Cuvântul urât e trimis în suflet, unde face explozie.  

20388. Omul părăsit de minte, ori nu mai vede nimic, ori trăieşte într-o lume virtuală.  

20389. Mânia ca răspuns la mânie nu produce stingere, ci vâlvătaie.     

20390. Nefericirea se hrăneşte cu faptul că este luată în seamă.   

20391. Munca pe timp de pace lasă rânduiala neclătinată.  

20392. Mai bine o tăcere care întârzie decât o vorbă nepotrivită spusă grabnic.  

20393. Trebuie să înlăturăm tristeţea; tristeţea fără motiv este ucigătoare.  

20394. Imaginea clipelor fericite rămâne captivă pentru totdeauna în suflet.  

20395. Activitatea potrivită stării sufleteşti este pavăză tare împotriva oricărei boli. 

20396. Împlinirea oricărui vis poate fi reală: este necesar să ieşim din zona virtuală.

20397. Degeaba aprindem lumânarea în mijlocul furtunii.  

20398. Fericirea fuge de locul unde vibrează vorba urâtă. 

20399. Ignoranţa-i zidul de care nu putem trece.  

20400. Fapta ne ridică, fapta ne coboară; în cauză e felul ei.

20401. Tulbură aerul surplusul de cuvinte.  

20402. Fericirea fără sfârşit nu-i hărăzită nici unui muritor; şi învingătorul consumă doar fericirea clipei.  

20403. Perpetuarea e un foc sălbatic ce străbate celulele vii.  

20404. Cine consideră că va muri, nu este pe deplin sănătos.  

20405. Tăcerea de lungă durată face să dispară unele cuvinte.  

20406. O fi ghinion faptul că am răcit pe vreme de caniculă!

20407. Cine îşi face rău lui însuşi, nu se cheamă păcat, ci prostie. Cel care face rău altuia poate fi numit ticălos.   

20408. Numai bucuria anunţă fericirea.  

20410. Când se umple paharul bucuriei, curg pe obraz lacrimi sfinte.  

20411. Distanţa dintre stăpân şi servitorul lui este foarte mică.  

20412. Mincinosul adoptă o atitudine elegantă din momentul în care i se pare că îl credem.  

20413. Cine sare peste domeniul binelui, degeaba caută fericirea.

20414. Odată < zidită > o carte, ori dăinuie la nesfârşit, ori dispare în neant; calitatea temeliei dictează direcţia. 

20415. Bunăstarea egală pentru toţi indivizii este o utopie, în cauză fiind structura internă a fiecăruia.

20416. Nemernicul este lipicios.

20417. Omul generos calculează, cheltuitorul risipeşte.

20418. Un om îşi atrage calificativul < de geniu > datorită cantităţii şi calităţii a ceea ce oferă omenirii.

20419. Dezamgirile în urma plăcerilor provoacă, pănă la urmă, sferinţă cronică.

20420. Adio fericire, când sacrificăm sănătatea.

20421. Instinctul este săgeata care atinge întotdeauna punctul dorit.

20422. Degeaba încercăm, vântul este invincibil: se poate juca elegant cu pulberea care vom deveni.

20423. Talentul are de toate, mai puţin faptul că nu-i multilateral.

20424. Lacrima de bucurie este soră cu roua. Roua este lacrima de bucurie a cerului.

20425. Un nonsens: aforismul ermetic.

20426. Moartea poate fi neglijată – trăind.

20427. Omul îşi menţine reputaţia ducând o permanentă bătălie cu duşmanii din străfundul fiinţei sale.

20428. Guta şi zvonul sunt rude: lovesc fără motiv, fără să putem bănui momentul.

20429. Prostul ridică zvonul la nivel de axiomă şi construieşte demonstraţii false.

20430. Preţul vieţii este incomensurabil.

20431. Răutatea nu a vindecat pe nimeni.

20432. Şi adversarul trebuie lăsat să vorbească, poate vrea să-şi ceară iertare.

20433. Voia majorităţii este respectată fără comentarii; majoritatea, de cele mai multe ori, instaleză regresul.

20434. Înţelepciunea este inestimabilă şi ar fi de folos toată viaţa, însă beneficiem de ea doar în ultima parte a vieţii. Legile perpetuării împiedică tânărul să înmagazineze prea multă înţelepciune.

20435. Legea este tiranică: solicită supunere.

20436. Cel ce se târăşte şi-a interzis zborul înalt.

20437. Când sufletul este liniştit, sănătatea înfloreşte.

20438. Dorul de trecut nu rezolvă problema viitorului.

20439. Orice ar zice gura lumii, durerea rămâne pe loc; bucuria se clatină un pic.

20440. Cea mai neagră tristeţe se află în sufletul celui pe care îl macină invidia pe motiv că nu are ceea ce noi avem.

20441.  Cine vorbeşte numai cu el însuşi ori este egoist, ori nu mai are minte.

20442. Prostia poate fi exacerbată fără pregătiri speciale.

20443. Mulţi dintre ceui aflaţi pe fundul prăpastiei şi înspăimântaţi vor să foreze un tunel şi să treacă dincolo.

20444. Banul obţinut prin malversaţiune este otrăvitor.

20445. Cine vede mai departe decât trebuie are dezordine în propria ogradă.

20446. Minciuna absoarbe din putere adevărului şi , atunci când dispare, o trimite în neant.

20447. Pentru faptul că există, adevărul nu trebuie să demonstreze nimic.

20448. Din gură în gură zvonul se umflă.  

20449. Păsările acompaniază timpul când zboară.

20500. Unele motive nu pot fi expuse pentru acele momente când, obligatoriu, se vorbeşte mai puţin.

20501. Când coboară din zona virtuală, unii oameni se rătăcesc în realitate.

20502. Liniştea începe a se instala când trupul începe a se potoli.

20503. Într-o societate anormală rămân destul de multe persoane normale, însă nu pot redresa situaţia, fiind fără putere.

20504. Rugăciunea mestecenilor este albă.

20505. De iertat, te iert, însă nu pot să nu te ignor.

20506. Lichid de elită: lacrima bucuriei.

20507. În glumă şi fără urmări pot fi discutate problemele delicate.

20508. Nişte potrivnici ( analfabeţi ) pretind că < pot citi > şi ceea ce visez; s-au supărat când le-am spus că mă vor ajunge din urmă peste 150 de ani şi numai dacă eu o să stau pe loc.

20509. Lingăul declanşează un cataclism cosmic din momentul în care este refuzat.

20510. Şi slugile vor funcţii de conducere.

20511. Falsă modestie afişează şi găina ce posedă ditamai târtiţa lipsită de pene şi trimite sugestii sclifosite suratelor, cum că arată aşa de bine, fiind cuminte. 

20512. Moartea nu acţionează după un plan; în cele mai multe cazuri, durerea insuportabilă îi comandă.

20513. Optimistul priveşte paharul gol şi este bucuros că s-a lăsat de băut.

20514. Când ajung pe obraz, lacrimile sunt deja obosite: au spălat sufletul.

20515. Când ajunge în şanţ, omul este mort de beat. Când ajunge în prăpastie, omul este prost.

 

20516. Încrederea începe a se clătina odată cu prima minciună.

20517. Sunt foarte supărat, am crezut că este o glumă: timpul trece prea repede!

 

20518. Cine caută unde nu trebuie, găseşte ceea ce nu ar trebui să existe.

 

20392. Despre unele fenomene se ştie precis că nu se ştie nimic.

 

20519. Leneşul nu se lasă până nu capătă aspect gelatinos.

20520. Boala începe de când  suntem sănătoşi.

 

20521. O masă de birou care scârţâie nu este bună de nimic.

 

20522. Liniştea profundă coboară odată cu răceala.

20523. Şi picătura măsoară timpul dacă trăieşte cât clipa.

20524. Un mic război cu vorbe goale e cearta.

20525. O boală care durează foarte mult, de obicei, este declarată incurabilă.

20526. Gura lumii afirmă că a văzut multe. 

20527. Nu am ţinut cont de părerea lumii şi, de-a lungul timpului, nenorocirile au fugit din calea mea.

20528. De prea mult bine ni se face rău.

20529. Uneori şi în domeniul ştiinţelor exacte este necesar s-o brodeşti.

20530. Pârghia fără punct de sprijin se numeşte bâtă.

20531. Fericirea nu-i de pus la păstrare.

20532. Cei care m-au rănit s-au pricopsit cu nişte bube urâte şi tot pe mine mă condamnă.

20533. Puterea de viaţă a omului are sălaşul în trup, puterea politică e un fum zănatic şi subţire care se stinge urcând.

20534. Când nu e nimic de pierdut, nimeni nu câştigă.

20535. De la bunica. < Omul rămâne la mare distanţă în urma dorinţelor inimii ( prea iuţi  ). >

20536. La mânie toate celulele corpului fierb, mai ales, neuronii sunt hrăniţi cu otravă.

20537. În opoziţie cu fericirea ( prea repede trecătoare ), nefericirea insistă în a nu fi clintită.

20538. Uriaşă-i durerea când constaţi că nu mai ai pe cine ierta.

20539. Cine intră-n politică până la gât, riscă să fie acoperit.

20540. Cea mai cruntă dezamăgire este când individul este dezamăgit de el însuşi.

20541. Gura lumii are puteri colosale: poate produce incendii, inundaţii, cutremure, ...

20542. Văicăreala nu ridică şi nici nu dărâmă castele, însă e un factor de poluare: cel care o practică, fie că este plătit, fie că îl supără un junghi.

20543. Viitorul se apropie după cum trecutul se îndepărtează, nu avem ce le face.

20544. Greşelile gramaticale spulberă somnolenţa.

20545. Omul acru are o faţă de castravete murat.

20546. Păcatul nu este nici frumos, nivi urât, este întunecat.

20547. Cu timpul, scrisul caligrafic din clasele primare devine ilizibil, foarte multe persoane incriminează tastatura.

20548. Invidiosul adună noroiul cu limba să aibă consistenţă scuipatul.

20549. Când coboară corupţia la nivel de celulă, apare boala.

20550. O tăcere este adâncă, dacă nu îndrăzneşte nimeni să ne întrerupă.

20551. Ochii vorbesc, mai ales, când o persoană tace.

20552. Doza de optimism se află în relaţie de directă proporţionalitate cu cu lipsa lucidităţii.

20553. Un guvern ar trebui ajutat să iasă din starea de mediocritate, dar această faptă nu s-a întâmplat până în prezent în istorie.

20554. Un exemplu. O persoană maniacă spală rufele curate de mai multe ori.

20555. Cel care şi-a pierdut mintea, nu mai are nimic.

20556. Este de neînţeles persoana care mă vorbeşte de bine pe la spatele meu.

20557. Nu este luată în seamă persoana care doreşte permanent să arate că este mai inteligentă decât trebuie.

20558. Nici geniile poeziei nu au fost în permanenţă poeţi, viaţa a intervenit, întotdeauna la timp, cu doza prozaică a traiului zilnic; castelul de fildeş al poetului este virtual, nu miroase a elefant.

20559. Doar ce este la modă se demodează.

20560. Vai de criticul care nu ascultă ceea ce îi spune artistul.

20561. Oglinda defectă are mai multe feţe.

20562. Luminozitatea dăunează grav oricărui act artistic: sunt eliminate multiple variante interpretative.

20563. Optimismul este o stare de necesitate, iar pesimismul este o stare de avarie.

20564. Se prăbuşeşte ţara în care vorba înlocuieşte fapta.

20565. Frumosul complicat are pete.

20566. Mai ales, libertatea este îngrădită, altfel s-ar risipi. Fără de limite doar infinitul este.

20567. Cuvântul aflat într-un dicţionar aşteptă propria înviere; este viu cuvântul care a intrat într-o propoziţie.

20568. Lauda care nu atinge treapta de început a linguşelii trebuie luată în seamă.

20569. Frumuseţea neînsoţită de fericire este echivalentă cu bobocul de floare.

20570. Temelia fericirii este fapta.

20571. Mai bine singur decât cu prostul.

20572. Ignorantul are privirea obosită.

20573. Papagalul este răspândac, nu plagiază.

20574. Devin curajos când cineva zboară alături de mine.

20575. Să fim atenţi: cine provoacă cearta, intenţionează să-şi ascundă greşelile.

20576. Păcatul nu-i pentru oricine.

20577. Devenim foarte serioşi când putirinţa tinde spre zero.

20578. < Dorul nemărginit > e raţiunea de a fi.

20579.  Mândria-i în floare când acceptăm laudele de tot felul.

20580. Pentru o persoană în vârstă este destul de grav dacă nu îşi mai aduce aminte că a fost tânără.

20581. Este destul de trist când numai nenorocirea elimină deviaţiile de la făgaşul rânduielii.

20582. La vreme nepotrivită şi minunea tulbură mersul treburilor.

20583. Fără să fie observată, tristeţea poate pătrunde şi în casa în care veselia-i în toi.

20584.  Cuvântul e stăpânul, scriitorul e sclavul.

20585. Ţara din care pleacă oamenii devine străină; ne înstrăinăm ( în acest moment sunt optimist ! ).

20586. Nişte savanţi au descoperit că lăcustele au pulpiţele apetisante.

 

20587. Şi minciuna poate să ridice cruzimea la cote înalte: nu ezită să mănânce adevărul de viu.

20588. Mai întâi să iubim oamenii şi, în acelaşi timp, florile.

20589. Tristeţea şi înţelepciunea sunt incompatibile; cercetarea răului e temelia progresului. Răul nederanjat proliferează.

20590. Boala ne face să uităm ceilalţi duşmani.

20591. Tălâmbul trebuie ocolit, ticălosul trebuie oprit.

20592.  Nu ar fi de folos o fântână cu apă dulce.

20593. Tăcerea ne ajută să nu spunem tâmpenii.

20594. În discuţie cu părinţii un copil ridică tonul cu intenţia de a verifica dacă este posibil să ţipe.

20595. Cine a primit învăţătură de folos ştie că liniştea coboară numai asupra celui ce nu a luat ceea ce nu-i aparţine.

20596. Leneşul oboseşte şi atunci când se urcă în pat.

20597. O comedie tristă te face să plângi.

20598. Orizontul văzut de omul obişnuit se află mai aproape decât cel pe care îl vede omul fericit.

20599. Nu-i invidiat cel îngrădit de patimi.

20600. Omul poate fi frumos, perfect şi bogat, numai dacă este om.

20601. Mai bine în şanţ decât în groapă.

20602. Drum minunat: cel de la boală către sănătate.

20603. Vrem nu vrem, de frica pesimismului devenim optimişti.

20604. Nu mai este la modă să nu te bucuri de succesul prietenilor.

20605. Plăcerea interzisă are nevoie doar de câteva floricele care pot fi şi din hârtie creponată.

20606. Lista cărţilor care nu trebuie citite ocupă mai multe pagini decât lista cărţilor care trebuie citite.

20607. Adevărul este axiomatic; minciuna este maleabilă.

20608. Sub aripa unui om de valoare se adună multe persoane, unele îi zmulg câte o pană pretinzând că vor să scrie.

20609. Repetăm unele greşeli, fie că actul în sine produce plăcere, fie că nu ne amintim că l-am făptuit cândva.

20610. În faţa talentului şi obiectele devin ascultătoare.

20611. Cine se aşază cu spatele în faţa mea doreşte să arate cât este de urât.

20612. Timpul n-aude, nu vede, numai curge.

20613. Energia sufletească e limitată: este posibil să iubim lumea, însă nu pe toată lumea.

20614. Când nu este crezută, minciuna e un fleac.

20615. Cei tineri nu trebuie întrerupţi atunci când mint, o minciună fără final se ascunde uşor.

20616. Cine zice că rugăciunea are vreun rost fără credinţă, zice degeaba.

20617. Ignorantul nu ştie să facă o faptă bună.

20618. Complicitatea se realizează când ajutăm pe cel care huleşte.

20619. Se întâmplă, însă foarte rar: şi om de ştiinţă, şi înţelept. 

20620. Numai fructul copt părăseşte uşor creanga: un gând analizat temeinic poate fi lăsat să zboare.

20621. Coloana este I-ul ce leagă pământul de cer. Pentru Limba Română I-ul este Eminescu.

20622. Înţelepciunea – mai tot timpul, învăţătura – când este posibil.

20623. Sufletul să zboare în trup şi nu dormind să zacă.

20624. Este obligatoriu ca scrisul să facă rezumat din vorba lungă.

20625. O frunte netedă ne sugerează că neuronii gândirii au fost foarte rar străbătuţi de gânduri.

20626. Cel care se crede deştept în faţa oricărei situaţii, poate nu este prost, însă tinde să devină.

20627. Ar fi de folos o botniţă care absoarbe cuvinte pentru cel care nu ştie să tacă.

20628. Felul dorinţei descrie omul.

20629. Neîmplinit, mai binele desfiinţează şl binele.

20630. Din partea ascultătorului este necesară o doză puternică de curaj răbdător când o persoană citeşte din propria operă.

20631. Mâncarea-i pentru lungă durată, doctoria-i pentru perioade scurte.

20632. O boală incurabilă ridică probleme mari: o schemă de tratament < de încercare > o poate grăbi.

20633. Pentru credinţă nu există unitate de măsură, există suflet.

20634. Zâmbetul unui copil purifică milioane de metri cubi de aer.

20635. Un stomac mărit este un semn că proprietrul a îndesat în el prea multă mâncare.

20636. Doar o forţă cosmică ar putea închide gura lumii.

20637. Este zguduitor când deşteptul uită că a început să o facă pe prostul.

20638. Bogăţia este o povară, nicidecum un viciu.

20639. Acum, pentru România ar fi providenţial un geniu de valoarea lui Mihai Eminescu.

20640. Arderea uşurează; cenuşa-i mai uşoară decât lemnul.

20641. Prostia nu reprezintă o problemă pentru omenire, ci numărul proştilor.

20642. Analizând două propoziţii scrise, ori spuse, un ochi format spune cine suntem.

20643.  Lumina, copiii şi florile reprezintă darul cerului către pământ.

20644. Complimentul care nu aduce profit este sincer.

20645. Bine e unde există binele.

20646. Permanent gândim ce ne lipseşte, niciodată ce avem în plus.

20647. E sărac cine-i dator. Datoria-i balast.

20648. E înţelept cine-i mai bogat decât pare.

20649.  O coardă întinsă prea mult stă să plesnească, acesta-i tăcerea încordată.

20650. Defectele devin viabile din momentul în care sunt observate.

20651. Ura urâţeşte.

20652. Optimistul descrie un miez de nucă pe şapte pagini, pesimistul spune că-i putred.

20653. Mânia ţâşneşte când un flux de sânge prea fierbinte ajunge la creier.

20654. Tăcerea agresivă deranjează.

20655. Presupunerea exactă şi părerea definitivă sunt obositoare şi din punct de vedere gramatical.

20656. Speranţa nestăpânită ne conduce către dezamăgire.

20657. Cel cu mintea obosită aleargă după zvonuri.

20658. Îngâmfatul are neuronii suciţi: crede că ştie de toate şi că poate rezolva orişicare problemă.

20659. Nici o adiere din partea unui suflet gol.

20660. Propriul insucces produce invidie.

20661. Mulţumirea şi liniştea sufletească sunt primii paşi către fericire.

20662. Produc zero poluare: nu fumez.

20663. Când lumina minţii se stinge, apare întunericul veşnic.

20664. Opinia generală impune şi nu propune.

20665. În ţinutul de origine al Mioriţei ( Ţara Vrancei) sobrietatea portului popular s-a ridicat pe temelia unor evenimente străvechi; portul reprezintă, deopotrivă, omul prezentului şi trecutul ţinutului. Peste Ţara Vrancei au trecut cucutenienii , apoi creştinii primelor secole şi, mai nou, iubitorii de turme albe. Semnele ( unele sacre ) ale acestor înaintaşi au intrat în < memoria > portului; prin aceste semne, multă energie benefică poartă peste veacuri îmbrăcămintea.

20666. Clipa-i temelia veşniciei; lipsa unei clipe în curgerea timpului ar genera un fenomen apocaliptic. Elinul ne îndeamnă să nu uităm că suntem ca frunza: < Panta rhei ! > . Vă dorim clipe minunate!

20667.  Racul o fi având intenţii pozitive ?

20668. Procentul de creştere este 0,0% când creşterea este înţepenită.

20669. Primul pas către vindecare este diagnosticul.

20670. Obiceiul de frunte al naturii este repetiţia.

20671. Când te laudă un necunoscut, aşa, din senin, parcă îţi vine să îi dai crezare.

20672. Ar fi bine, nici în glumă să nu facem greşeli gramaticale.

20673. Mintea omului rău este înghesuită.

20674. Răbdare, răbdare, însă nu toată viaţa.

20675. Omul rău este aşa de urât că fug şi pietrele din calea lui.

20676. Bunătatea îmbrăcată numai la zile mari este un afiş.

20677. Fără prezenţa cărţii, mintea rămâne un material prea puţin prelucrat.

20678. Nu mai sunt curios ce zice lumea despre mine.

20679. Cine cedează la aflarea diagnosticului, nu este optimist.

20680. Tot stând în puf, capătă omul ditamai alergia.

20681. O furtună < benefică > mătură gunoaiele.

20682. Cine cântă ţipând, mă face să plâng.

20683. Îndeosebi, în caz de boală Dumnezeu este foarte căutat.

20684.  Binele vine din când în când, răul vine mai des.

20685. Cu ajutorul metaforei pătrundem în spaţii inaccesibile oricărui alt instrument.

20686. Temelia celor ce ne imaginăm este spaţiul real în care existăm; lamura virtualului este ceea ce ne imaginăm.

20687. Nici o armată nu poate realiza o cadenţă perfectă precum a clipelor.

20688. Cuvintele ascunse determină corpul să se exprime.

20689. Şirul plăcerilor poate fi numit fericire.

20690. Să ne trăim clipa, însă foarte repede, până nu trece.

20691. Pentru contrast, ceea ce este rău pătrunde şi în artă.

20692. Tăcerea nu solicită un anume talent, ci un anume moment.

20693. Viermele atacă miezul fructului; vrăjmaşul atacă sufletul omului.

20694. Infinitul Mic este la fel de mare cât Infinitul Mare.

20695. Trebuie să fim optimişti, altfel vom observa că paharul este gol.

20696. Scos în afara minţii, omul devine o legumă.

20697. Omul deştept niciodată nu o face pe deşteptu.

20698. Cei care îşi pierd capul sunt foarte agitaţi.

20699. O poveste apare exagerând în descriere întâmplări zilnice.

20700. Un medic hotărât poate trata şi oameni sănătoşi.

20701. Gândul se chinuie un pic până trece de oasele capului, apoi viteza lui de deplasare este cea mai mare din univers.

20702. Îţi vine să te laşi de Facebook atunci când constaţi că postările tale nu sunt considerate geniale.

20703. Sănătatea este starea de bine neluată în seamă.

20704. Adevărul e sancţionat mai dur decât minciuna.

20705. Viaţa de sentiment este posibilă şi la mijlocul vârstei a patra.

20706. Cele sfinte sunt inoculate în tot felul de înjurături; vrăjmaşul nu prea este deranjat în acest mod.

20707. Înţelepciunea trebuie luată în seamă şi, cel mai bine, mai mult decât atât.

20708. Nu se ştie cine-i mai rea: gura lumii sau gura prostului.

20709. Cel mai mic dintre duşmani este cât muntele.

20710. Clipa nu are timp liber.

20711. Legea balonului: balastul peste măsură împiedică zborul.

20712. Când stăm prea mult pe gânduri nu facem decât să le obosim.

20713. Imposibilul trebuie luat cu asalt; aceasta-i vitejia.

20714. Invidia-i tunelul prin care ajungem la ură.

20715. Sărutul virtual este igienic.

20716. Răbdarea celui ce citeşte şi poezie este de luat în seamă.

20717. O frunză uscată a fost cândva mugure; aceasta ar fi legea curgerii pentru întregul univers.

20718. Invidia pune barieră bucuriei.

20719. Neruşinatul consideră că atunci când a greşit, de fapt a săvârşit o minune.

20720. Zădărnicie. Nestăpânitul încearcă a stăpâni natura.

20721. Am iertat greşelile greşiţilor mei, însă o parte dintre ei tot nu se astâmpără.

20722. Sarmale din pulpiţe de lăcuste; Doamne, apără şi păzeşte !

20723. Adevărul este bătut în cuie, minciuna este liberă.

20724. Prima care simte că vine toamna este frunza.

20725. Binele-i de folos dacă e făcut la timp: nici în grabă, nici cu intârziere.

20726. Interesant: moartea nu are slugi. Totuşi, boala îi face pe plac.

20727. Nedreptatea apare imediat ce a fost încălcată regula: < Nu lua ce nu-i al tău ! > .

20728.  Fericirea vine pe undele plăcerilor nevinovate.

20729. Dincolo de imaginaţie. Să-ţi fie frică să fi sănătos.

20730. Fericirea preferă simplitatea, însă o găseşte greu.

20731. Momentul favorabil poate fi o secundă.

20732. Când dăruim zâmbind încurajăm pe cel care primeşte.

20733. Poezia nu se scrie cu târnăcopul; fiecare unealtă cu rostul ei.

20734. Este analfabet şi autorul mai multor cărţi; cine i le-o fi scris !

20735. Frunza pentru pom trăieşte.

20736. Câte un ciot este mai periculos decât ditamai buturuga.

20737. Caută ceva persoana care mi se bagă în suflet.

20738. Dezordinea creează iluzia că timpul trece prea repede.

20739. Cea mai puternică moară este gura lumii.

20740. Focul domol şi invizibil care înmoaie sufletul persoanei căreia ne adresăm se numeşte politeţe. Obrăznicia şi politeţea sunt incompatibile.

20741.  Cu greu poate fi înăbuşit gândul rău, gândul bun apare mai rar.

20742. S-a supărat ca moara pe vânt.

20743. Pasărea din colivie-i liberă în comparaţie cu cea prins în laţ.

20744. Norocul nu loveşte după cum sunt meritele.

20745. Binele nedesăvârşit poate genera răutate.

20746. Liniştea oferită de un creier spălat înspăimântă pe cei din jur.

20747. Cine face o descriere sub cupola exagerării înseamnă că a dat la iveală o pagină de artă, nicidecum că a elaborat o minciună.

20748. Propriul conţinut menţine o carte în raftul bibliotecii.

20749. Trebuie să recunoaştem, relaţia carte – cititor de până să apară Internetul inocula o doză de fetişim: cine nu era mândru că deţine o carte valoroasă. Din mândrie o şi citeam. Am în biblioteca din calculator peste zece mii de volume, însă citesc tot pe hârtie. Nu cred că a dorit cineva îndepărtarea de lectură, totuşi, evenimentul a avut loc: este citit numai paragraful necesar unui anume moment.

20750. Nerăbdarea compatibilizează cu nechibzuinţa.

20751. Există un program prin care natura nu este lăsată să facă greşeli.

20752. Erorile nu vin din senin: sunt ajutate spre a se ivi, altfel progresul exagerat ar sufoca omenirea.

20753. Prezenţa frumosului ne determină să considerăm că viaţa este suportabilă.

20754. Puterea folosită pentru a ridica o situaţie din mocirlă trebuie ajutată.

20755. A ţinut curajul în frâu omul care tremură după ce a trecut dezastrul.

20756. Duşmanul absolut al plictiselii este copilul: o alungă numai prin faptul că respiră.

20757.  O şosea asfaltată nu ar strica aerul curat dintr-un sat.

20758. Legendele urcă spre stele risipindu-se.

20759. Fulgerător, durerea ne aduce aminte că existăm.

20760. Decât omul normal, geniul are probleme fără de număr.

20761.  Spre toamnă, fiind curioase, frunzele vor să încerce şi alte culori fără să bănuiască faptul că în această acţiune drum de întoarcere nu există.

20762. Să nu intrăm în ceaţă odată ce trimitem acolo pe adversarii noştri obraznici.

20763. Clipa prezentă este fantastică pentru că există.

20764. Moartea prinde curaj dacă ne este frică de ea.

( Variantă: Moartea se sperie dacă nu ne este frică de ea. )

20765. O idee oricât de înaltă sau de adâncă poate fi descrisă şi în cuvinte simple; specialiştii ermetizează descrierea asigurându-se că nu vor fi deranjaţi cu plagiatul.

20766. Mai bine vorbim în pustie decât celui ce nu ne ascultă.

20767. Adio, veşnicie când omorâm timpul.

20768. O plantă crescută în eprubetă nu mai transportă nici un mesaj din partea pământului către cer.

20769.  Cel care face o previziune serioasă a studiat în amănunt prezentul.

20770. Când observăm că ne-am despărţit de copilărie deja este prea târziu.

20771. Un exemplu bun trimite cuvintele să se odihnească.

20772. De tăcut tac atunci când trebuie, însă am ceva de spus, şi voi spune la sfârşitul tăcerii.

20773. Stă în gunoi până la gât şi ne îndeamnă să facem curăţenie.

20774. Omul mulţumit are în grădina sufletului flori care nu se scutură.

20775. Numai un croitor inspirat elaborează un model nou de îmbrăcăminte, ceilalţi plagiază.

20776. Persoanele mărginite consideră că tot ce făptuiesc este excepţional.

20777. Un dulgher iscusit poate face dintr-un lemn sucit un lucru atât de gingaş cât un cântec de leagăn.

20778. Nu prea mai mâncăm ce trebuie.

 

20779. Când citim neuronii leşină de bucurie !

20780. A apărut puiul vegetarian; este normal să deducem că uliul este carnivor.

20781. Unii sunt autentici până când rostesc primele cuvinte.

 

20782. A răspândi un zvon înseamnă participare la fenomenul numit bârfă.

20783. Gândul poate fi călău.

20784. Alergăm spre o lumină neasemuită.

20785. La început boala este blândă.

20786. Practica solicită efort, admiraţia produce desfătare.

20787. Gunoi lângă gunoi nu se ceartă.

20788. Plecarea cocorilor leagănă frunzele.

20789. Când se ridică toate culorile către celula vie, e toamnă.

20790. Păsările călătoare: Bogăţia văzduhului.

20791. Începutul toamnei e vesel, mijlocul toamnei e tulburător, sfârşitul toamnei e trist.

20792. Cel care loveşte fără pretext este slut.

20793. Am opinii uşoare, cine nu le acceptă le poate da la o parte.

20794. Marea ne invită să înţelegem cât de cât nemărginirea.

20795. Numeni nu mai apucă să spună: < Când eram bătrân... >.

20796. Am zis: Nu mă vând nici mort !

20797. Cocorii despică zarea şi pământul trimite ceaţă în văzduh salutându-i.

20798. Completare: < Fii bun, dar nu lăsa pe numeni să te calce în picioare şi nici să te lovească cu pumnii. >

20799. Toamna ne aminteşte că toate curg.

20800. Puterea nelimitată aşterne peste minte un fel de jeg.

20801. Ciorile croncăne, gâştele ţipă.

20802. Fiecare frunză cade în felul ei.

20803. Cu întregul ei trup, toamna este darnică.

20804. Nici un anotimp nu are nume de bărbat. Concluzie: bărbaţii sunt în afara timpului.

20805. Unele clipe sunt fermecate cu adieri; trecerea le ridică spre un punct înalt spre care ne ridicăm privirea, dar, nici vorbă, nu îl putem descrie.

20806. Trebuie întrebaţi cocorii de ce au ţipătul albastru.

20807. Când seacă izvoarele, fluviul se ofileşte.

20808. Pentru crimă nu poate fi invocată nici o scuză.

20809. Grija pentru vindecare nu trebuie amânată.

20810. Un om sănătos se poate îmbolnăvi grav dacă primeşte un diagnostic.

20811. Megalomanul doreşte ca frunza să tremure când trece el prin pădure.

20812. Cine a uitat să fie om, nu îşi mai aduce aminte nimic.

20813. Inteligenţa materiei: frunza are la subţioară un mugure; mama şi copilul.

20814. Scuza bârfitorului: < Să fac şi eu ceva ! >.

20815. Am o propoziţie pe care îmi este frică să o rostesc atunci când mă supără cineva pe nepusă masă: < Doamne, arată-i că exişti ! > .

20816. Dacă mi se va oferi pe tavă un miliard de euro, iată, spun public: o să iau de acolo numai un milion. ( Am citit prea multe despre vieţile miliardarilor ! )

20817. Există unele reţineri referitor la afirmaţia: < Violenţa naşte violenţă > . Dacă adversarul este lovit când şi unde trebuie ...

20818. Doar nu este tâmpit cel care împarte banii să nu oprească o parte şi pentru el.

20819. O afirmaţie care înspăimântă ( aproape-i ameninţare ): < O să vedeţi voi când o să devin celebru ! >.

20820. Se afirmă că pot arunca la gunoi aparatul auditiv; cum o să fac aşa ceva, m-a costat trei pensii.

20821. Nici o persoană nu este lăudată pe măsura posibilităţilor sale.

20822. Pregătirea unei improvizaţii cere destulă transpiraţie.

20823. S-au întâlnit Curajul şi Frica; Frica a luat-o la fugă.

20824. Şi bogăţia şi sărăcia apasă pe umerii bieţilor oameni până îi bagă în mormânt.

20825. O ploaie cu clăbuci a uşurat descoperirea balonului de săpun.

20826. Matematica ne sugerează ce înseamnă exactitate, însă nu apreciem aceasta şi tot auzim: < La ce-mi foloseşte ? >.

20827. Minciuna aruncată în vânt produce furtună.

20828. Când ne este lumea mai dragă ni se oferă câte un exemplu prin care ni se arată că lumea este înfricoşătoare.

20829. De foarte multe ori suportăm insuportabilul.

20830. Oamenii s-ar plictisi să audă numai adevărul.

20831. O faptă bună creşte în importanţă când este descrisă de către autor.

20832. Ce câştig uriaş ar fi fost dacă apărea Internetul înainte ca Biblioteca din Alexandria să fie incendiată .

20833. În faţa răului, o propoziţie de felul: < Te rog, extraordinar de frumos să pleci ! > , nu are valoare.

20834. Unor reclame ar fi necesar să li se facă reclamă.

20835. Strălucesc doar geniile scoase din anonimat.

20836. Cumpătarea drastică îndeamnă la somn.

20837. Totuşi, este o treabă fără nici un rost să numeri oile pe care nu le ai .

20838. Dacă nu poţi să spui ceva de rău despre un om, spune ceva de bine.

20839. Oamenii care nu pot să mintă nu şi-au însuşit de mici tehnica minciunii.

20841. Unii călătoresc pe degeaba, de exemplu, controlorii de bilete.

20842. Să nu ne punem mintea cu informaţia de pe Internet, ne-ar strivi neuronii.

20843. Haina ascunde omul.

20844. Există oameni care nu pot spune un cuvânt în faţa microfonului, în rest înjură de mama focului.

20845. Dacă Iadul nu ar fi un spaţiu infinit, pe acolo ar fi mare înghesuială.

20846. Se aude că imediat ce o să dispară moda pantalonilor zdrenţuiţi o să apară moda pantalonilor necusuţi.

20847. Nu prea este corectă zicerea: < A trecut timpul ! > , doar timpul este prezent permanent.

20848. Fericit este cel ce poate să tacă atunci când nu are nimic de spus.

20849. Fericirea e cel mai sigur schimbător de gânduri.

20850. Timpul dispare născându-se.         

20851. De iertat te iert, însă ce să fac cu rana pe care mi-ai făcut-o.

20852. Ştim şi nu credem că suntem muritori.

20853. Şi inspiraţia solicită un anumit fel de hrană.

20854. Zilele şi amprentele sunt unice.

20855. În fiecare zi, lacomul consumă pentru următoarele trei zile .

20856. Toamna aşterne o linişte-nelinişte peste sufletul omului.

20857. Omul care nu iese din tiparul calmului este greu de citit.

20858. Tăcerea e de aur, însă cuvântul de folos o întrece.

20859. Minte cel ce doreşte să fie deasupra.

20860. Greşeala gramaticală nu ar trebui iertată nici atunci când propoziţia spune adevărul.

20861. Cel ce doreşte să pornească războiul ar trebui, mai întâi,  să fie obligat să schimbe scutecele unui copil timp de un an.

20862. Nu se ştie exact câte bătăi de aripi are o clipă.

20863. Oricât de multe păreri formează, numai, o temelie lichidă.

20864. Letargia este starea când o persoană este dominată de nemărginita dorinţă de a face toate lucrurile deodată.

20865. Este posibil să fie foarte aproape sfârşitul începutului faţă de începutul sfârşitului.

20866. Plăcerea se consumă în câteva clipe, fericirea în mai multe.

20867. Dorim bogăţia fără să ştim dacă o putem duce în cârcă.

20868. Ce pat cuvintele unor propoziţii , e de jale.

20869. Plăcerile care ne fac rău sunt lipicioase.

20870. Costă mai mult când primim mai puţin.

20871. Fericire. Sunt ce par a fi.

20872. Tristeţe. O minte goală nu îşi poate face de cap.

20873. Durează prea mult până ne pregătim să ne trăim clipa.

20874. Lipsa unei simple greşeli poate fi o piedică serioasă în derularea unei lucrări de maximă importanţă.

20875. Succesul pur. A dărui cu plăcere.

20876. Există oameni care află cât de mare le este putinţa numai în momentul în care sunt înghesuiţi de nu mai pot mişca.

20877. Deja e prea mult când trecem de limita numită suficient.

20878. Roţile puternice rup beţele cu uşurintă.

20879. Insuccesul ne arată că am fost lipsiţi de entuziasm când s-a ivit prilejul să făptuim o greşeală.

20880. Gândirea este o lucrare grea care odihneşte neuronii.

20881. < Este posibil > a început să ia locul multor formulări definitive.

20882. Trebuie să se gândească foarte bine cine doreşte să ajungă bătrân: cale de întoarcere nu există.

20883. Duşmanii vor să folosească nuiaua, nemurile vin cu bâta.

20884. De când nu mai folosesc oglinda parcă am întinerit.

20885. Dacă gura lumii ar elabora ştiinţă, călătoria printre stele ar fi un fleac.

20886. Explicaţiile pentru ceea ce este limpede – întunecă.

20887. Să lăsăm loc pentru ceea ce vom deveni.

20888. Norocos este omul care descoperă locul unde stă pitit imposibilul.

20889. < De ce are şi vecinul ! > - este formula de întâmpinare a invidiosului veritabil.

20890. Pentru omul sucit tot ce arată bine este de rău.

20891. Degeaba rugăm calculatorul să nu greşească.

20892. Regina minciunilor este minciuna spusă de dragul profitului.

20893. Chelia nu compatibilizează cu pieptenele.

20894. O lucrare terminată merită sacrificiul unei panglici.

20895. Gândul rău şi buruiana apar inopinat.

20896. Cea mai elegantă victorie este aceea când determini adversarul să-şi dea palme singur.

20897. Numai un învingător plânge de bucurie.

20898. Prin felul în care vorbesc unii vor să ne facă să observăm că au ajuns pe platoul unde se află geniile omenirii.

20899. Toamnă. Se leagănă frunza-n codru şi somnul o să-i fie dulce.

20900. Degeaba avem dreptul să întinerim.

20901. Cât timp trăieşte, leneşul se află sub acoperire.

20902. Porcul cu belciug de aur se consideră a fi cineva.

20903. Întrerupem  bârfa când lăsăm lumea cu gura căscată.

20904. Cine doreşte mai mult decât poate oferi fericirea, nu este sănătos.

20905. Când se reduce şomajul, muncim mai înghesuiţi.

20906. Mânia face să fiarbă lichidul în celulă.

20907. Odată ce a luat avânt industria chimică a pastilelor, tot mai multe plante medicinale au început să devină periculoase.

20908. Munca aduce folos numai pe timp de pace.

20909. De obicei, se supără că nu este aplaudat cel care face greşeli.

20910. Nesăţiosul nu-i statornic.

20911. Timpul se naşte din el însuşi; la fel se întâmplă cu dorinţa.

20912. Înţelepciunea şi înşelăciunea sunt incompatibile.

20913. Cel mai greu de distrus este păcatul.

20914. Sămânţa este inclusă în rostul a tot ce este viu.

20915. Fierbinte până la ardere este visul celui aflat în durere.

20916. Lenea loveşte direct în cap şi sleieşte toate puterile omului.

20917. O iluzie ne urmăreşte până ajungem în ţara iluziilor.

20918. După cum putem purifica organele corpului, la fel să procedăm cu mintea.

20919. Este oribilă minciuna ce cauzează moartea cuiva.

20920. Fapta urâtă atrage dispreţul.

20921. Nu reuşim să înlocuim întunericul cu o umbră.

20922. Înţelepţii au căzut de acord că este benefic să exagerăm iubind.

20923. Speranţa stăpânită nu devine stăpână.

20924. Zvonul este insoţit de ceea ce numim ecou multiplu.

20925. Vindecătorul abia aşteaptă şă ne îmbolnăvim.

20926. Boala fuge de îşi rupe picioarele în cazul celui ce consumă fructe (crescute în pomii arealului autohton) o treime din o doime din mâncarea zilnică .

20927. Cine face bine folosind forţa, nu ştie ce face.

20928. Sănătatea nu este luată în seamă, însă cum apare o banală răceală, neuronii intră în alertă de parcă a luat foc Internetul.

20929. Îndemnul e să fim zvăpăiaţi, cei liniştiţi ori sunt obosiţi, ori sunt bolnavi.

20930. Pe măsură ce timpul trece, cei plecaţi dincolo devin tot mai mult una cu pmântul.

20931. Nu este posibil să neglijăm la nesfârşit realitatea, ne dăm seama de această stare când trebuie să plătim facturile.

20932. Să fim zburdalnici până pe la vreo optzeci de ani, atunci ar fi bine să ne mulţumim numai cu exerciţiile de la sală.

20933. Aparenţele înşală pe cel ce nu se pricepe să citească oamenii.

20934. Cea mai interesantă greşeală nu este a noastră.

20935. Timpul. Uriaşul creator de iluzii.

20936. Printre anotimpuri regina frumuseţii  e toamna.

20937. Cine munceşte, nu fură.

20938. Masca acoperă chipul pentru a-l pune în evidenţă.

20939. Ideile omului tânăr lăstăresc.

20940. De obicei, o poezie scrisă în grup ajunge de tot râsul.

20941. Să primim darul, clipa-i generoasă.

20942. Nu strălucim sub lumină străină.

20943. O faptă rea nu merită atenţia de a fi ţinută minte prea mult.

20944. Şi atunci când nu suntem acasă, timpul tot trece.

20945. Cine deschide un drum are utilaje, nu glumă .

20946. Păcatul ofileşte obrazul.

20947. Pe ceilalţi să-i mulţumim numai cât trebuie.

20948. De voie, de nevoie, la şcoală tot deschidem o carte.

20949. Cel mai leneş gând este de un miliard de ori mai iute decât lumina.

20950. Iubeşte-l până când cedează.

20951. De la păsările călătoare. Zborul ţine de foame.

20952. Un gând blocat în reţeua neuronală nu mai ţâşneşte niciodată.

20953. Cine nu are loc de mine, nu are loc nici de alţii.

20954. Plagiatul ajută la popularizarea ştiinţei, cât ajută hoţia la răspândirea banilor.

20955. Primul loc în arta linguşelii îl ocupă speranţa.

20956. Vorbitul în public avea noimă când nu exista Internetul.

20957. Nimic nu poate şterge greşeala făcută nevinovatului învinovăţit.

20958. Învingătorul nu are pete.

20959. Când apare neîncrederea, se clatină întregul edificiu.

20960. Dilema poate fi depăşită dacă ieşim din ea.

20961. Hoţul se dă de gol după felul în care respiră.

20962. O femeie adevărată se gândeşte la banii bărbatului în ultimă instanţă.

20963. Invidia iese la iveală fără ajutor, altfel ar avea loc o explozie cu efect oribil, pe bază de miros, pentu cei din jur.

20964. Unii îşi ridică nasul mai sus decât capul.

20965. Aflăm ce se află în interior dacă intrăm.

20966. Şi lauda exagerată ne poate scoate din minţi.

20967. Existând mai multe universuri, evident, timpul le include.

20968. Prin excelenţă, pădurile reprezintă natura.

20969. Aurul toamnei se află între viaţă şi moarte

20970. Îndrăgostitului nimic nu-i lipseşte.

20971. Bunătatea lasă în urmă o dâră care miroase frumos.

20972. Leneşul consideră că fiecare clipă este însemnată cu cruce roşie.

20973. Cu două vorbe rezolvăm multe situaţii: < Te ajut ! >.

20974. Inima plimbă sângele; cine plimbă seva?

20975. Avionul a fost inventat fără să se fi gândit cineva că trebuie să căutăm moartea în aer.

20976. Devine pângarie omul ce săvârşeşte răul.

20977. Cine nu crede, cercetează; cine a cercetat, crede.

20978. Când plângem de bucurie că cineva a avut succes, înseamnă că bunătatea este cu noi.

20979. Totuşi, imposibilul trebuie luat cu asalt numai în momente prielnice.

20980. Unele erori nu ar trebui dezvăluite, altfel se anulează rezultatul bun la care s-a ajuns.

20981. Un creier frumos nu este neted.

20982.  Un rezultat excelent obţine cel ce vânează pericole.

20983. Frica ce ne-a cuprins alege drumul pe care să mergem.

20984. Cine ghiceşte are imaginaţie bogată.

20985. Nu mi-ar folosi un avion pe care să-l primesc cadou, abia ştiu să conduc trotineta.

20986. Dacă liniştea produce tristeţe, este necesar să căutăm un remediu.

20987. Toate femeile care tac sunt frumoase.

20988. Omul rău refuză să primească ajutor pentru a deveni bun.

20989. Cine e nechibzuit / Pune mâna pe cuţit.

20990. Înbuibatul este şi leneş şi obraznic.

20991. Cel mândru refuză sfatul util.

20992. Dacă nu putem opri pe cel ce înintează către prăpastie, să ne rugăm să i se ierte păcatele.

20993. Şi soarele caută să scadă în greutate.

20994. Despre câte cineva. Este om bun, însă face prostii.

20995. Patronul a sancţionat bucătarii pentru că au lăsat să plece nişte gândaci din bucătărie.

20996. Curcanul care încearcă să fecundeze o balegă este un inconştient. La fel este prostul care doreşte să-şi expună comoara înţelepciunii.

20997.  Nu am auzit pe nimeni zicând: < În acest moment vreau să vă spun o minciună. >

20998. În timp ce zilele trec şi femeia vorbeşte tot mai puţin, femeia devine tot mai frumoasă.

20999. Pentru păcatul neabţinerii dăm vina pe hormoni.

21000. Cele vechi să fie temelia pe care să ridicăm edificiul cunoaşterii noastre.