Ganduri de ocazie ( 4 )

 Ganduri de ocazie ( 4 )

23791. Şi bucuria consumă un pic de energie, însă tristeţea te lasă lat.

23792. Este dezastru dacă omul fals simulează şi sinceritatea.

23793. Viaţa omului este aşa de scurtă încât este de mirare cum de au timp unii să fie răi.

23794. Când ne vizitează bucuria trebuie pusă la treabă.

23795. Cel mai bun dintre duşmanii mei mă salută când ne întâlnim.

23796. Dilemă. Clipa prezentă aparţine trecutului sau viitorului.

23797. Încăpăţânarea este starea de beton a voinţei.

23798. Cu trilul ei, privighetoarea aduce mulţumiri codrului şi cerului.

23799. De vorbit vorbim cât e lumea, însă cine o să le scrie!

23800. Picătura care cade la secundă măsoară timpul.

23801. Cum să scrie cineva scrisoare dacă nu ştie să citească.

23802. Fără morală, totul se clatină.

23803. Literatura este un refugiu: o demonstrează faptul că majoritatea scriitorilor sunt bărbaţi.

23804. Editurile sunt pe val, tot omul scrie, cel puţin o carte.

23805. Numai ceea ce este viu speră.

23806. Imaginaţia scotoceşte, absurdul oferă.

23807. Proaspăta mireasă trebuie să accepte ideea că va avea întotdeauna dreptate.

23808. Păcatul are magnet.

23809. Suferinţa căleşte.

23810. Este posibil să nu existe imposibilul.

23811. Ceea ce ştiu este un conglomerat atât de mic încât mai bine consider că nu ştiu nimic.

23812. Prietenul devine interesat când află că nu cunosc drumul pe care mergem.

23813. Pe la mijlocul vârstei a patra descoperim că la tinereţe am făcut multe acţiuni care nu trebuiau făcute şi nu am făcut tot atât de multe acţiuni care trebuiau făcute.

23814. Luat uşor un lucru greu ne doboară.

23815. De exemplu, sunetul nu poate fi văzut şi există.

23816. Orizontul este o margine provizorie.

23817. Şi inima se hrăneşte cu sânge.

23818. Un şir lung de vorbe frumoase nu-i operă de artă.

23819. Elevul să fie alături de profesor şi mai rar în bancă.

23820. Adversarul nu cere acceptul când atacă.

23821. Cel ce ne place este cu noi .

23822. Cine-i lângă mine a obţinut privilegiul că poate munci.

23824. Duşmanul nu-i trădător.

23825. Optimistul umple paharul gol, apoi îl arată; pesimistul mai întâi îl goleşte ( dacă este plin), apoi îl arată .

23826. Omul rău poate deveni bun, însă nu foarte bun.

23827. Omul parşiv îşi convinge prietenul să mă atace.

23828. < Să luptăm pentru pace ! > , cu tancul ?

23829. Când sunt singur în camera de lucru nu mă contrazice nimeni.

23830. Nişte cuvinte dezlânate nu pot ucide o idee.

23831. Vântul are ce are cu stânca, nisipul este deja învins.

23832. O boală cronică face din bolnav un expert în ale medicinii.

23833. Măgulirea-i arma linguşitorului, limba este arma lingăului.

23834. Guvernul care îşi recunoaşte greşelile nu ştie ce face.

23835. Zeflemeaua continuă prosteşte emitentul.

23836. De ce nu este clar, zicerea < Să privim în noi înşine ! > nu vizează organele interne.

23837. Plăcerea păcăleşte omul până când îl termină.

23838. Îndoiala îndoaie.

23839. Folosită aiurea puterea se scurge în neant.

23840. Dacă primim mai mult decât considerăm că merităm trebuie să echilibrăm balanţa dăruind.

23841. Dorinţa arzătoare să nu atingă cu flacăra pe cei din jur.

23842. Cine nu îşi cunoaşte lungul nasului nu ştie ce batistă să folosească.

23843. O vorbă spusă din suflet poate determina o inimă să nu îşi înceteze bătăile.

23844. Un moment de nefericire poate fi pastila amară care vindecă.

23845. Primim mai mult decât dăm, dar dacă nu dăm nimic . . .

23846. Omul bolnav nici nu se gândeşte la fericire, are alte gânduri.

23847. Mai alunecoasă decât apa fericirea este.

23848. Toamna frunzele cad sperând că le va număra cineva.

23849. Adevărul trebuie spus cui trebuie, când trebuie şi unde trebuie.

23850. Fuga este la îndemâna persoanelor care nu se potrivesc cu mine.

23851. Este greşit să facem rău omului rău, este suficient să nu-i facem bine.

23852. Tăcerea spune mai multe decât gâlceava .

23853. Oamenii nu prea se schimbă, se perindă.

23854. Cel mai uşor de găsit este prilejul de a nu face nimic.

23855. Toamna, grijulie fiind, ne aduce aminte că frunzele cad.

23856. Pantalonii reprezintă faţada, însă izmenele sunt mai aproape de piele.

23857. Mai bine singur decât agăţat.

23858. Bunul-simţ ocupă locul 1 şi nu poate fi detronat cât timp se opune grobianismului.

23859. O mică diferenţă. Îngânfatul scoate în evidenţă guşa, înfumuratul scoate în evidenţă nasul.

23860. Averea celui care fură trăieşte cât pulberea în aer.

23861. Averea de furat valorează cât un scuipat.

23862. Pasiunea dusă dincolo de marginile care îi sunt permise prăpădeşte pe cel îndărătnic.

23863. Fiecare dorinţă este o za a lanţului care înconjoară libertatea.

23864. Când eşti tânăr nu îţi vine să crezi că vei fi bătrân, când eşti bătrân nu îţi vine să crezi că ai fost tânăr.

23865. Omul pe care nu îl pot lăuda nu poate să-mi fie prieten.

23866. Moartea duşmanului este o pierdere imensă, este posibil să fi avut prieteni.

23867. Nici omul sărac nu doreşte compania săracului.

23868. Pentru lemnul strâmb nu prea există procedee de îndreptare.

23869. Leneşul se tot întreabă de ce se chinuie struţul să-şi vâre capul în nisip că ar fi îndeajuns să-şi închidă ochii.

23870. Greşeala omenirii: omul trist este ocolit.

23871. Când subiectul este de bârfă, închipuirea unora dă în clocot.

23872. Dacă adevărul nu ar fi simplu, minciuna şi-ar face de cap.

23873. Nu-i o tragedie că te-a păcălit un prost, însă  mâhnirea-i adâncă atunci când te păcăleşte un om deştept.

23874. Pentru unii învăţătura ce le este oferită gratis reprezintă o corvoadă.

23875. Frumuseţea ( precum fericirea ) nu stă.

23876. Conştiinţa este în impas când mă ascund de mine însumi.

23877. Omul înţepenit a rămas fără pic de curaj.

23878. Există metode prin care şcoala poate determina elevul să nu înveţe carte.

23879. O şcoală de frunte într-un stat codaş nu există.

23880. Întregul îşi iubeşte jumătăţile.

23881. Cuvintele fac tot posibilul să înceapă fapta.

23882. Ecoul prelungeşte durerea unui sunet.

23883. Casa nelocuită nu mai respiră.

23884. Şi în aşteptare se consumă energie, uneori mai multă decât în activitatea pentru a fi obţinut obiectul aşteptat.

23885. Asimilăm o parte din înţelepciunea lumii privind un copil când se roagă.

23886. Toiagul ar trebui să fie un simbol nu un accesoriu de sprijin.

23887. Visul unui copil luminează până dincolo de stele.

23888. Excelent bârfitor este linguşitorul.

23889. Porcul cu belciug de aur trage tot la troacă.

23890. Norocul ne intră în casă însoţit.

23891. Şi suferinţa are tabieturi.

23892. Omul de vârsta a patra deţine multă experienţă, însă nu prea are ce face cu ea.

23893. Fericirea o ia la fugă dacă moţăim.

23894. Cartea este prietenul care nu deranjează.

23895. Cineva a trimis în lume omul rău.

23896. < Un pic > este mai bun decât nimic.

23897. Trebuie cercetat dacă mişcarea browniană încetează când este vânturată apa.

23898. O fericire ucigătoare e când îţi stă inima-n loc de bucurie.

23899. Înţeleptul are cuvânt şi faptă, bruta are muşchi şi bâtă.

23900. Optimistul cercetează răul, pesimistul îl lasă necercetat.

23901. Are destulă dulceaţă jegul bârfei.

23902. Un lucru trebuie cercetat până în momentul în care ar începe descompunerea lui.

23903. Esenţa autenticităţii unui om este sufletul lui, celelalte părţi sunt învelişuri.

23904. Cel care încercă permanent să pară ceea ce nu este când se uită în oglidă se miră: < Cine-i prostul ! >.

23905. Cum nimic nu este cu neputinţă, atunci cuvântul imposibil parazitează dicţionarul.

23906. Cel complet dezinteresat este numai vântul: bate, aşa , pe degeaba.

23907. Cine nu a învăţat tot alfabetul şi se apucă de scris va produce opere incomplete.

23908. Nu suportă o idee străină fiind îndesat cu ideile proprii.

23909. Cinicul radiază de fericire când cei din jur frământă glodul, el fiind pe catalige .

23910. Greşeala intenţionată ar trebui numită păcat.

23911. Inteligenţa doarme dacă lipsesc cunoştinţele.

23912. Inconsecventul. Scuipă ce a lăudat cândva.

23913. Întotdeauna îmi zic: Deznădejdea mai încolo.

23914. < Ferocirea > e starea de bine a celui feroce.

23915. Trândavul provine dintr-un leneş lovit de încă un viciu major.

23916. Ziua în care nu reuşim a înainta să o transformăm în zi de odihnă.

23917. O idee expusă printr-o frază fără sfârşit se risipeşte.

23918. Bogăţia nefolosită este mai rea decât sărăcia.

23919. Capul gol nu primeşte nimic în interior.

23920. Plânsul scoate lacrima din suflet.

23921. Distanţa de la pământ la cer este incomensurabilă.

23922. A împinge un om care se află pe marginea prăpastiei este un act de-o cruzime absolută.

23923. Lacrima bucuriei înfrumuseţează obrazul.

23924. Omul furios a sărit de pe fix.

23925. Otrava cumplită are gust agreabil ( cât o idee smucită).

23926. Imaginaţia înfierbântată ridică din nimic spaţii faţă de care lumea reală este cât o picătură faţă de un ocean.

23927. Un om bătut în cap are idei triste.

23928. O petrecere mare şi trăită intens ( mai mult decât trebuie ) ne lasă cu prea puţină energie.

23929. Îndrăgostitul şi înţeleptul nu se înţeleg.

23930. Îmbogăţitul prin fapte murdare nu mai devine curat niciodată.

23931. Ar trebui ca memoria să reţină numai diamantele, gunoiul să ajungă în tomberon.

23932. Lenea miroase oribil.

23933. Înainte să afirmăm că duşmanul din zare este mic este bine să apreciem la ce distanţă se află faţă de noi.

23934. Cine a furat un bou mai apoi nu fură un ou.

23935. Bogăţia săracului este faptul că există.

23936. În propria ogradă am de toate, însă privesc şi în curtea vecinului, poate îi lipseşte ceva.

23937. Gargara făcută cu vorbe nu conduce către o propoziţie valoroasă.

23938. Invidiosul este nefericit: are atâta rugină în interior încât sufletul îi stă înghesuit.

23939. Cine are vreme frumosă pe ultimul drum este egal cu cel pentru care plouă năpraznic.

23940. Persoanele dependente de condițiile meteo  nu se pot certa din senin.

23941. O minte goală sună a pustiu.

23942. Inteligenţa lăsată de izbelişte nu prea mai poate face mare lucru.

23943. Cine-i mândru că e prost este şi bolnav.

23944. Zicerea : < Oricine poate fi cinstit ! > are acelaşi temei cu : < Oricine poate fi nefumător !

23945. Duşmanul pleacă numai când părăseşte lumea aceasta.

23946. Prostia oferă infinit mai multă libertate decât înteligenţa.

23947. O scriere proastă poate fi numită măzgăleală.

23948. Dacă nu facem rău nu suntem buni, suntem neutri.

23949. Bogatul care se împrumută este infatuat, săracul care se împrumută este inconştient.

23950. Dacă păşim cu dreptul într-o prăpastie, tot degeaba.

23951. Banii nu aduc fericirea, însă nici nu o alungă.

23952. Mai vitează decât vinul este cumpătarea.

23953. Cuvântarea lungă scurtează timpul.

23954. Coşmarul este prelungirea în rău a visului.

23955. Nu mai au nici un fel de ambiţie frunzele care cad.

23956. Nici când ni se va spune: < Dacă nu spuneţi minciuni veţi muri ! > nu ar trebui să minţim.

23957. Aproape panaceu: speranţa.

23958. Mai mari decât trebuie nu putem fi.

23959. Unii mai spun poveşti şi după ce au adormit copiii.

23960. Cuvântul bun ţine de cald.

23961. O boală sănătoasă este prostia.

23962. Pentru cel îmbuibat < ce este mult > niciodată nu-i îndeajuns; pentru cel flămând < cel puţin> este suficient.

23963. Cuvintele săltăreţe fac multă gălăgie fără să spună nimic.

23964. Unii spun verzi şi uscate, alţii spun numai uscate.

23965. Persoana care doreşte să aibă stăpân este foarte bolnavă.

23966. Fericirea nu a omorât pe nimeni: durează puţin.

23967. O carte scrisă de un critic nu se ridică la înălţimea pretenţiilor manifestate faţă de alţi autori.

23968. La început curiozitatea, pe parcurs inconştienţa, la sfârşit dezamăgirea.

23969. Oricât de mulţi prieteni pregătiţi am avea, este necesar să mai deschidem şi câte o carte.

23970. Negăsind cuvintele potrivite  unii fac gargară.

23971. Timpul irosit invită sărăcia în casă.

23972. Nici nenorocirea duşmanului nu trebuie să ne bucure.

23973. Mai curată decât visul unui copil este doar lumina Raiului.

23974. Când ne paşte norocul este bine să fim atenţi să nu ne înghită cu totul.

23975. Durerea lucrează în ascuns.

23976. Pedeapsa capitală acordată pentru greşeli ( mai ales !) este o crimă.

23977. Cine tace şi mişcă doar o sprânceană, ei bine, dezvoltă ditamai romanul.

23978. Speranţa e o minciună încă nedovedită.

23979. O încordare care stă să dea în ceartă furnizează emoţii, când începe cearta se produce intrarea în sfera banalului.

23980. Cei care au îmbătrânit degeaba pretind că sunt foarte tineri.

23981. Au fost scrise vagoane de cărţi şi literele nu au obosit.

23982. Persoana care apreciază părerea noastră parcă este mai fumoasă decât am considerat iniţial.

23983. Este moartă o părere bătută în cuie.

23984. Unele idei nu cedează oricât de multe dovezi afirmă că sunt proaste.

23985. Norocul ne păcăleşte.

23986. Averea primită pe degeaba cere cu insistenţă să fie tocată.

23987. Cel care stăpâneşte mai puţin decât mine mă consideră bogat.

23988. Făţarnicul are privirea împoncişată.

23989. Puterea folosită grabnic produce fapte reprobabile.

23990. Până şi frumuseţea e trecătoare.

23991. Omul tăcut este bănuit că are mintea ascuţită.

23992. Clipa nu are timp să îmbătrânească.

23993. Jegul nu ţine de cald.

23994. Omul politic aflat la putere are paharul plin.

23995. Unele idei pot învia.

23996. Dezordinea este pasul ferm către mizerie; în univers fiecare fir de praf se află la locul lui.

23997. Speranţa. Trebuie să existe cineva care să nu ne păcălească.

23998. Educaţia nu are vacanţă.

23999. Prostia detestă faptul de a sta ascunsă.

24000. Persoana ideală călătoreşte către lumea noastră.

24001. O nebunie făcută la tinereţe trece neobservată, însă aceeaşi nebunie făcută la bătrâneţe te aruncă în gura lumii şi este normal să fie aşa, altfel bătrânii şi-ar face de cap.

24002. Puţini oameni ar fi dispuşi să-mi ofere lucruri de care aş avea nevoie, însă foarte mulţi ar fi cei care ar dori să mi le ia pe cele care le deţin.

24003. Leneşul oboseşte făcând planuri.

24004. Când trebuie să vorbească în public îl cuprinde frica; în singurătate omul respectiv este un bun orator.

24005. Imaginaţia pătrunde în lumea celor necunoscute şi ne ajută să dezvoltăm idei nemaiştiute.

24006. O problemă grea rezolvată rapid ne îndeamnă să credem că ceva din conţinut a fost eliminat pe timpul rezolvării.

24007. O lecţie pentru copii ar fi să fie învăţaţi cum să cheltuie banii cu folos.

24008. Oricât am scotoci în întunericul minţii nu găsim nimic.

24009. Îmbogăţirea prin mijloace cinstite este o rara avis a tuturor timpurilor.

24010. Degeaba simţim că avem duşmani, trebuie să-i cunoaştem.

24011. Traiul în mizerie este limita neputinţei omeneşti, traiul mizerabil se instalează când infatuarea atinge nivel paroxistic.

24012.  Cine nu citeşte nu vede cum trebuie.

24013. Schimbarea solicită acţiune.

24014. Foarte periculoase sunt şi bolile imaginare: macină sufletul.

24015. Săgeata nu-i bumerang; nici vorba.

24016. O istorie falsă valorează cât un balon de săpun.

24017. Omul rău nu poate fi altfel.

24018. Toţi banii din lume nu valorează cât o celulă vie.

24019. În culmea fericirii ţinem ochii deschişi: poate se iveşte o situaţie mai bună.

24020. Bogăţia oferă neliniştea faptului că trebuie păzită.

24021.  Pesimistul. < Ce vremuri ! Îţi vine să te sinucizi .> Optimistul. Toţi miniştri din guvern sunt capabili. Vin vremuri efervescente.

24022. O cuvântare produce somn dacă are suficient de multe propoziţii.

24023. Paharul gol este nevrednic.

24024. Fericirea este incomensurabilă .

24025. Persoanele care mă bârfesc le este frică de mine şi este absurd: ştiam că zâmbetul nu deranjează.

24026. Odată cu Moromete. Avem bani, mâncăm. Nu avem bani, ţinem post negru.

24027. Omul rău tulbură, omul bun limpezeşte.

24028. Dacă te laudă cel care îţi este duşman este posibil să plângi.

24029.Când plouă scriu atât de multe propoziţii încât nu am timp să le citesc; când nu plouă  am treabă. Când ninge mă odihnesc.

24030. Boala ne spune direct că trebuie să mâncăm sănătos şi să părăsim viciile.

24031. Răul necercetat se umflă.

24032. Propoziţiile sunt droguri; în patria cuvintelor Poezia este regina drogurilor.

24033. De gândit gândim ce vrem, de exprimat este mai greu.

24034. Norocul ne poate lua ceea ce ne-a dat, soarta nu face aşa ceva.

24035. Oricare guvern dă puţin şi ia mult, altfel nu ar rezista. Asta ne-ar mai trebui, să intre guvernul în grevă.

24036. Uşa Iadului poate fi deschisă oricând.

24037. Frica-i curajul căzut la pământ.

24038. Viitorul are program propriu.

24039. Complimentul înaintează o cerere. Complimentul stufos atenţionează că cererea solicită urgenţă.

24040. Omul pocneşte când mânia este dusă la extrem.

24041. Pentru bârfă presupunerea-i stâlpul.

24042. Omul care nu înnebuneşte are neuronii foarte puternici.

24043. Cine a schimbat părerea unui fanatic este un erou.

24044. Capodoperele trăiesc veşnic, dincolo de frumuseţe.

24045. Omul sucit consideră că propria opinie este falsă.

24046. Un spaţiu gol are o mare putere de absorbţie.

24047. O lege este de prisos când nu are pe cine proteja.

24048. În loc să ingurgităm cel mai puternic somifer este să acultăm pe cineva care nu spune nimic..

24049. O duc greu de tot cei dependenţi de droguri: abia se ţin pe picioare.

24050. Fără bucurii inima suferă, fără sărbători viaţa e tristă.

24051. În oraş aerul este greu deoarece lumea e înghesuită.

24052. Zâmbetul omului rău e strâmb.

24053. Foarte repede se obişnuieste omul cu viaţa îmbelşugată.

24054. Cine doreşte să ajungă slugă nu este om.

24055. Plagiatul pur ( bun luat cu japca ) este oribil, personalizarea textului este un plagiat ascuns, aproape epigonism.

24056. Când suntem tineri mâcăm bucatele cu grămada, începând cu vârsata a patra cecetăm fiecare picătură.

24057. Datorită pasiunii putem ajunge pe cărări periculoase pentru că suspendă dreapta judecată sau ajungem în vârf.

24058. Oamenii care trag de timp în fel şi chip nu observă că timpul nu cedează.

24059. Nimicul există.

24060. Minte cine ştie să mintă.

24061. Binele făcut de mântuială trece de partea răului.

24062. Nu contează câte cărţi are cineva, ci dacă le-a citit.

24063. Binele care dăunează nu omoară.

24064. Este posibil să fim lipsiţi de geniu, însă dreptul de a fi excepţionali este universal.

24065. Prin definiţie, idealul rămâne nerealizat ; dacă fenomenul realizării ar avea loc însoţit de tristeţe ar fi.

24066. Umorul este necesar, chiar umorul negru produce lumină.

24067. Fără ordine libertatea se prăbuşeşte.

24068. O persoană cu memoria neştirbită ar trebui să nu ia în seamă ceea ce spun spun aţii despre el.

24069. Dispreţul este forma rapidă, extremă şi definitivă prin care îndepărtăm pe cineva din viaţa noastră.

24070. Greu de găsit unele taine în labirintul spaţial al inimii.

24071. Plânsul de bucurie ajută zâmbetul a se ridica pe chipul omului.

24072. Tăcerea care îngăduie răul trebuie suprimată.

24073. Duşmanul hotărât să se răzbune ar avea o noimă, însă duşmanul care, pe făgaşul invidiei,  îţi cade în cârcă este tâmpit.

24074. Lăfăiala în puful îmbelşugării determină omul să nu mai caute înţelepciunea.

24075. Apar idei care nu se atâmpără până când nu sunt trecute în cuvinte.

24076. Bunul altuia însuşit produce nenorocire.

24077. Sunt blând până în momentul în care ai intenţia să mă cotropeşti.

24078. Farmecul unei idei scade sau creşte după felul în care este descrisă.

24079. Dacă nenorocirea a scăpat individul de la moarte, fie.

24080. Când, cel puţin, nu i se spune vinovatului că a greşit, începe haosul în respectiva comunitate.

24081. O clădire construită pe bucăţi şi cu echipe diferite de constructori suportă riscul să se clatine.

24082. Unele gânduri sunt firele despletite ale unui bici năpraznic.

24083. Acţiunea susţinută şi după momentul în care se constată că are cale greşită va fi trecută la capitolul pierderi colaterale.

24084. Este suportabil un om înfuriat care sparge lemne.

24085. Trebuie să acumulăm mai mult decât ne trebuie, altfel nu am avea din ce da.

24086. Comitem cele mai multe greşeli sub povara înghesuielii.

24087. Unele virtuţi sunt părăsite fiind plictisitoare.

24088. Eşecul ne spune că am ales o cale greşită.

24089. Miezul unei glume poate fi locul din care încolţeşte o profeţie.

24090. După felul în care poate ajunge omenirea putem afirma că Vlad Ţepeş a folosit năpraznicul utilaj din disperare şi nu din plăcere.

24091. Persoana înconjurată de proşti ori se prosteşte, ori evadează.

24092. Magneţii se resping sau se atrag, asemănător se întâmplă cu ideile.

24093. Degeaba se bucură cel care înnoată că în apă nu sunt crocodili dacă toţi sunt la soare acoperind malul.

24094. Pentru cel scufundat în hamac dorinţa nu devine realitate.

24095. Mincinosul care se expune rapid se află în persoana care afirmă că a înţeles totul.

24096. Fericirea solicită un singur favor: să o acceptăm.

24097. Un lucru de nimic expus cu talent captează atenţia.

24098. Pentru Diogene inima întregii lumi era celebrul butoi.

24099. Cine face din ţânţar armăsar exagerează, cine face din nimic un ţânţar este actor de circ. 

24100. Binele nu vine dacă nu este chemat şi nici dacă este chemat.

24101. Opinia generală este protejată de numărul indivizilor.

24102. Dacă-i spui prostului , pe ocolite, ce este, nu înţelege, însă nu înţelege nici dacă îi spui pe direct.

24103. Eşecul devine smânţa din care va încolţi planta biruitoare.

24104. Este neplăcut când ajungi în situaţia că trebuie să îmbătrâneşti.

24105. Măgarul îşi modifică glasul când iubeşte.

24106. Tot ce este viu se află în mare grabă.

24107. Pe omul cu articulaţiile sănătoase nu îl înspăimântă reumatismul.

24108. Cel mai uşor de înţeles este natura: nu are metafore.

24109. Cunoaşterea este ca averea: ce este prea mult se risipeşte.

24110. Cei cu minte otova sunt fericiţi.

24111. Searbădă-i viaţa omului care, prin vorbe şi fapte, oferă demonstraţie că este în plus.

24112. Realitatea abia aşteaptă ca unele idei să o viziteze, însă în haine de lux: de lucru.

24113. În primele trei etape ale vieţii viteza timpului este mai mare decât în ultima.

24114. Lucrurile de care nu avem nevoie ( Socrate a zis ) ne împresoară şi ne împiedică pentru că nu avem curajul să le dăruim.

24115. Severitatea este o mască folosită, uneori, pentru bunul mers al treburilor; de obicei, este folosită din snobism.

24116. Căutăm tot timpul ceva; viitorul în nemăsurata-i zgârcenie ni-l dă cu ţârâita.

24117. Morţii deţin tăcerea absolută.

24118. O furtună puternică nu ţine mult.

24119. Dragoste-i medicamentul care îmbolnăveşte.

24120. Cel mai greu este pământul, cel mai uşor este văzduhul.

24121. Râsul dezvăluie faptul că victoria-i pe aproape.

24122. Iubirea mutilează întorcându-ne spre frumos.

24123. Mortul nu are magnet.

24124. Dragostea trece prin stomac; dacă nu ajunge în sânge, tot degeaba.

24125. Încă atâtea universuri câţi oameni în viaţă.

24126. Tinereţea aleargă până nu mai poate.

24127. Fumurile celui ce iubeşte nu sunt toxice.

24128. Fericit este omul despre care se poate spune că nu trăieşte degeaba.

24129. Părerea generală nu este atât de solidă cât faptul că acoperă o suprafaţă mare.

24130. Trăim murind zi de zi .

24131. Bunele intenţii se risipesc precum puful de păpădie: doar câteva încolţesc.

24132. Nevolnicul nu are acces la nebunia iubirii.

24133. Cărţile trebuie triate, nicidecum arse.

24134. Sunt mai numeroşi autorii de cărti inutile decât ceilalţi.

24135. Fanaticul se umflă în pene şi în faţa morţii.

24136. Cearta care nu-i făcută la momentul potrivit este mai mult decât o mizerie.

24137. Omul normal cade în uimire când vede câte prostioare comite un îndrăgostit.

24138. De multe ori şi omul viu trebuie să închidă ochii.

24139. Sănătatea întârzie îmbătrânirea.

24140. Razele aduc vestea că o stea există;  zâmbetul scoate în faţă un om.

24141. O îmbrăţişare egalizează două puteri.

24142. Iubirea de sine. Îmi iubesc aproapele, cel mai aproape de mine sunt eu.

24143. O femeie cade numai când un Don Juan e pe-aproape.

24144. Nu mai are nimeni ce-i face mortului.

24145. O parte din învăţătură se pierde prin înlocuire: noile cunoştinţe trimit la temelia  cunoaşterii pe cele vechi.

24146. De multe ori poposim unde nu trebuie, esenţial este faptul ca popasul să fie de scurtă durată.

24147. O minte infinită a creat viaţa.

24148. Ne batem în piept cu ditamai cărămida cum că suntem puternici, însă nu reuşim să creem o simplă celulă vie.

24149. În turnul de fildeş al nemuritorilor moartea nu are acces.

24150. Balastul omenirii: vieţile inutile.

24151. Speranţa ne ţine în viaţă până într-o zi.

24152. Unele jocuri pentru copii se potrivesc oamenilor mari.

24153. Lacrima care nu iese la aer devine grea ca plumbul.

24154. Liniştea căminului vesel oferă cele mai gustoase bucate.

24155. Luna a dăruit atât de multe fără să scoată un cuvânt.

24156. Când se ciocnesc două idei puternice suferă neuronii gândirii.

24157. Iaurtul nu ia foc când suflă cineva în el.

24158. Băşcălia nu poate intra unde există umor şi ironie .

24159. De scris, scriem repede: transpiră cine citeşte!

24160. Omul sănătos deţine mai multe boli nedescoperite.

24161. Nu-i posibil să împiedicăm gura lumii să se deschidă.

24162. Când altcineva spală rufele familiei este imposibil să nu afle şi cele mai ascunse secrete.

24163. Defectul respectă legea celui ce doreşte să ajungă în frunte.

24164. Fie-ne iarna un spectacol de valoarea bucuriilor din copilărie.

24165. Cel ce se preface că te iubeşte îţi sărută aerul din jurul obrazului.

24166. Întotdeauna şeful vorbeşte singur, subalternii mimează că ascultă; dacă le-ar prezenta o scrisoare deschisă, ar fi altceva: ar considera că sunt luaţi în seamă.

24167. Dinspre pământ spre gură oala de lut păstra aroma bucatelor.

24168. Temperatura în casă, pentru a nu îmbătrâni, ar trebui să fie mai mică decât aceea produsă de o ceartă înfierbântată.

24169. Gravida. Are două sau mai multe inimi.

24170. Ceea ce cred unii despre mine are valoarea unui balon de săpun .

24171. Este nevoie să vorbim, atât, cât este nevoie.

24172. Mai bine: < uite, ăsta umblă desculţ ! > , decât: < vită încălţată ! >.

24173. Omul este sănătos dacă după ce foloseşte hârtia igienică, aceasta rămâne curată.

24174. Firele de nisip nu reprezintă nimicul, deci pustiul nu există.

24175. Spaţiul în care încape numai o persoană nu-i al singurătăţii,

24176. Te-apucă pesimismul când vezi pe câte cineva că vrea, cu tot dinadinsul, să apară optimist.

24177. Cine te poartă pe aripi te duce unde vrea el.

24178. Urcăm supăraţi câteva etaje când este defect liftul fără să ne gândim ce efort face inima care menţine o aripă în zbor.

24179. Omul drept refuză căile strâmbe.

24180. < Dreptul > ajută  < stângul > să vină din urmă.

24181. O cuvântare nu are miez din cauză că se tot lungeşte.

24182. Până la urmă, frunzele uscate cad.

24183. Dacă privim moartea în faţă neglijăm teribila-i unealtă!

24184. Unii ascultă, alţii sunt ascultători, şi restul.

24185. Nu are minte vânătorul care împuşcă văzduhul şi aşteaptă să cadă o pasăre.

24186. Cine citeşte şi nu înţelege este îndemnat să reia cititul.

24187. Mai tristă decât o fântână care a secat este cartea din care au fugit cuvintele.

24188. Coteţarul de modă nouă < inspectează > şi alte anexe; unii iau cu asalt locuinţele.

24189. Ierbivorele nu solicită pâine.

24190. Este generoasă ideea care ne îndeamnă < să călătorim > dincolo de ea.

24191. Să fii genial şi necinstit ! Ce combinaţie ! Brrr. . .

24192. Ascultatul la uşă şi cleptomania sunt boli destul de grave ( incurabile ).

24193. Zâmbetul omului trist abia determină pleoapa să se ridice.

24194. Permanent, leneşul găseşte timp pentru ceea ce are de făcut.

24195. Hesiod ne spune că: < Olarul e mâniat pe olar și dulgherul pe dulgher; cerșetorul invidiază pe cerșetor și cântărețul pe cântăreț.> Nu a zis nimic despre poeţi.

24196. Este destul de trist spectacolul oferit de o bucată de cretă care se împotriveşte unui bulgăre de granit.

24197. Dintre zburătoare plăcerea are cele mai multe şi rapide aripi.

24198. Speranţa că pică pâinea din cer este deşartă, pâinea creşte din pământ, cerul ajută cu lumina.

24199. Omul pregătit să întâmpine bucuria nu leşină când aceasta îl vizitează.

24200.  Pedeapsa trebuie să vină din afară, când ne auto-pedepsim nu prea nimerim doza.

24201. O bibliotecă poate înfrumuseţa o cameră, o carte poate înfrumuseţa un suflet.

24202. La cererea mai multor persoane feminine a apărut portofelul de mare capacitate pentru bărbaţi.

24203. Nici un proiect nu-i elaborat în gând atât de minuţios cât proiectul unui păcat.

24204. Dorinţa este motorul care face trecerea de la forma de ou către forma împlinită.

24205. Norocul ne oferă patinele , însă nu garantează trăinicia gheţii.

24206. Temelia unei acţiuni pluteşte dacă o săpăm cu ajutorul unui făţarnic.

24207. Mai rea decât o faptă reprobabilă este să nu laşi binele să treacă.

24208. Şcoala ne învaţă cum se parcurge un drum.

24209. Grobianul nu poate imita bunele maniere.

24210. Când se hotărăşte numărul de legi, un parlament ar trebui să ceceteze natura.

24211. Lucrarea făcută ca obligaţie de serviciu nu depăşeşte nivelul < necesitate >.

24212. O idee scrisă în granitul convingerii străbate muntele neîncrederii.

24213. Declar că nu ştiu să nu fac nimic.

24214. O minte leneşă lasă deschisă uşa prin care să intre prostia.

24215. Hrăpăreţul cotropeşte teritorii în timp ce îşi lasă ogorul nelucrat.

24216. O lege bună valorează cât un sistem defensiv de apărare.

24217. Dacă am primi totul de-a gata am fi egali, adică leneşi.

24218. Adeseori, unei idei nefolosite îi trece vremea.

24219. Hotărâm dacă ne-a cuprins fericirea în momentul în care ştim ce este.

24220. Destul de multe fapte păguboase trimit material pentru lacrima tristeţii.

24221. Numai cu o vorbă gingaşă nu slavăm pe cel care se îneacă.

24222. Ziua debutează jalnic când ne spălăm pe ochi cu lacrimi.

24223. Prietenul trebuie lăudat şi atunci când doarme.

24224. Mie nu-mi spune adevărul omul care se minte pe el însuşi.

24225. Inima ţine în frâu vârsta obrazului.

24226. Omul sărac se sperie când îi cade pe cap o avere imensă.

24227. Domnule, lasă-mă în pace ( pe mine ), ai grijă de opera mea.

24228. Lujerul trandafirului creşte şi spini de frică să nu fie zgâriat.

24229. Mai bine e să nu ne aducem aminte când am fost fericiţi.

24230. Ce bine e când nu ai nevoie de ajutor.

24231. Foarte bine e să prinzi momentul când să omori o minciună, trebuie lovită în cap cu lopeţica de făcut săpun.

24232. Durerea e bucuroasă.

24233. Ticălosul trebuie pedepsit numai cât trebuie, însă trebuie întotdeauna.

24234. Pentru necazul ce cade din senin prevederea nu are valoare.

24235. Nedreptatea încearcă să afle dacă judecătorul este slab.

24236. În Rai curg râuri de lapte şi miere; apa ar fi necesară şi în Rai şi în Iad.

24237. Cei care caută de lucru dacă ar munci nu ar mai căuta.

24238. Gluma continuă devine băşcălie. Stop !

24239. Persoana peste măsură de insistentă devine slugarnică.

24240. Poate fi iertat cel ce nu greşeşte !?

24241. Durerea nu ar putea fi învinsă cu ajutorul plăcerilor.

24242. Când se ceartă două grupuri, rezultatul este zero, când se ceartă două persoane, rezultatul este pozitiv.

24243. Lauda agăţată în cui ca pe o icoană ne face să ne închinăm la ea.

24244. Când ştim ce trebuie să făptuim, deja a început treaba.

24245. Suferinţa clatină multe convingeri.

24246. Dacă am zis < Nu ştiu ! > înseamnă că mai am de învăţat

24247. Ţânţarul atacă elefantul fiindu-i frică să nu rămână flămând.

24248. Oţelul a părăsit tabla ruginită.

24249. Prietenul este şi el om: are voie să trădeze.

24250. Cel care ne îndeamnă să ne expunem părerea doreşte să afle câte ceva despre noi.

24251. Uitarea nu ascultă de comenzi.

24252. Surplusul din hrana trupului înseamnă balast pentru minte.

24253. Nici florile nu pot exista fără < să muncească >.

24254. Cine înţelege ceea ce nu trebuie, nu înţelege ceea ce trebuie.

24255. Trivialitatea este semnal sigur că este plin paharul cu murdărie al emitentului.

24256. O comunitate se menţine dacă şi săracul are din ce economisi.

24257. Adună cine nu are ce risipi.

24258. Unele greşeli nu trebuie amânate.

24259. E trist să nu ai nevoie de bani.

24260. Supărarea solicită anumite etape, chiar tabieturi.

24261. Nu mă tem de hoţi, ei ştiu aceasta şi, de aceea, mă vizitează.

24262. Sărăcia cinstită are valoare, însă valoarea nu este mare.

24263. Un orator este valoros dacă a pus în mişcare mai mulţi oameni de acţiune.

2426. Întotdeauna bucuria are o ştirbină.

24264. Cine bate toba că e fericit este şi beat .

24265. Unele explicaţii sunt atât de ermetice că ascund subiectul pentru totdeauna.

24266. Einstein ne-a arătat că nu sunt uşoare toate ecuaţiile simple; de exemplu: �=��2 .

24267. Cine nu a plâns niciodată nu ştie ce greutate are o lacrimă.

24268. Lucrul bine făcut solicită să nu fie lăsat singur.

24269. Mulţi au aşteptat să vină muntele către ei: se pare că Mahomed a pus o anume interdicţie.

24270. Un rid apare dacă sunt cheltuite câteva mii de zâmbete.

24271. Trăim cu iluziile şi existăm fără ele.

24272. Curajul celor care încurajează este foarte mic.

24273. Fanaticul sare în oricare groapă numai să aibă senzaţia că înaintează.

24274. Timpul este suportul adevărului; minciuna există în afara timpului.

24275. Omenirea a studiat aşa – numiţii oameni de prisos; despre obiectele de prisos nu există decât nişte propoziţii.

24276. Confortul solicită averea; primii care nu acceptă confortul sunt oamenii foarte bogaţi.

24277. Societatea care nu ar suporta criticii ar avea prea mulţi şomeri.

24278. Uşa care se deschide şi scârţâie ne dă de gol că nu am deschis-o cu puterile noastre.

24279. Tăcerea este observată dacă se face linişte.

24280. Strămoşii mei au fost oameni harnici, alfel nu posedam asemenea gene de lux.

24281. Natura este cel mai ocolit medic.

24282. Nici ceea ce îmi place nu aş face cuiva cu de-a sila: să-şi facă singur şi nicidecum să aştepte.

24283. Dacă obţinem ceea ce ne-am dorit şi nu se potriveşte , nu este de vină cine a dăruit.

24284. Cel mai puternic magnet îl posedă omenirea: ne atrage, şi nu invers.

24285. Fricosul vorbeşte mai mult singur.

24286. Pentru îndreptare ne este < arătată > nenorocirea, şi nu este corect: adică noi nu reuşim să ascultăm de vorbă bună !

24287. Nu mai luăm în seamă clipele când observăm cât de repede trec zilele.

24288. Omul s-ar sumeţi dacă nu ar face greşelile fundamentale.

24289. Să nu dorim necaz duşmanului, este posibil ca necazul să confunde adresantul şi să ne lovească.

24290. A trecut sărăcia pe la grădina de zarzavat şi nu a găsit buruieni şi a luat-o la fugă.

24291. Vântul mişcă vorbele cu uşurinţă, mai bine să le scriem.

24292. Ţânţarul este parşiv: te face să-ţi dai palme singur.

24293. Cuptorul invidiei topeşte dreapta judecată.

24294. O grădină fără buruieni ne spune că acestea au fost înlăturate, ori că pământul este foarte sărac.

24295. Un eveniment care produce criză de timp nu a fost aşteptat cum se cuvine.

24296. Diavolul care studiază problemele de credinţă doreşte să afle punctele slabe.

24297. Urechea bleagă îşi astupă conductul auditiv.

24298. O idee distructivă lasă impresia, la început, că pune umărul.

24299. Ne îndepărtăm un prieten împrumutându-l.

24300. Mama care îşi apără pruncii are dreptul să fie leoaică.

24301. Oricare problemă este făcută pentru ca să-i putem zâmbi; zâmbetul ( prin traducere ) să însemne: < Eşti şmecheră !? > .

24302. Tentaţia vremurilor noastre: să nu mai luăm în seamă realitatea.

24303. Bătrâneţea este grea până te obişnuieşti cu noul chip pe care l-ai obţinut.

24304. Nu dai, nu ai.

24305. Problemă mai grea decât procurarea bogăţiei este păzitul ei.

24306. Dacă ţânţarii vor ajunge să conducă lumea vor avea sânge de-a gata .

24307. Şi libertatea are multiple feţe.

24308. Prima impresie este unică ( şi ultima privire ).

24309. Cine nu are ce face ascultă ce spun clevetitorii.

24310. Cine vrea să muncească, găseşte întotdeauna un motiv.

 24311. Fructele nu se coc de pe o zi pe alta; nu devenim înţelepţi dintrodată.

24312. Pentru pământeni energia se desface în două: materie şi spirit.

24313. Nu este normal să ne fie frică să supravieţuim.

24314. Nu este însurat bărbatul care nu îşi recunoaşte greşelile.

24315. O propoziţie simplă poate trimite în neant ditamai fraza.

24316.  O vorbă dulce dacă nu aduce, cel puţin nu sperie.

24317. Comunicarea prin gesturi rezistă până în momentul în care nu mai putem păstra tăcere.

24318. Unicul avantaj al momentului când sunt pesimist este că duşmanii încep să fie veseli.

24319. Ne întrebăm ce aţi furat dacă zici despre hoţ că este cinstit.

24320. Tentaţia ar trebui onorată cel puţin odată.

24321. Pisălogul menţine conversaţia numai pentru folosul lui.

24322. Linguşirea este imponderabilă.

24323. Unele poveşti sunt aşa de captivante că devin realitate.

24324. Din tot ce spuneam, puţine propoziţii indică inteligenţa.

24325. Ori nefericirea, ori plictiseala declanşează invidia.

24326. Unele propoziţii sunt aşa de lungi că puţine persoane le citesc, însă nimeni nu ţine cont de ele.

24327. Poeziile licenţioase au fost interzise pentru că nu erau la modă.

24328. Un papagal suportă să tacă până când începe stăpânul să vorbească.

24329. Lumea ne aşteaptă, însă nu ne oferă nimic pe degeaba.

24330. Nenorocirea care vine singură se topeşte.

24331. Cel mai scump este copilul săracului.

24332. Educaţia ne saltă.

24333. Când uităm că nu mai avem memorie găsim foarte repede obiectivul căutat.

24334. Nici o companie nu ar putea construi o clădire atât de mare care să adăpostească muzeul prostiei.

24335. Oricât de greu ar fi un cuvânt nu taie aşa de adânc cât o faptă criminală.

24336. Minciuna spusă pentru distracţie este domnişoară, minciuna spusă pentru profit este o hoaşcă nemiloasă.

24337. O încercare nereuşită-i greşeala.

24338. O criză de timp nu impresionează timpul.

24339. Puful păpădiei. Nu mă atinge că mă scutur.

24340. Pare simpatic porcul care mănâncă fără să facă spume la gură.

24341. Întotdeuna sărăcia este mângâiată cu vorbe; nimeni nu îndrăzneşte să o atingă cu mâna.

24342. Carul oprit de o pietricică are roţile prea mici.

24343. Omul sărac refuză bogăţia virtuală.

24344. Făţarnicul îşi leapădă chipul precum şarpele pielea.

24345. Cel care ne îndeamnă să numărăm oile doreşte să fure câteva.

24346. Să luptăm fără arme.

24347. Este parşiv duşmanul care se face că doarme.

24348. Averea zgârcitului a fost alcătuită pe bază de lipsuri.

24349. Numai medicamentul potrivit devine prieten.

24350. Mortul a lăsat totul în urmă, mai generos nu poate fi cineva.

24351. Tava mâncată de rugină nu mai este bună nici pentru pâine, nici pentru cozonaci.

24352. Lupta împotriva răului exclude răutatea.

24353. Trăim sub cupola unor legi; o lege care nu manipulează ajută la surparea guvernului.

24354. Aforismul.  Cantităţi uriaşe de informaţie strecurate în câteva cuvinte.

24355. Făptuieşte păcatul bănuielii cel care consideră că l-a uitat moartea.

24356. Cine plagiază este papagal.

24357. Mai toţi tinerii cred că pot făptui orice.

24358. Trebuie să respingem lauda exagerată, altfel urmează linguşirea.

24359. Împotriva invidiei s-a ridicat modestia.

24360. În tăcere gândul se cizelează.

24361. Fără picătura hazardului viaţa ar avea un aer cazon.

24362. Omul mândru care simulează modestia te face să râzi.

24363. Se constată cu uşurinţă că vorba aşezată este rece în comparaţie cu vorba dulce.

24364. Toate curg, viaţa le grăbeşte.

24364. Cineva trebuie să aprindă o scânteie încât alţii să poată obţină focul.

24365. Primul gând ne sugează că o carte falsă nu ar avea nici o noimă; al doilea gând ne îndeamnă să cercetăm autorul.

24366. Nu trebuie să-i învăţăm pe alţii, ci să-i îndemnăm să înveţe.

24367. Omul care se luptă pentru un trai confortabil nu înseamnă că se luptă pentru avere.

24368. Scuipatul este scârbos pentru că nu este al nostru.

24369. Cu intenţia că face curăţenie nevolnicul aruncă mizeria în fântână.

24370. Mai întâi, suferinţa ne arată că există, apoi, încet, încet ne distruge.

24371. Un < Te iubesc ! > virtual lasă impresia că înfierbântă întreg internetul.

24372. Nu există greşeală care să scufunde omul.

24373. Din ceea ce numim prostie tot omul deţine o doză; prostul deţine doza maximă.

24374. Câinele rău este dresat de un om.

24375. Cele mai multe respingeri formale suportă linguşelile.

24376. Cărţile bune nu ard.

24377. În ţara bâlbelor cine vorbeşte clar este linşat.

24378. Să considerăm că văzduhul ne aude când vorbim.

24379. Aşteptarea măreşte importanţa oricărui evenmient.

24380. Este posibil să avem norocul să devenim bătrâni.

24381. Până la urmă boul ia jugul de bună voie.

24382. Idealul sălăsluieşte confortabil în lumea virtuală.

24383. Rugămintea nu trebuie făcută din granitul vorbelor, însă nici din smiorcăieli neputincioase.

24384. Trebuie să cercetăm trecutul când ni se spune să ne fie ruşine.

24385. Cine acceptă că este bonlav numai atunci când nu mai reuşeşte a se scula din pat, de fapt, se sinucide.

24386. Sunt oameni care ne fac să suferim fără să-i doară ceva.

24387. Multe animale au intrat în proverbe fiind mai iuţi decât oamenii.

24388. Să fie clar: nu ni se dă, ci recuperăm.

24389. Cu un Smartphone putem potoli copilul, nidecum sufletul.

24390. Învăţătura neaplicată oboseşte.

24391. Ce-i în guşă  şi în suflet.

24392. Unele rufe trebuie spălate înainte să  afle toată familia.

24393. Mai mare decât mă arată mintea nu pot fi.

24394. Nu are căutare porcul cu siluetă.

24395. Nepotrivire. Blazon de granit pe o casă de pământ.

24396. Binele are sfârşit şi răul are început.

24397. Fenomen vetust. Să-ţi ridice altcineva statuie.

24398. Unele poveşti confundă mama vitregă cu mama viperă.

24399. Nici aşa: fapta şi greşeala.

24400. Mânia-i trecătoare, viclenia-i longevivă.

24401. De obicei, cine plagiază acuză originalul.

24402. Medicamentele ne ajută să murim mai târziu.

24403. Dacă bârfă nu e, lipsesc femeile.

24404. Trece neobservat cine dăruieşte şi nu cere nimic pe moment.

24405. Mai sărac decât zgârcitul nu există om.

24406. Jegul invidiei nu satură pe nimeni.

24407. În momentele nefavorabile se lasă un fel de ceaţă în care se ascund o parte din prieteni.  Virtualul este un fel de ceaţă.

24408. Fără motiv, cine nu poate pune piedică celui care poate.Neputincioşii sunt răi.

24409. Cine invidiază un copil nu-i sănătos; cine invidiază un mort este ţignit.

24410. Toate minciunile lumii nu pot învinge o conştiinţă curată.

24411. Sămânţa răului este la fel de sănătoasă cât sămânţa binelui, diferenţa o face solul.

24412. Mulţi se uită, puţini recunosc că înţeleg, însă nimeni nu recunoaşte că nu înnţelege .

24413. Până la urmă, cu toată împotrivirea medicului, boala învinge.

24414. Aşa-numitele gânduri optimiste ( fără fundament ) fac descriere unui spaţiu paralel.

24415. Pe cel vinovat îl trădează chipul.

24416. Dacă pace nu e , dragostea-i spulberată.

24417. Oricare ar fi discuţia în care este prins cevetitorul ... câştigă; trebuie ocolit.

24418. Cuvintele pe care le spunem să le considerăm sculptate în granit.

24419. Mai bine cu atelajul la defilare decât cu basculanta la furat.

24420. Păcatul vechi e tare.

24421. Să nu ajungem la mâna celui ce ne-ar obliga să vorbim.

24422. Degeaba îi spunem < La revedere ! > celui care a murit.

24423. Boală. Plăcerea de a suferi.

24424. O şoaptă. Are valoare ce eşti, nu cine te crezi.

24425. Ce faină sită e timpul: cerne prietenii.

24426. Decât un prieten fals, mai bine un duşman veritabil.

24427. Vinul are magnet, femeia are magnet, bărbatul este atras.

24428. Pentru cel îndrăgostit nebuneşte viaţa nu mai contează.

24429. Mai binele să fie al nostru şi răul al nimănui.

24430. Panaceu. Cumpătarea este medicamentul care trebuie consumat preventiv.

24431. Cel dezabuzat devine vioi în momentul în care îşi aduce aminte că moartea este foarte periculoasă.

24432. Cine coboară până în adâncul zonei numită a plăcerilor periculoase transformă umbra în beznă.

24433. Îndoiala ne trage de mânecă să nu acţionăm.

24434. Omul care se ţine scai nu trebuie lăsat până când să i se spună că este prost.

24435. Persoana care nu îşi vede lungul nasului are nasul foarte mic.

24436. Căderea în păcat se învaţă.

24437. Cine nu poate să nu vorbească trebuie dus în pustie.

24438. Toate vin la timpul lor, norocul şi banii vin când nu trebuie (de obicei, mai târziu ).

24439. Valoarea unei cărţi depinde şi de cititor.

24440. Dacă vom considera victorie faptul că reuşim să băgăm aţa în ac, atunci putem afirma că sunt posibile victorii şi fără mari sacrificii.

24441. Lumina vizitează şi tomberonul.

. Un joc imposibil. De-a v-aţi  ascumselea cu propria conştiinţă.

24443. Suntem vinovaţi dacă aşteptăm ca prietenul să ne roage.

24444. Autorul care se îmbolnăveşte lasă opera de izbelişte.

24445. Drumul lung al creaţiei: de la nefiinţă . . . la inteligenţa artificială.

24446. Cel care face rău din plăcere ( fără să gândească un eventual câştig ) este sadic.

24447. Trebuie cercetat cel care spune că a greşit fără voie.

24448. Omul nepăsător faţă de toate cele consideră fericirea un moft.

24449. Cine vorbeşte nu mai aude.

24450. Dezamăgitor este când munceşti şi sărăcia sporeşte.

24451. Viaţa trebuie mai mult decât preţuită.

24452. Tinereţea nu-i de cumpărat; asta ne-ar lipsi: să fie veşnic tineri numai cei cu bani.

24453. Şi bucuria are timpul ei.

24454. Excepţia este floarea care nu aduce primăvara.

24455. De fapt, ştim câte ceva din cele care trebuie ştiute, însă acestea ocupă un volum atât de mic, încât nu greşim dacă declarăm că nu există.

24456. Tăcerea continuă ascunde toate gândurile: şi bune, şi rele.

24457. Pasiunea stă în poziţia de întrecere cu natura până când se declară învinsă.

24458. Arta aruncă lumină peste obiectivul oferit de natură pe care îl vedem ca prin ceaţă.

24459. Durerile naturii nu ne ating, însă pretindem naturii să facă ceva când suntem în impas.

24460. Curgerea universală a celulelor este modul de a fi al vieţii.

24461. Prin strămoşi venim de foarte departe, prin urmaşi nu ştim cât de  departe vom ajunge.

24462. Pentru individ, probabilitatea de a nu fi venit pe lume se apropie de maxim.

24463. Dacă tot am apărut trebuie să trăim, că de existat avea cine să existe.

24464. Numai fericirea pe timpul creaţiei înlesneşte apariţia capodoperei.

24465. Nu este bine dar se întâmplă: întâietatea mulţimii.

24466. Înghesuiala favorizează o soluţie extremă.

24467. Vorbele sucite devin de neînţeles dacă nu zidesc o metaforă.

24468. Între opinie şi adevăr trebuie să străbatem un labirint care ascunde dovezi.

24469. Este bolnavă persoana care vorbeşte fără să cunoască subiectul în cauză.

24470. Cleveteala risipeşte gândul până la subţirimea fumului de alcool aprins.

24471. Omul bosumflat cloceşte trăznăi care, odată ce au eclozat, te apucă durerea de măsele.

24472. Minciuna descarcă sufletul încordat de invidie.

24473. Cine ajunge în Iad devine diavol.

24474. Pentru un interval de tăcere nu trebuie să ne pregătim intens.

24475. Când se va manifesta fericirea virtual, atunci piciorul de lemn va lăstări.

24476. Nici o inteligenţă nu va reuşi să facă descrierea minţii infinite ce susţine universul.

24477. Trebuie ascunsă în inima tăcerii vorba care nu trebuie spusă.

24478. Tot ceea ce trece < peste ! > produce scădere.

24479. Nici minciuna inteligentă nu spune adevărul.

24480. Între două vorbe există o < bucată > de linişte care ne îndeamnă să cizelăm puternic a doua vorbă.

24481. Totuşi, gândurile criminale nemanifestate tulbură armonia universului.

24482. Gândul care coboară de sus străbate circuitele neuronale, apoi se ridică.

24483. În momentul în care < copilul > devine < tânărul > orizontul se îndepărtează aşa de mult încât devine zarea pământului şi se creează impresia că prea puţine mai sunt de ştiut.

24484. Misterul nu-i ascuns, însă nu-l putem percepe.

24485. Sfârşitul omenirii începe din clipa în care moartea este învinsă.

24486. Nu-i de vină geniul că este neînţeles, de vină suntem cei din jurul lui.

24487. Falsa modestie este o tentaţie aşa de puternică încât solicită şi individul trecut de mijlocul vârstei a patra.

24488. Evident, cine plagiază este vinovat, însă vina cea mare o poartă autorul operei pentru care a fost posibil să fie aplicat plagiatul. ( Şi un începător poate ermetiza cu uşurinţă un text. )

24489. Cel care nu solicită iertare se consideră nevinovat.

24490. Porcul pretinde că este reumatic.

24491. Nemulţumitul de propria decizie recunoaşte, prin aceasta ,  că a greşit.

24492. Înfumuratul este plin cu un gol imens.

24493. Cred că este voie să batjocorim răul.

24494. Cine nu gândeşte crede că ar fi putut fi mai mult decât este.

24495. Greşelile de tipar nu au nici o vină.

24496. Există şi plante care devin violente atunci când le este pus în pericol habitatul.

24497. Zeii antichităţii cunoşteau de toate, mai puţin suferinţa.

24498. Este riscant să mimăm pesimismul, este riscant să mimăm optimismul, este riscant să mimăm că suntem normali.

24499. Aplicarea metodelor pentru supravieţuire ne consumă foarte mult timp.

24500. Dacă universul nostru A este în permanentă expansiune şi inclus universului B, s.a.m.d., atunci toate aceste universuri sunt în expansiune.  ( Legea lui Meduzis )

24501. Mai liniştiţi decât omul nevinovat sunt sfinţii.

24502. Dorinţa de trăi mai mult are întotdeauna aceeaşi scuză: Nu le-am terminat pe toate.

24504. Omul cu multe feţe nu merită citit.

24505. Copilul nu ştie că trăieşte, tânărul vrea să trăiască intens, vârstnicul ar vrea să trăiască mai mult.

24506. Este destul de  grav că numim < gândire negativă > strădania cuiva de a descoperi ceea ce este rău şi, mai grav, numim < gândire pozitivă > dacă ceva urât este numit frumuşel.

24507. Falsa modestie-i mai rea decât mândria înţepenită.

24508. Două gene opuse: a leneşului şi a celui care munceşte până dă în brânci.

24509. Un articol pentru libertate. Să nu fi omorât dacă ai altă părere.

24510. Dacă şirul dorinţelor nu este infinit, ar fi posibil să ne apropiem de ceea ce numim fericire.

24511. Nu sunt sincere vorbele când cineva solicită clipa ultimă.

24512. Pisălogul trebuie ţinut de vorbă, altfel nu mai tace.

24513. Ni se pregăteşte o mare surpriză ( descoperire ţinută în secret ): Timpul este leneş, este nemişcat.

24514. Având mintea redusă, clevetitorul face şi el ce poate.

24515. Greşelile gramaticale nu sunt permise, însă tot ce nu este permis se întâmplă.

24516. Singurătatea frunzelor ce nu au căzut.

 

24517. Trebuie ajutat omul care s-a rătăcit căutând drumul.

24518. Timpul nu este medic.

24519. Sunt bârfit, deci exist.

24520. Se zice că cine scrie pe Facebook devine scriitor; aiurea: eu scriu de vreo 12 ani.

24521. Începutul e temelia.

24522. Vântul are putere dacă întindem pânzele.

24523. Întunericul absolut. Mocirla păcatului.

24524. Foloseşte des cărămida, totuşi, s-a accidentat folosind aţa mămăligii.

24525. Gura lumii spune însă nu gândeşte.

 

24526. Pentru gâtul strâmt trebuie dumicatul mic, pentru gâtul prea larg este bun un dop cu orificiu.

24527. Omul harnic se îmbolnăveşte când stă degeaba.

24528. Până la urmă sănătatea cedează.

24529. Pisălogul. Îţi scoate sufletul.

24530. Lipsa bunului simţ topeşte aura geniului.

24531. De obicei, uităm să ne iertăm şi nouă înşine câte ceva.

24532. O mare dezamăgire se instalează în firea omului din momentul în care începe să-i fie ruşine să mai solicite iertare.

24533. Până la urmă, porcul ajunge pe culme.

24534. Prostioară să fie, dar să fie gândită.

24535. Mai bine nicodată decât greşit.

24536. Şi lucrul nou poate fi prost.

24537. Pistornic. Pâine şi semn.

24538. Nici prostul nu le ştie pe toate.

24539. Clepsidra-i speriată: nisip devine totul !

24540. Cearta tăvăleşte cuvintele în mocirla întunecoasă a gunoiului.

24541. Zâmbetul suferinţei modifică întreg chipul omului.

24542. Intenţia de a fi corect are aceeaşi valoare cu intenţia de a săvârşi o tâmpenie.

24543. Interesul aduce persoana de a făptui orice.

24544. Există persoane care aşteaptă să le spună altcineva de ceea ce sunt în stare.

24545. O carte sănătoasă duce lumina mai departe.

24546. Oceanul iubirii nu dă pe dinafară oricâte picături ar primi.

24547. Victoria încălzeşte, însă nu trebuie să dăm în clocot.

24548. Cum să mânânci pe cineva când are pe corp numai tatuaje:  râme, broaşte râioase, şerpi veninoşi, scorpioni, etc.

24549. Nu e păcat să nu refuzăm.

24550. E trist să curgă ideile în viteză şi să nu le poţi nota.

24551. Să avem înţelepciunea să avem răbdare.

24552. De prea multă înţelepciune nu a murit nimeni.

24553. Cartea ne deschide calea către altă lume prin fereastra fiecărei pagini.

24554. Îl aştept pe cel ce mă caută.

24555. Boala are la origine o emoţie care şi-a făcut de cap.

24556. Omul să fie mulţumit că este sănătos şi poate munci încât să nu ajungă sărac.

24557. Nici roua nu rezistă în faţa soarelui.

24558. Primăvara, zâmbetul lunii încurajează celula vie.

24559. O excelentă demonstraţie pentru teorie este practica.

24560. Este greu de vindecat un suflet îmbolnăvit.

24561. Cel mai bun specialist într-o lucrare nu poate să o execute mai bine decât mine, la mine acasă.

24562. Există progres când se constată că ziua de ieri a fost minusculă faţă de ziua de azi.

24563. Omul sucit poate lua oricare direcţie.

24564. Cine are duşmani nu e prost.

24565. Orizont comprimat a avut cel care a zis: < Geaba pleci, geaba te-ntorci / peste tot îs numai porci. >

24566. Până la urmă optimistul ajunge să fie pesimist; aşa este, însă la urmă de tot .

24567. Un pom întinereşte când este îmbrăţişat.

24568. La sfârşit de an ni se urcă optimismul la cap.

24569. Timpul. Zboară cel fără de trup.

24570. Vântul înghite fumul.

24571. Foarte râvnite sunt cărţile interzise.

24572. A doborât-o povara bijuteriilor şi a căzut în genunchi.

24573. Ultima clipă este a Anului Vechi, prima clipă este a Anului Nou.

24574. Ninsoarea care întârzie merită o bătaie de să-i meargă fulgii.

24575. Săgeţile lui Cupidon nu sunt otrăvite.

24576. Dacă nu eşti leneş înseamnă că eşti sănătos.

24577. Câteodată este greu să nu oftezi.

24578. Fără de păcat este pofta adevărului.

24579. Eliminarea blocajului: dăruindu-ne unii altora iertare.

24580. Cel care plimbă vorbele nu prea are timp să respire.

24581. O boală imaginară menţine pacientul în viaţă şi epuizează medicul.

24582. Plăcerea poate îmbolnăvi prin exces.

24583. Oricare substanţă ingurgitabilă poate fi medicament.

24584. Unii mănâncă pentru a trăi bine.

24585. Şcoala-i vinovată dacă există analfabeţi.

24586. Deviza înapoiaţilor: tot înainte !

24587. Cuvintele sunt la îndemână, faptele solicită efort.

24588. Să mâncăm atât de mult încât să mai fie posibil să ne îmbrăcăm.

24589. Ştiinţa numită < Gramatică > a început să ţină cont de ideile politice; urmează < Matematica >.

24590. Fericirea este arma omului împlinit; omul devine zid neclintit de cetate impenetrabilă, inexpugnabilă, infatigabilă şi indestructibilă.

24591. Anotimpurilre sunt şi ale omului, adică în număr de patru.

24592. Albinele duc lumina în faguri folosind guşa.

24593. Numai prin intermediul iluziilor părăsim realitatea.

24594. O societate cu din ce în ce mai mulţi < infailibili > se îndreaptă în mare viteză către dezintegrare.

24595. Deţinem informaţie cât nu putem duce, însă există prea puţine metode prin care teoria să devină practică.

24596. Omul înţelept este mai lucid decât noi, muritorii de rând.

24597. Viaţa nu cunoaşte odihna.

24598. Un musafir  educat nu cere, însă poate refuza ( într-un mod agreabil).

24599. Ar fi o mare greşeală să nu mă bucur pentru ceea ce am obţinut prin rugăciune.

24600. Eminescu nu-i de vânzare.

 24601. Nici o urmă nu este mai puternică decât aceea lăsată de slova scrisă.

24602. Sufletul vede mai în adânc decât pot vedea ochii trupului.

24603. Mai toate adevărurile au fost spuse, este adevărat: cele vechi.

24604. Cât timp şmecheria va fi numită afacere, nu vom înainta.

24605. Norocul nu iubeşte pe nimeni, mai mult păcăleşte.

24606. La întâlnirea cu fericirea trebuie să fim punctuali, dumneaei nu are răbdare să ne aştepte.

24607. Oricare bărbat poate fi dărâmat de o femeie puternică ( Aplauze ! ).

24608. . Foarte uşor nimerim drumul care nu trebuie.

24609. Cu mai multă uşurinţă un vis devine coşmar decât realitate.

24610. Dacă e să se întâmple, mai bine să cazi în praf decât în noroi.

24611. Nu ştim dacă < să te topeşti de dor > este o durere plăcută.

24612. Este păgân cine crede că Dumnezeu îl vede numai când se află în Biserică .

24613. Nici o durere nu ne conduce către fericire.

24614. Refuzul de a cerceta răul nu-i o faptă bună.

24615. Optimismul fără temelie ne aruncă în groapa pesimismului.

24616. Făţarnicul zilelor noastre nu are numai două feţe.

24617. Mişcarea produce schimbare.

24618. Un aforism ce are în construcţie mai puţin de trei cuvinte devine ermetic.

24619. Odată cu plecarea cocorilor, din întunecată, zarea devine iarăşi albastră.

24620. Şi vasele se spală în familie.

24621. Toţi oamenii întreabă, nimeni nu poate răspunde: < Când au trecut atâţia ani ?1 >

24622. Un câine cercetează când latră.

24623. Degeaba are simţuri nesimţitul.

24624. < M-am purtat cu mănuşi ! > ; mănuşile cu gheare lasă urme adânci.

24625. Se sufocă cel care primeşte mai mult decât merită .

24626. Câteodată este îndeajuns să nu fim răi.

24627. Dacă eşti bine, fă bine; dacă nu eşti bine, nu face rău .

24628. Cine vorbeşte în dodii nu elaborează nici judecăţi de valoare, nici metafore, nici mesaje încifrate, însă este sigur faptul că nu are în acel moment inspiraţie şi ar trebui să se culce: odihna neuronilor limpezeşte comunicarea.

24629. Mai are o şansă persoana care îşi dă seama că se scaldă în apele prostiei.

24630. Este necesar să folosim neologisme: limbajul de platină nu apare din senin.

24631. Şi boierul sărută mâna celui care îi zice: < Eu te-am făcut boier ! >

24632. Dacă nu sunt acceptat aşa cum sunt, când mă voi schimba, nici atât.

24633. Tot ce e frumos străluceşte.

24634. Cine agreează metoda < per pedes > ( apostolorum ) nu are nevoie de automobil.

24635. Pe la mijlocul vârstei a patra anumite creşteri sunt inutile.

24636. Vorba trimisă în vânt, împinsă de gândul necugetat, tulbură undele bunei înțelegeri.

24637. Zâmbeşte: nu se clatină cerul !

24638. Belferul ca belferul, însă belferiţele nu au nici o limită.

24639. Prostul crede cu tărie în ceea ce îi spune idiotul.

24640. Despre explicaţii putem spune < treacă - meargă >, însă anexele la explicaţii ne omoară.

24641. Gura lumii funcţionează făcând clăbuci din abundenţă, de aceea propoziţiile rezultate sunt morfelite.

24642. Foarte periculos este prietenul care urmăreşte să-i devin slugă.

24643. Omul cu bani acceptă să doarmă cu sărăcia în aceeaşi casă.

24644. Ar fi cumplit să colaboreze duşmanii între ei.

24645. Bine ar fi să muncească şi cei care se plictisesc.

24646. Vinul bun este şi voinic şi viteaz.

24647. Brâncuşi a lăsat păsările să zboare.

24648. Cine-i de vină nu vrea să vină.

24649. Clevetitorul nu ştie să tacă, cel care înjură nu ştie să vorbească.

24650. Este sănătos la cap cine nu are prea multe şi zâmbeşte.

24651. Clipa se scutură şi-mpodobeşte în taină aripa călătoarelor.

24652. Pasărea netezeşte aerul.

24653. Suntem egali în faţa materiei ( numai ! ).

24654. Când clepsidrele vor vântura nisip incolor, va începe sfârşitul.

24655. O singură celulă include centrul de greutate al fructului .

24656. < Unde ești, copilărie... > , cuvinte care colindă universul.

24657.  Nu comitem o răutate dacă îl dăm de-a dura pe cel ce are intenţia să-şi pună talpa pe gâtul nostru.

24658.  O înjurătură < înaltă > imediat ne coboară. Vorba zicerii: < Un’ te sui când te cobori ! >.

24659. Cele mai simple cuvinte pot alcătui o propoziţie complicată.

24660. Bucuria pământului urcă prin capilare şi se stinge în văzduh.

24661. Oceanul nu se teme de ploaie.

24662. Umbra ne urmăreşte permanent: caută un om.

24663. Ura este o taină care se topeşte în sine.

24664. Inima obosită tulbură sângele.

24665. Ideea rămâne dacă trece de experiment.

24666. Ce cred alţii este important până în momentul în care eu nu mai cred.

24667. Este imposibil să nu facă o prostie îngâmfatul.

24668. Imediat este hulit cel ce nu poate fi plagiat.

24669. Cel mai bun somnifer este fericirea.

24670. Nimic nu modifică adevărul spus în pustiu.

24671. Dacă banii nu aduc fericirea, vai, nefericiţi mai sunt cei bogaţi!

24672. Minciuna slăbeşte circuitele necesare memoriei.

24673. Lucrarea făcută de unul singur este insuportabilă: gândul că nu avem pe cine da vina în caz de eşec încetineşte ritmul.

24674. O noapte peste măsură de sfătuitoare produce insomnie.

24675. Nicovala ar rezolva destul de repede un singur ciocan.

24676. Şi usturoiul se protejează folosind mirosul.

24677. Căsătoria te coboară pe platoul realităţii.

24678. Somnul trimite gândurile la culcare.

24679. Marea nu se înspăimântă dacă râurile şi-au ieşit din matcă.

24680. Spovedania nu-i pentru diavoli.

24681. Hoţul ocoleşte casa părăsită.

24682. Ironia rămâne redutabilă până în momentul în care încearcă să devină băşcălie.

24683. Anexa la explicaţiile unui proiect produce aşa de mari încurcături încât proiectul devine limpede. ( Legea nr 3 – Enki ).

24684. Cine nu se bucură că nu mai este trist se va întrista când va fi nevoie să fie vesel.

24685. O gazetă este de valoare atâta timp cât nu este cumpărată.

24686. Fanaticul veritabil ştie că va muri, însă nu renunţă.

24687. De multe ori, pe scena lumii actorii joacă la întâmplare.

24688. Este posibil ca omul bun să fie şi fericit.

24689. Roua. Lacrima de bucurie a cerului, întâmpinând zorile.

24690. Cu primul medicament inventat am început să punem oprelişte naturii în a ne vindeca.

24691. Din cauza prezentului viitorul nu îşi dă mâna cu trecutul niciodată.

24692. Oful pleacă din inimă, trece prin plămâni şi iese afară sub formă de abur ameninţător.

24693. Boala este o ploaie acidă, moartea este un eveniment fulminant, un trăznet.

24694. Nedreptatea se umflă în pene când ne înfuriem în faţa ei.

24695. Clipa de graţie nu se iveşte dacă nu i-a sunat ceasul.

24696. Limba Română l-a trimis pe Eminescu în Spaţiul Mioritic şi , drept recompensă, Poetul i-a înmiit bogăţiile.

24697. Până şi bârfa se opreşte în faţa mortului.

24698. Lenea produce acea dulce lâncezeală în trup care determină atrofierea neuronilor.

24699. Cine nu se minte nu poate minţi.

24700. O minte năcăbuie refuză îndemnul sfatului înţelept.

24701. Cel mai puternic drog: funcţia de conducere.

24702. Războiul ne sileşte să uităm eroii şi să ţinem minte duşmanii.

24703. Belferul duce un trai de lux în mizerie cruntă.

24704. De obicei, dragostea la primă vedere se înfiripă de vină fiind efluviile hipnotice.

24705.  Ceva oribil: < Gândim noi în locul tău ! >.

24706. Păsările lui Brâncuşi urcă spre înalt de cum au fost create.

24707. Elementele primordiale ( pământul, focul, apa, aerul ) nu au fost decoperite, au fost date.

24708. Când dreptatea se face că lucrează, cumpăna suferă cel mai grav dezechilibru.

24709. Fără boli şi bătrâneţe omenirea ar lua-o razna.

24710. Nichita ne îndeamna să credem că există şi un înger care ne ocroteşte creierul trezindu-ne când visul îşi depăşeşte limita spre a deveni coşmar.

24711. Fluturele închis în chihlimbar odată cu polenul: o fi polenul lunii, o fi polenul vreunei flori sau o fi polenul lui însuşi.

24712. Pesimistul ( dezlegat la vorbe ). <  Otrava sub formă de abur este cea mai periculoasă: intră în plămâni şi lasă trupul fără aer. >  Optimistul (fără temelie de cuvinte.) < Otravă sub formă de abur nu a existat şi nu  va exista. >

24713. Cine trudeşte pe ogorul Limbii Române ar trebui să zică: < De la Eminescu ne vine un puternic exemplu întru’  ,, creşterea limbii româneşti’’  >.

24714. Bunica. < Lumina ne aduce mămăliga pe masă. Nu vă jucaţi cu lumina. >

24715. Mai întâi, răul trebuie înfăţişat.

24716. < Vita încălţată > rămâne superioară tuturor vitelor care au fost şi vor fi.

24717. Tăcerile profunde sunt cele dăltuite în lemn.

24718. În urma cocorilor cerul rămâne albastru.

24719. Este jalnic cel ce încearcă să pună la punct pe cel ce nu mai poate vorbi.

24720. Şefii binoclurilor vii sunt tentaculele melcilor.

24721. Pustiul trăieşte prin moarte.

24722. Ideal ar fi ca mintea să domine orgoliul.

24723. Fericirea trecutului ar trebui să fie motiv de bucurie, adică temelie pentru prelungirea tinereţii.

24724. Unde nu ar exista legi ar înflori canibalismul.

24725. Lipsa abuzurilor ţine la distanţă sfârşitul.

24726. O pasiune tâmpită transformă plăcerea în Iad.

24727. Înfumurarea spulberă oricare calitate omenească.

24728. Puţini oameni sunt în stare a susţie un simultan la jocul de şah, în viaţă nu prea întâlnim susţinători capabili ai simultanului.

24729. Cearta de lungă durată cheamă sărăcia.

24730. Prostia avansată elimină frica.

24731. Omul care nu face greşeli este incomplet.

24732. Aceluia care ne ia vorbele din gură să-i trimitem una sub formă de dop.

24733. Moare de sete cine bea sub măsură.

24734. Nedreptatea vine cu multiple ofere, rămâne om cine le poate ocoli.

24735. Cu timpul, înţelepciunea îndreaptă şi limba peltică.

24736. Eşecul înghite puterile.

24737. Limba unei comunităţi se oferă oricât şi oricum; dintre viciile de folosire întru’ rătăcire ale limbii ocupă locul întâi detractorii valorilor consacrate.

24738. Trecutul şi-a consumat momentele favorabile, viitorul scrie la proiecte, numai prezentul să fie treaz.

24739. Putem deveni sclavi faţă de lucruri, faţă de cunoştinţe, faţă de vicii, faţă  de o pasiune prostescă şi faţă de o fiinţă.

24740. Mânia-i nebunia de-o clipă, calmul poate asigura bunăstarea de-o viaţă.

24741. Nici o lege nu-i spre mulţumirea hoţilor.

24742. Nu este bine după o glumă să urmeze o faptă strajnică.

24743. Cine numai a auzit să nu ajungă martor.

24744. În anumite condiţii balastul este folositor, însă vorbele de prisos şi gunoiul nu ajută la nimic.

24745. Noi oamenii, odată cu pământul, suntem nişte zburători.

24746. Invidiez un pic pe inamicii mei, atâţi câţi or mai fi: cum de au atâta răbdare !

24747. Aici m-am încurcat: să fii scalvul unui animal ( fie el şi de companie ) . Linişte: una e să ingrijeşti un animal, alta-i cealaltă.

24748. Nerespectarea părţilor putrede ale unei legi se poate face fără violenţă, prin ocolire.

24749. Omul care nu se mai opreşte după ce a devenit bogat are o sminteală.

24750. Gluma peste măsură devine băşcălie.

24751. Şefii binoclurilor vii sunt tentaculele melcilor.

24752. Pe cel ce ne-a supărat şi dorim să-l ietăm, să o facem cât este în viaţă.

24753. O minte închisă nu iese din cutia craniană.

24754. Aceasta-i sadina diamantului: să strălucească.

24755. Zicerea cu talentul, vârsta cu comportamentul.

24756. Mai ales, pacea este dictată.

24757. Liniştea ne ajută să gândim .

24758. Cine subestimează puterea cuvântului ajunge să fie răpus de vorbe.

24759. Lumea te strânge la piept până când îşi desface braţele. Lumea îşi desface braţele foarte des.

24760. Sfârşitul lumii va fi când se va răzgândi primul prost.

24761. Vorbeşte fără oprire cel ce nu vrea să asculte pe cei din jur.

24762. Leagăn în noapte. Pe o creangă tânără: rouă şi stele.

24763. Ceaţă albastră. Cade ultima frunză lângă fereastră.

24764. Copiii udă grădina de zarzavat: sunt serioşi, numai că roşiile şi castraveţii, ardeii şi prazul zâmbesc a îngăduinţă.

24765. Păsările din vis au osul moale.

24766. Clipa este a poetului, secunda-i a ceasornicarului.

24767. Toate păsările care pleacă în zbor devin albastre.

24768. Pasiunea îndeamnă omul către mari sacrificii.

24769. Ceea ce este greu e pentru mine, ceea ce este uşor e pentru ceilalţi.

24770. Este posibil şi din greşeală să cunoaştem fericirea.

24771. Este insuportabilă persoana care ştie mai mult decât trebuie, dacă devine şef şi ne are deja la mână, ar fi destul de grav.

24772. Cele mai puternice judecăţi de valoare sunt debitate când nu se cunoaşte subiectul discuţiei ( legea lui Lyony – nr .1 ).

24773. Tendinţa este să rămânem în urma tehnologiei, poate rezolvă ea toate sarcinile dificile.

24774. Înţelegerea anexelor la explicaţii reprezintă unicul moment când un geniu este pus în dificultate.

24775. Cei mai răi oameni se întristeză atunci când nu facem nimic, mai ales pentru că le-am luat-o înainte.

24776. Cu cât mai înaltă-i calificarea, cu atât pot fi greşelile mai periculoase.

24777. Partenerului căruia nu i s-a găsit nici o vină, din acel moment nu mai este luat în seamă.

24778. Cele mai nefolositoare cadori le primim la onomastică, în alte ocazii nu primim nimic.

24779. Surplusul aglomerează, însă nu e refuzat niciodată.

24780. O carte bună devine periculoasă dacă hârtia este de proastă calitate şi a început să facă ciuperci ( secţia O.R.L. abia aşteaptă ! ).

24781. Specialistul nu ştie mai mult decât proprietarul obiectivului, însă îl ajută uneltele.

24782. În era computerului teoria nu mai este oferită cu tona, ci cu vagonul.

24783. Viteza ne expune foarte rapid la greşeli.

24784. După ce un anumit proiect a fost realizat se primeşte vestea că a fost anulat.

24785. Când realitatea întrece închipuirea, persoana în cauză nu are experienţă bogată.

24786. O idee uriaşă dacă nu este plătită cât face, trebuie îngropată, altfel posesorul este exploatat.

24787. Capul plecat invită cifoza să se instaleze.

24788. Problemele imposibile sunt căutate când situaţia este prea clară.

24789. Mai multe persoane chemate să rezolve un incident o pot face numai certându-se.

24790. Linia continuă este cea mai periculoasă linie.

24791. Este bine să facem binele.

24792. Cel urcat pe catalige nu mai ia în seamă tehnica paşilor mărunţi.

24793. Dincolo de adevăratul chip se află omul în sublima lui anatomie.

24794. O societate poate cel mult stagna atunci când funcţionează corect.

24795. Să bănuim că chiloţii nu se vând la mâna a doua.

24796. O şedinţă scurtă consumă din timpul pentru somn.

24797. Cele mai simple lucruri deranjează mai mult decât cele mai complicate, sunt mai vizibile.

24798. Farmecul unui poem constă şi în ceea ce se spune despre el.

24799. Cine nu poate să tacă să se apuce de scris.

24800. Şeful trebuie lăsat să descopere singur greşelile noastre: niciodată nu poate descoperi atât de multe câte putem noi să-i oferim.

24801. Când cheltuim mai mult decât a fost venitul, înseamnă că ne-am împrumutat.

24802. Un obiect denumit altfel decât a fost numit iniţial îşi modifică valoarea: de exemplu, dacă un băţ va fi denumit făcăleţ, valoarea lui devine inestimabilă.

24803. Multe persoane consideră că recunoaşterea greşelilor înseamnă pierdere de timp.

24804. Recunoaşterea unei greşeli întârzie venirea pe lume pentru următoarea. Aceasta-i situaţia: nu ştim când o să greşim, dacă am şti am face-o la modul elegant.

24805. Dacă am cumpăra numai lucruri de care am avea nevoie, multe fabrici ar da faliment.

24806. Cei care încearcă imposibilul sunt nişte oameni imposibili.

24807. Cine nu are bani de votcă se apucă de cerşit.

24808. Guvernul care cheltuieşte din împrumut doreşte să ne creeze iluzia că trăim în vremuri minunate.

24809. În casa nevânturată domneşte praful

24810. Cine se împrumută nu devine bogat.

24811. Stabilirea unui diagnostic solicită aplicarea unor metode care agravează boala până până la nivelul de a o face insuportabilă.

24812. Ar fi o minune ca omul să aibă numai atât noroc cât i-ar fi necesar.

24813. Înghesuiala nu alungă singurătatea.

24814. Experienţa ne trimite mai în faţă cu câteva locuri.

24815. Mulţi oameni ne învaţă prin faptul că au lăsat ceva în urmă, alţii prin faptul că există.

24816. Când îţi zice un sclav < măi, ţărane ! > , te simţi boier.

24817. Copilul doreşte să ajungă mare considerând că toţi oamenii mari sunt buni.

24818. Pesimistul ştie mai multe decât este necesar.

24819. Linguşitorul are scuipatul cleios, creează legături.

24820. Guvernul care cheltuieşte din împrumut doreşte să ne creeze iluzia că trăim vremuri minunate.

24821. Cine se împrumută nu devine bogat ( Legea lui Enki – nr 2 )

24822. În casa nevânturată domneşte praful.

24823. Depistarea unui diagnostic solicită aplicarea unor metode care agravează boala până în punctul de a o face insuportabilă.

24824. Ce este mila? < Pot să te las să faci ce vrei, insă nu mă îndur. >

24825. Dincolo de limită se întinde un alt domeniu.

24826. Vechea tehnologie are pretenţii faţă de noua tehnologie: < Fără mine nu ai fi existat ! > .

24827. Unele produse grăbesc producerea evenimentelor. De exemplu, drojdia umflă aluatul.

24828. Cine nu cunoaşte subiectul vorbeşte aşa de convingător încât lasă impresia că este specialist.

24829. Ne-am aştepta ca o idee complicată să conţină foarte multe idei simple, dar nu este aşa, de fapt conţine o singură idee simplă dar de tipul balonului de săpun în expansiune.

24830. Cine stă degeaba o face cu folos numai dacă gândeşte.

24831. Fără inventatori şi savanţi tehnologia ar fi existat numai adusă de extratereştri.

24832. Mărindu-se speranţa de viaţă avem la îndemână pentru categorii de vârstă pentru oameni, în locul celor trei , mai vechi: 0 – 20; 21 – 40; 41 – 60; 61 – 80. Când se ajunge pe la mijlocul vârstei a patra apare ideea înfiinţării celei de-a cincia categorii de vârsă: 81 – 100. Este interzis să excludem din statistici persoane care au trecut de 80 de ani.

24833. Practica dă vina degeaba pe teorie: uneltele sunt de vină.

24834. O greşeală corectată când nu trebuie poate produce un dezastru.

24835. Un rezultat bun nu poate valora mare lucru dacă interpretarea este proastă.

24836. O părere bună valorează tot atât de mult cât o părere proastă.

24837. Un microb liniştit nu există.

24838. Cea mai mică celulă umană întodeauna îşi face de cap.

24839. Defectele sunt parşive: când sunt controlate stau liniştite.

24840. Când un lucru prost funcţionează mai bine decât unul de calitate superioară rezultă concluzia că au fost puse greşit calificativele.

24841. Şi relaxarea solicită efort.

24842. Răul se ascunde cu uşurinţă printre lucrurile bune, binele se ascunde cu uşurinţă printre lucrurile mai puţin bune.

24843. Indicaţiile tulbură conţinutul, anexele la indicaţii tulbură şi conţinutul şi îndicaţiile.

24844. Necesitatea nu prezintă nici o garanţie.

24845. Viteza şterge detaliile.

24846. Fără viteză tot acolo vom ajunge.

24847. A face binele este o muncă obositoare care nu foloseşte întotdeauna.

24848. Un lucru complicat poate fi imaginat mai uşor decât unul simplu.

24849. Coşmarul este mai interesant decât visul: are imagini mai clare.

24850. Binele se întoarce întotdeauna, însă foarte des are capul spart.

24851. Pârleazul ne ajută să trecem < peste > , însă nu există siguranţă că dincolo va fi mai bine.

24852. Cele mai multe erori se produc atunci când suntem foarte grăbiţi.

24853. Într-o cameră mai mare încap foarte multe lucruri nefolositoare.

24854. Unele propoziţii nu au nici o valoare, însă fără ele conţinutul s-ar prăbuşi.

24855. Când celălalt întârzie, punctualitatea este de prisos.

24856. Cel mai bine vezi departe / Dacă citeşti într-o carte.

24857. Insomnia încearcă să fie partener pe timpul singurătăţii.

24858. Zăpada bolnavă curge spre Dunăre.

24859. Cine recunoaşte că a greşit nu mai are obligaţia să demonstreze.

24860. Foarte important într-o coborâre este punctul final.

24861. A fost împins evenimentul care s-a desfăşurat mai înainte de soroc.

24862. Viteza creşte în caz de necesitate.

24863. Lucrurile lăsate în aşteptare dispar.

24864. Cuvintele dau strălucire unei prezentări, gesturile formează garda însoţitoare.

24865. Nici vorba bună spusă din interes nu-i refuzată.

24866. Graniţa dintre probabil şi improbabil – tremură.

24867. Treburile care merg prost, însă ca la carte, desfiinţează cartea.

24868. Aforistul ahtiat. < Pentru ce mai trăiesc dacă nu scriu zece aforisme zilnic ! >

24869. Dacă ar şti aurul câte se pun în seama lui nu ar mai străluci.

24870. Şi lucrurile simple pot fi descompuse.

24871. Omul rău are şi oasele atinse de răutate.

24872. Cele mai simple legi nu există.

24873. Dacă o idee funcţionează, autorul este atenţionat de cel puţin zece persoane că ele au descoperit-o mai înainte.

24874. Un proiect amânat < până la noi dispoziţii > poate fi considerat pierdut.

24875. Nimic nu se câştigă dacă opera este ţinută la sertar, nici nu se transformă.

24876. O intenţie sănătoasă nu poate valora cât o faptă oricât de mică.

24877. Munca la birou produce cocoaşă din cauză că biroul percepe tribut.

24878. Când alergăm după lucruri mici , cele mari rămân nemişcate.

24879. Graficele au tangenţă cu virtualul, faptele au tangenţă cu realul.

24880. Până şi necazurile sunt trecătoare.

24881. Neuronii legaţi între ei cu fire moarte nu comunică.

24882. Zadarnic unii se prefac că-s oameni.

24883. Cu prostia nu poţi să te joci: nu ştie de glumă.

24884. La judecată vulpea se jură pe vârful cozii.

24885. Celui frumos pe dinafară i se pregăteşte ceva.

24886. Putem asemăna progresul cu un miriapod: mişcă toate picioarele , însă înaintează cum poate.

24887. Un proiect amânat pentru a fi îmbunătăţit, de fapt se degradează.

24888. Numai cine a câştigat finala a avut dreptate.

24889. Cele mai valoroase proiecte pentru o lucrare apar imediat ce aceasta a fost terminată.

24890. Dacă nu credem că există îngeri, cine să ne păzească.

24891. Duşmanii ne înconjoară deoarece vor să ne vadă înghesuiţi.

24892. Un sfat din partea duşmanului este sincer.

24893. Cine acţionează fără a gândi, câştigă timp.

24894. Îngâmfatul dă năvală mai aprig decât o fiinţă care a luat vânt.

24895. Lamura culturii este limba.

24896. Oricât de mare ar fi o avere nu poate umple o minte goală.

24897. Asupritorul nu prea mai are suflet.

24898. Dacă buzele poartă adevărul, interiorul este sănătos.

24899. Frica înmoaie oasele şi înţepeneşte sângele.

24900. Omul sucit. Când sunt vesel, ividiosul e trist; când sunt trist, invidiosul e vesel.

24901. Cine strâmbă din nas se pricopseşte cu deviaţie de sept artistică.

24902. Începusem să ridic vocea către unii care nu aveau treabă şi cineva a intervenit şi m-a liniştit: lasă-i pe mâna mea că îi fac să lucreze, mintenaş !

24903. Omul sucit la petrecere-i trist.

24904. La Camboru. Dacă ţi se spunea: < Nu mai beli fasolea ! > , nu prea ştiai ce înseamnă, însă înţelegeai .

24905. Foarte mulţi obosesc odihnindu-se.

24906. Celui care a ajuns în Rai i se ia dreptul de a mai face prostii. ( Legea lui Enki – nr 2 ).

24907. Cine îşi ţine lumina proprie numai în casă nu prea mai vede prin curte.

24908 . Nu putem citi printre rânduri când scrisoarea are un singur cuvânt.

24909. Decât în cui mai bine punem pofta pe masă ori în pat.

24910. Greşelile care nu folosesc sunt un fel de baloane de săpun.

24911. Mai corosiv decât acidul invidiei nu există altceva.

24912. Eroarea este puiul greşelii.

24913. Zborul înalt dezvoltă aripa.

24914. Incompatibilitate. Talciocul şi iubirea.

24915. Să lăsăm prostul să vorbească, însă nu trebuie ascultat.

24916. Când stai de vorbă cu cineva să nu vorbeşti prea mult.

24917. Este posibil să pretindem că am început o lucrare numai în momentul în care am terminat-o.

24918. Cine-i om rău şi s-a zgâriat cu propria unghie să caute de urgenţă o buruiană de leac.

24919. De obicei, surplusul de recoltă se pierde, adesea prin putrezire.

24920. Câştigul este o iluzie periculoasă.

24921. Nimeni , niciodată nu i-a zis pelinului < amarule ! >.

24922. Conştiinţa de rezervă nu există.

24923. Mai trist decât un copil trist este omul mutilat.

24924. Uşor de zis: < Bagă-ţi minţile-n cap ! >.

24925. Aforismul să aibă tendinţa către înţepătura urzicilor, decât către amarul pelinului.

24926. Cu părere de rău: Mirosul florilor de tei adoarme aforismul.

24927. Frunza uscată nu mai devine verde.

24928. E bine să câştigăm, doar setea de câştig ne omoară.

24929. Urechea deschisă la minciună şi cleveteală este posibil să facă otită.

24930. Omul foarte bogat nu are timp să ajute, abia are timp pentru propria avere.

24931. Grija este primul pas către templul fricii.

24932. Se zice că pe timpul cât este frig umflatul în pene ar ţine de cald. Aiurea: vorbe !

24933.  Poezia trebuie să zboare, când versurile nu se dezlipesc de pământ înseamnă că lipsesc aripile. 

 

24934. Omul talentat îmbogăţeşte cultura şi atunci când respiră.

24935. Nu prea aflăm imediat cât de puternic este omul blând.

24936. Cine spune ceva fără valoare trebuie lăsat să vorbească, poate îşi epuizează din energie. 

24937. Este necesar să comentăm, însă propoziţiile să nu fie prea lungi, devenind subţiri se volatilizează sensul.

24938. Pe omul pierdut nici briza nu trebuie să-l atingă, are nevoie de ajutor.

24939. Pe la mijlocul vârstei a patra < Cel mai iubit dintre pământeni > este nepotul.

24940. Stăpânirea de sine oferă libertate, răbdarea infinită îngrădeşte.

24941. Mai bine să fie scrisă o prostie decât să se întâmple un plagiat.

24942. Opera de artă ne aduce aminte că natura nu poate fi întrecută; capodoperele nu sunt numai fără de sfârşit epopei.

24943. Toată bogăţia lumii este mai puţin valoroasă decât o clipă.

24944. Pentru o greşeală mai uşor găsim vinovatul decât o soluţie.

24945. După ce s-au retras apele,  ce rămâne pe ţărm este gunoi.

24946. Putem vedea binele numai dacă dăm răul la o parte.

24947. Mai mişcătoare decât apa izvorului este lumea.

24948. Frumosul are pretenţia să fie căutat.

24949. Mizerie spirituală. Exemplu. Nemernicul aruncă gunoaie în fântâna din care bea apă.

24950. Celui care doreşte să ne asculte, totuşi, nu trebuie să-i vorbim toată ziua.

24951. Banul îţi scoate sufletul.

24952. Suntem nişte clipe !

24953. Cumpărând mâncare ieftină se economisesc bani pentru a fi cumpărate medicamente scumpe.

24954. Problemele sunt probleme şi atât, este importantă persoana care le rezolvă.

24955. A devenit neinteresantă exprimarea clară; la fel: fraza îndopată cu neologisme. Rămâne în top pălăvrageala < haiducească >, de tomberon.

24956. Când apare metafora suntem trimişi într-un spaţiu profund: inimă de virtual.

24957. Este jalnic: cearta a juns o banalitate, telefoanele astea ocupă foarte mult timp.

24958. La ţară, când se certa lumea din cauza vreunui răzor se lumina cerul din două părţi: scăpărau inteligenţele.

24959. Mai toată lumea zice: < Frecatul telefonului = incultură >.

24960. Pentru frumuseţea pe dinafară s-au epuizat banii alocaţi amenajării întregului edificiu.

24961.  Cine scrie permanent nu uită alfabetul.

24962. Pauza de gândire se consumă, de obicei, pe timpul unei şedinţe.

24963. Boala este atât de specifică încât a da vina pe altcineva decât pe noi înşine ar fi necesar şi un tratament neurologic.

24964. Duşmanul devine cel mai periculos în momentul în care nu mai poate: nu mai are ce pierde.

24965. O treabă dusă la bun sfârşit induce o anumită tristeţe; nici treburile duse până la jumătate nu produc veselie.

24966. Necesitatea aduce pagubă.

24967. Modificarea proiectului pe timpul construcţiei, pe furiş, are drept rezultat prăbuşirea clădirii.

24968. Copiii nu schimbă regulile pe timpul jocului; mai avem multe de învăţat.

24969. În caz de incompetenţă suferă bugetul.

24970. Este foarte agreată activitatea care înseamnă mai mult distracţie decât încordare.

24971. O regulă poate fi umbrită cu ajutorul regulilor aduse de zvonuri.

24972. Cine nu poate nu cedează, aşa de-a dinsu’.

24973. Despre mort. <  Nu se mai poate face nimic ! >.

24974. Nu prea este de înţeles: ce mai doreşte pensionarul grăbit.

24975. Până la urmă viaţa lungă omoară oricare om.

24976. Există obiective ale vechii tehnologii în faţa cărora noua tehnologie face plecăciune.

24977. Oamenii valoroşi sunt împiedicaţi să acţioneze prin numirea forţată ca moderatori de şedinţă.

24978. Procedeul numit < foarte simplu > prin care ar apărea o rezolvare este numit după foarte multe încercări, însă mai mereu, rezolvarea apare de la sine.

24979. Laudele meritate se ofilesc repede, laudele nemeritate, fiind obraznice, strălucesc.

24980. Nevoia trece şi neonorată.

24981. Nici o imagine de pe terra nu are un număr aşa de mare de reprezentări cât ceaşca de cafea: cineva din statistică este rugat să depisteze numărul: oricum, s-a intrat în clasa miliardelor.

24982. Tot ce intră în putrefactie devine intangibil.

24983. Cerurile din Biblie nu sunt albastre.

24984. Zelul exagerat de azi îl duce sub limită pe cel de mâine.

24985. Păcatul chinuie trupul când conştiinţa e rătăcită.

24986. Degeaba am avea o viaţă eternă dacă ne-ar lipsi bucuria trăirilor ei.

24987. Dacă rădăcina a încetat să trimită sevă, floarea se usucă.

24988. Nepăsarea este primul pas către zona dezastrului.

24989. Invidiosul îşi chinuie conştiinţa fără oprelişti.

24990. Prin dans comanda creierului către muşchi trebuie onorată după cum dictează muzica. A te mişca în această armonie este un talent; cine nu îl are poate fi scuzat dacă se bâţâie.

24991. Când porunceşte sufletul nu prea exisă variante.

24992. Tărăgănarea se bâlbâie între bine şi rău.

24993. Succesul nu este asigurat de drumul pe care l-am ales, ci de felul cum îl parcurgem.

24994. Trândavul este ocolit fiind jumătate putred.

24995. Opera fără idee este un morman dintr-un anume material.

24996. Cine-i sănătos nu-i nevoie să nevoiască.

24997. Linia de sosire nu poate fi păcălită, nici ocolită.

24998. Şi când vorbim despre răutăţi trebuie să fim veseli: le analizăm, doar nu le făptuim.

24999. Imaginaţia apropie fapta.

25000. Omul laş este sadic.

25001. Desfătarea cu măsură odihneşte neuronii.

25002. Bine-i să cunoaştem cât mai multe leacuri oferite de natură, însă mai bine e să procedăm în aşa fel încât să nu fie nevoie să le folosim.

25003. O plăcere scârboasă închide fericirea.

25004. Moartea nu primeşte şpagă.

25005. Îngerul nu are umbră.

25006. Gândim numai când evantaiul minţii este desfăşurat.

25007. Prostul are de toate, mintea îi lipseşte.

25008. Mai bine ar tăcea persoana care laudă ponegrind.

25009. Independenţa aduce linişte în toate cele ce sunt.

25010. În lista subsemnatului prietenii care sunt şi prietenii duşmanilor mei ocupă ultimele locuri.

25011. De-am avea viteza luminii, destinaţia Nicăieri nu poate fi atinsă.

25012. Şi prostia evoluează.

25013. Prietenul veritabil şi dacă-i şters din listă tot prieten rămâne.

25014. Recomandare. Violentul să pălmuiască un arici.

25015. Sinceritatea anulează un volum destul de mare al lipsei de modestie.

25016. O vorbă daliană. Dacă ai bani nu te cumpără nimeni.

25017. Două minciuni se pot contrazice până la epuizare.

25018. Mai rece decât matematica, timpul nu are sentimente.

25019. În cuibar de chihlimbar, curgerea nu-i în zadar.

25020. Cataclism: Timpul să o ia înapoi.

25021. Un POm liniştit nu tulbură viaţa nimănui.

25022. Săgeata invidiei se topeşte zburând.

25023. Fapta este importantă, gândirea este şi mai şi.

25024. Timpul. Acest invizibil care umple spaţiul.

25025. Un psihopat admirat este iremediabil pierdut.

25026. Diavolul nu are greşeli.

25027. Prietenul care suferă odată cu mine va fi invitat la ospăţul bucuriei.

25028. Este nebun cine consideră că fericirea ţâşneşte din miezul unor certuri.

25029. Măgarul nu-i mai deştept decât o oaie.

25030. Puterea şi înţelepciunea sunt poli diferiţi: se resping.

25031. Pendula leagănă pe timp de pace clipe senine.

25032. Cartea deschide mintea.

25033. Luăm în seamă o parte a corpului nostru abia când este cuprinsă de durere.

25034. Dicolo de timp nici spaţiul nu ar exista.

25035. Ce îi spun unui eventual obraznic: Să nu ajungem în situaţia să te atingă flacăra gândului meu.

25036. Nu a făcut bine cine mi-a făcut rău.

25037. < Nu vreau să îmbătrânesc ! > . Atunci, care este varianta ? Doamne fereşte !

25038. Zâmbetul nu rezolvă problema, însă ne îndeamnă să o considerăm uşoară.

25039. Văicăreala umple aerul cu microbi.

25040. Să evităm confuzia: Una este să descriem ceea ce este rău, alta este să vorbim pe alţii de rău.

25041. Melcul nu poate purta catalige.

25042. Duşmanii mei au ajuns la o pretenţie modestă: vor să devin ca ei.

25043. Cine nu poate ajuta să încurajeze pe cei care pot.

25044. Semn că satul a dispărut: ciutura fântânii nu mai ţine apă.

25045. Optimismul mobilizează fiinţa dacă răul a fost înlăturat.

25046. Moartea nu vorbeşte cu nimeni.

25047. Minciuna solicită imaginaţia, adevărul nu.

25048. Practica nu ne omoară dacă ştim teoria.

25049. Ecoul ţine sunetului trena.

25050. Alăturea cu drumul sunt copacii.

25051. Cine ajunge în Rai nu mai poate face păcate.

25052. Stelele ar lua-o razna dacă libertatea nu ar fi limitată.

25053. Cum trece timpul nimeni nu mai trece.

25054. Imediat ce am învins urmează greul.

25055. Fără aer deasupra apa mării ar sta liniştită.

25056. O duşmănie care nu se topeşte provine din mintea unui om bolnav.

25057. Pacea şi războiul se află în opoziţie şi în conţinutul legilor.

25058. Boala care atinge omul sănătos are de lucru.

25059. Femeia face parte din şuvoiul cosmic al Creaţiei – ca fenomen permanent.

25060. Nu se ştie nimic despre oamenii excepţionali care au existat până să apară scrisul. Scrisul a fost inventat de un analfabet.

25061. În  prezent omenirea numeşte roboţi nişte maşinării comandate care au în construcţie pârghii, arcuri, motoraşe, pompe, etc. Pasul următor: trebuie finalizată demonstraţia că celula vie are propriul ,‚creier’’ , iar ,‚materia cu’ memorie’’ trebuie studiată intens.  

25062. Necazul dezorientează; un necaz uriaş îndreaptă omul către nicăieri.

25063. Noi, cele nouă miliarde ale pământului, dăm, calitativ, şi în proporrţie, mai puţine valori decât a dat Grecia Antică cu cele câteva sute de mii de oameni.

25064. Pentru pământeni, < Punctul Înalt > , cum îl numea Ion Barbu, al măreţiei ferită de egoism, poate fi atins numai prin stăruinţă dureroasă:

a) < Ci trăieşte, chinuieşte / Şi de toate pătimeşte / Ş-ai s-auzi cum iarba creşte. > - Mihai Eminescu

b) < Nu există decât o cale către măreţia umană: calea suferinţei. > - Albert Eistein

Opoziţia optimist – pesimist este, în profunzimea ei, artificială.

25065. Fidelitatea fără iubire este un fruct rupt din inima Iadului.

25066. Odată cu timpul toate trec.

25067. Legea Universului: trecerea clipei.

25068. Raza dispare la nivel de celulă.

25069. Natura oferă binele fără negocieri; unele dezlănţuiri au la origine greşelile omului.

25070. Două universuri disjuncte dar aflate în expansiune vor avea la un anumit moment o parte comună; pentru corpurile din aceea parte comună ori va apărea al treilea grup de legi cosmice, ori se va instala haosul.

25071. Căutăm o stare a perfecţiunii, natura ni se oferă pentru studiu iar noi nu o luăm în seamă.

25072. Un eşec numit pur şi simplu se află pe scara valorilor cu o treaptă mai sus decât un eşec lamentabil.

25073. Specialistul ( oricărui domeniu ) nu are tangenţă cu poezia.

25074. Numai un geniu poate elabora o teorie absurdă de un nivel ameţitor de înalt.

25075. Acel ceva pe care nu îl înţelegem nu înseamnă că nu există.

25076. Încă nu se ştie de ce trebuie să ajungă o pasăre în mâna cuiva; cine ar avea curajul să împiedice zborul.

25077. Amestecă miresmele vârtejul unui trandafir.

25078. Privighetoarea sfinţeşte aerul cântând.

25079. La umbra dulce-a unui crin un fluture adoarme.

25080. Doamna ghicea în cafea: zâmbetul zaţului îi oferea preziceri.

25081. Copiii sunt florile din primăvara vieţii.

25082. Cel mai mare pericol pentru o societate e să-şi neglijeze învăţământul.

25083. Poemul în proză nu are rimă, însă e necesar să conţină câteva mijloace poetice, altfel nu mai este nici poem, nici proză.

25084. Până în prezent nu s-a întâmplat altfel: autoritatea ori nu respectă adevărul, ori îl ocoleşte.

25085. Simţul umorului deţine în arhivă un exemplu uriaş: < E un câine foarte inteligent. Îi este milă de mine că primesc atâtea scrisori; de asta încearcă să-l muşte pe poştaş. > - Albert Einstein

25086. Dacă am astâmpăra ( pentru cine doreşte ! ) cea mai zburdalnică celulă umană, atunci intervenţia discutabilă a avortului ar fi eliminată.

25087. O victorie oribilă: când mi-aş învinge conştiinţa.

25088. Arta grădinăritului solicită foarte multă ştiinţă şi foarte multe operaţii fine; că se vorbeşte despre monotonia acestei îndeletniciri este o fumigenă.

25089. Oamenii de vârsta a patra care prestează o muncă de oricare tip ajung ramoliţi, însă mai târziu.

25090. < Prietenia > bazată pe aprecieri cantitative, de tipul: < Cât îmi dai , atât îţi dau ! > ar trebui denumită altfel.

25091. Omul obişnuit cu probleme foarte complicate se poticneşte când trebuie să rezolve una foarte simplă.

25092. < Linişte de dinaintea furtunii ! > s-a constatat a fi reprezentată fie de acţiunea unui vânt slab, fie încordarea unor sprâncene.

25093. Citind începem să înţelegem ce scheme folodesc autorii cărţilor.

25094. O posibilă nouă pistă pentru medicină pare fascinantă: există microbi care se mănâncă între ei.

25095. Pornirea irepresibilă către actul artistic are mugure în sufletul celui atins de aripa determinării.

25096. Rătăcirea poate atinge valori stihinice: Dacă Hitler nu ar fi fost învins, cei (ne)înzestraţi cu ochi albaştri s-ar fi îmbolnăvit de tot.

25097. Secretele care pătrund în actul educaţiei îl compromit iremediabil.

25098. Trebuie pregătită o frână eficientă pentru cel care ameninţă.

25099. Întrebarea dă semnalul că autorul ei e interesat.

25100. Grabnica folosire a etichetelor nu este de folos; de exemplu, o poezie excepţională ( o capodoperă ) poate fi înţeleasă peste câteva generaţii .

25101. O lege nouă rămâne neînţeleasă dacă nu produce suficient de multe încurcături.

25102. Nu e nici un pericol că unele cărţi sunt proaste, până la urmă le ucide uitarea.

25103. Gravitaţia are putere numai asupra materiei.

25104. Un grup nu poate produce o capodoperă. Ideea este a individului. Mulţimea murdăreşte ideea, o spală şi o vântură. Şi atât.

25105. Gustul foarte amar nu-l produce pelinul, ci dezamăgirea.

25106. Liniştea potoleşte neuronii tâvnoşi.

25107. Sufletul cinstit îndeamnă trupul spre făgaşul liniei drepte.

25108. Invidia produce un gust atât de amar cât dezamăgirea.

25109. Incompetentul cere ajutor neghiobilor încercând să ne biruie.

25110. Să-l iert pe cel ce m-a lovit şi atunci când ridică bâta pentru a doua oară !

25111. Discriminare. Toţi oamenii de zăpadă sunt albi.

25112. O inadvertenţă. Prostul nu are inamici.

25113. Brânza-i pe bani, iar banii nu-s mare brânză.

25114. Cerul devine albastru atunci când zâmbeşte.

25115. Este bine pentru cel ce are carte să o scoată din raftul bibliotecii şi să o citească.

25116. Casele părăsite nu mai au suflet.

25117. Suntem fericiţi în mijlocul prietenilor dacă nu le cerem nimic.

25118. Multe aşa zise dureri nu se ridică la înălţimea neputinţei impusă de situaţii absurde.

25119. Dacă cel ce consumă artă uită în acel moment că există, atunci prin simţuri i-a pătruns în suflet mesajul: dintr-un loc anume vin toate , prin lumină se nasc şi se petrec , iar această curgere fără ţintă nu are sfârşit . Nici desfacerea luminii în culori nu are sfârşit ; trecerea noastră cu uriaşul val se măsoară în clipe, bucuria participării are imagine în oglinda care nu se vede . O mie de cuvinte nu valorează cât o tuşă care-şi ocupă locul potrivit în ansamblu . Încântare , curgere şi sărbătoarea luminii.

25120. Pasiunea te lasă liber în închisoarea ei.

25121. Întotdeauna parazitul consumă tot ce are gazda mai valoros.

25122. Necesitatea care stă sub umbrela urgenţei produce convulsii.

25123. Viaţa – comoara unică vie; dacă ar dispărea viaţa celelalte comori nu ar mai avea nici o valoare.

Variantă. Comorile pământului nu ar mai avea nici o valoare din momentul în care ar dispărea viaţa.

25124. Tiparul iniţial exclude varianta veşniciei pentru celula vie, însă conţine algoritmul pentru eterna perpetuare.

25125. Nici scriitorul de elită nu ar trebui să-l uite pe cel ce l-a învăţat alfabetul.

25126. Cerul îşi desface aripile primăvara.

25127. Pierde timpul cine vorbeşte fără să spună nimic.

25128. Oricât de multe zgomote s-ar întâlni nu pot forma o melodie.

25129. Nu ar trebui să luăm apărarea omului care nu face nimic.

25130. Seva urcă şi în pomul fără fructe.

25131. Să-l rugăm pe cel ce a făptuit o greşeală să ne explice cum a procedat.

25132. Ştim destul de multe, însă ne sunt de folos puţine.

25133. Când simţim că avem dreptate, fără să putem aduce dovezi, este obligatoriu să ne abţinem.

25134. Legea care nu poate fi aplicată nu ar trebui anulată, pentru cei din viitor ar fi un exemplu care nu trebuie urmat.

25135. Cine depune eforturi să pară ceea ce nu este ajunge în situaţia că propriile calităţi sunt denaturate.

25136. Câţiva derbedei au vrut să ocupe locul din banca mea şi au constatat că nu este tocmai confortabil şi au plecat ( în prealabil am aşezat nişte pioneze şi ei nu le-au observat ! ).

25137. Speranţa scoate la iveală ceea ce se consideră că nu există.

25138. Insomnia nu garantează pentru minte, însă, fără potigneli , ţine ochii deschişi.

25139. Unii se retrag, alţii bat în retragere.

25140. Cine îşi calculează răutăţile este viclean şi laş.

25141. Şi minciunile pot fi spuse în şoaptă.

25142. Porumbelul. Simbolul păcii, de ajutor în războaie.

25143. O păpădie zice că vântul trece risipindu-se.

25144. Clipa se scutură şi-mpodobeşte în taină aripa oricărui zbor.

25145. Mai lin decât visul plutesc îngerii.

25146. Girafa are două perechi de catalige.

25147. Zăpada care cade este nouă.

25148. Ura macină sufletul emitentului până se tocesc pietrele.

25149. < Acum > este momentul, < mâine > este posibil, < poimâine > e ceaţă.

25150. Foarte mult au pierdut cei care m-au părăsit.

25151. Nelegiuitul care spurcă o fântână este la fel de vinovat cât cel ce încalcă poruncile.

25152. Timpul nu este medic.

25153. Lumina şi clipa nu pot pătrunde dincolo de timp.

25154. Fără greşeli viaţa ar fi monotonă.

25155. Economisirea se face muncind.

25156. Cine vede fluturele zburând este grădinar, cine vede fluturele dansând este poet.

25157. Picătura şi clipa ajută timpul să treacă.

25158. Seva din capilare, asemeni sângelui, călătoreşte.

25159. Mustăcioara grâului ascunde bobul o vreme.

25160. Macii iubesc lumina roşie.

25161. Începutul speranţei:  ţurţurii devin lacrimi, zarea aşteaptă cocorii.

25162. Bine ar fi să ajungă în punctul înalt numai cel ce a turnat temelie folosind granitul.

25163. Cetăţeanul are valoare până votează.

25164. Fulgul de zăpadă ştie să cadă.

25165. Mai întâi, frumuseţea trebuie văzută.

25166. Imaginea falsă valorează cât masca din hârtie creponată pe timp de ploaie.

25167. Boala ne aduce aminte că trebuie să considerăm sănătatea inestimabilă.

25168. Dacă nu plecăm când trebuie este posibil să întârziem în altă parte.

25169. Fericit cel ce are timp să citească propriile postări.

25170. Numai sarmalele înghesuite au gusturi excelente.

25171. Sinceritatea fără tact poate aduce întârzierea adevărului, dar nu are puterea de a-l ascunde.

25172. În picătură, se reflectă perfect icosaedrul. ( Scheletul pentru Celula de Apă este icosaedrul).

25173. Dacă ne rugăm ca oamenii să ne facă fericiţi, ne rugăm degeaba.

25174. Şi pensionarii pot fi înlocuiţi.

25175. Numai cine-i nedus la biserică lasă treburile pentru ziua de duminică.

25176. Nimeni nu ştie cât trebuie să ştie până când neştiinţa nu îi pune o piedică.

25177. Încă nu se ştie dacă vânturica suportă vântul.

25178. Este de folos şi omului treaz să se trezească.

25179. Să fim buni, poate vine şi fericirea.

25180. Cine nu aude ce se spune este surd.

25181. Un om normal îşi vede de treaba lui.

25182. Majoritatea clipelor nu sunt luate în seamă.

25183. Cel puţin din curiozitate: este necesar să greşim.

25184. Cine-i în pas cu timpul se deplasează destul de uşor.

25185. Cine nu vede ce este în sufletul meu nu-i de vină sufletul, ci persoana care priveşte.

25186. Îngerul păzitor trimite cu aripa către sufletul omului câte o adiere, aceea-i cea mai dulce mângâiere.

25187. Este bine să iertăm de şapte ori mai mult decât greşim.

25188. Impulsul. Când musculatura dictează.

25189. Să fim atât de buni încât să ne gândim şi la noi înşine.

25190. Vorba optimistului: < Mă descurc ! > ( autor: Anastasia ).

25191. Sănătatea devine palidă fără liniştea sufletului.

25192. Cine nu mă vede, nu are spirit de observaţie.

25193. Un aliat ( întârziat ) este durerea.

25194. Când suntem tineri nu avem timp să apreciem viaţa, de ocupaţi ce suntem.

25195. Dacă tinereţea nu a fost străbătută numai de vijelii, bătrâneţea va fi liniştită.

25196. Omului rău i-a trecut veninul mai sus de omuşor.

25197. Nefericirea te bagă-n boală.

25198. Vorba Părintelui nostru, Ţăranul Român: < Să trăim ! > .

25199. O minte mică poate fi recunoscută uşor: încape într-un bob de mac.

25200. Să zicem că primim aripi şi îndemnul să zburăm, dificil o să fie cu supraponderabilitatea.

25201. Poate fi frământată cu zaharicale, pâinea stăinului e amară.

25202. Clipa ceasornicului este secunda.

25203. Frumos este să ne luăm de după gât cu binele.

25204. Creierul se încordează bazându-se pe neuroni, neavând muşchi.

25205. Cu raze de-mprumut străluce luna.

25206. Ordinea medicamentelor: liniştea sufletului, speranţa, pastila . . .

25207. Este posibil să fim creatori şi atunci când făptuim ceea ce este necesar.

25208. Morţii merită, cel puţin, să fie lăsaţi în pace.

25209. Are şi prietenul viaţa lui şi , mai ales, greşelile lui, totuşi, trebuie să răspundă la un salut.

25210. Când ai o vârstă un pic mai înaintată nu ar trebui să dispară teama de a fi ridicol, deşi tentaţia este vijelioasă.

25211. Cele mai înfierbântate valuri se potolesc lovind ţărmul, celelalte renunţă din larg.

25212. Un plan bine pus la punct este agreat numai dacă este posibil să fie modificat.

25213. Agramatismul este mai periculos decât analfabetismul; analfabetul nu strică limba.

25214. Ţipătul aproapelui este foarte periculos: vibraţiile care se formează ne tulbură, mai întâi, sângele.

25215. O greşeală care se umflă în pene este nesimţită.

25216. Cine caută în gunoaie speră să găsească banii azvârliţi din greşeală în tomberon.

25217. O lansare de carte reuşită epuizează toate exemplarele.

25218. Există lucrări care aşteaptă: nu au nici început

25219. Starea naturală a omului sucit este să modifice oricare proiect.

25220. Plagiatul nu mai este la modă, trebuie să apară altceva mai incitant.

25221. O mască reuşită spune totul despre cel care o poartă.

25222. Inteligenţa artificială ne sugerează ideea că un gând poate fi expus în oricât de multe variante.

25223. Discriminare. Prostul nu trebuie contrazis.

25224. Prietenie literară care să nu lase în urmă bănuieli nu a existat şi nu va exista; şi scriitorii sunt oameni.

25225. Mizeria-i nemuritoare: şi cea mai nobilă celulă vie elimină deşeuri.

25226. Adeseori este confundată starea de extaz în faţa prostiei cu optimismul.

25227. Pesimism. Omul este aşezat permanent pe un butoi cu pulbere.

25228. Ipocrizie. Cei care au otrăvit natura ne îndeamnă să trăim natural.

25229. Să te bucuri de necazul altuia este dizgraţios; bucuria aceasta trebuie ţinută în interior.

25230. Comorile stau ascunse pentru a ne atrage atenţia.

25231. Să trăim clipa, însă un pic de energie să păstrăm şi pentru mâine, cine ştie !

25232. Trecerea ne uzează, stagnarea ne-ar desfiinţa.

25233. Mai am nişte defecte de înlăturat, însă nu mă grăbesc.

25234. Faţă de individ, fie şi genial, mulţimea are întâietate.

25235. Să ne bucurăm când adversarul are dreptate şi să-i spunem aceasta în faţă; nimic nu-l dezarmează atât de mult.

25236. Un suflet chinuit lasă bucuria pe dinafară.

25237. Nu este bine să trăim de azi pe mâine, totuşi , asta facem şi este varianta fericită.

25238. Misterul dezlegat a fost foarte slab.

25239. Umorul ne ajută să ne îndepărtăm un pic de momentul în care lumea a luat-o razna.

25240. Spunem cele mai scurte propoziţii când ne este afectată vorbirea.

25241. Să ne cunoaştem pe noi înşine este destul de  greu: unele cotloane nu au fost luminate niciodată.

25242. Fericirea îşi etalează farmecele numai dacă este luată în seamă.

25243. Într-o propoziţie de elită nu mai încape nici un cuvânt.

25244. Sunt bosumflate cuvintele nefolosite.

25245. Nu este confortabil să ajungem sub nivel, nu suntem peşti.

25246. Plânge viţa de vie: vine primăvara.

25247. Extratereştrii care nu postesc în zilele de miercuri  şi vineri sunt păgâni.

25248. Să luăm numai ce este al nostru, însă unde să-l ducem.

25249. O părere definitivă spulberată ajunge de tot râsul.

25250. Aripile lipite sunt de frumuseţe: nu asigură un zbor înalt.

25251. Persoana care poartă mască doreşte să-şi acopere obrazul.

25252.  Şi stăm , şi stăm , şi stăm şi nu ştim ce să facem , apoi ne luăm inima în dinţi şi stăm în continuare .

25253. Adaptabilitatea fără aportul inteligenţei !?

25254. Realitatea şi închipuirea. Călăul politicos.

25255. Culmea absurdului. Te plătesc, cu o condiţie: să nu munceşti.

25256. În foarte multe cazuri statornicia este dictată de imposibilitatea de a părăsi o anumită situaţie.

25257. Prostul ar fi de compătimit dacă nu ar face-o pe deşteptul.

25258. Prostia nu iese niciodată din condiţia ei.

25259. Casa părintească este spaţiul care a înregistrat ( într-un mod misterios ) toate clipele copilăriei.

25260. O dezamăgire ne atenţionează că am desfiinţat poarta de la intrare în împărăţia sufletului.

25261. Timp irosit. Am găsit ceva ce nu am pierdut.

25262. Adversarii de plăcere sunt acele persoane care nu te cunosc , nu ştiu mai nimic despre tine sau ştiu câte ceva din presă ( sic ! ) şi , mai ales , din gura lumii , dar manifestă cel mai fierbinte fanatism în a te face praf şi scot de la naftalină întunecatele procedee ale celor mai întunecate momente istorice . Adversarii de plăcere nu ies la lumină , ar cădea leşinaţi , te privesc din ceaţă şi văd prost . Au comportamentul viruşilor periculoşi . Ar fi necesar un vaccin şi împotriva lor, unul care să-i facă vizibili.

25263. O discuţie < tare > este mai bună decât cea mai mică bătaie.

25264. Ne dăm seama de calitatea unui drum după ce am parcurs, cel puţin, mai mult decât jumătatea lui şi, de multe ori , după ce l-am parcurs în întregime.

25265. Contează cum primim lumina din afară; contează câtă lumină producem.

25266. O umilă moleculă în mişcare face parte din cauza universalei schimbări.

25267. Divergenţa nu-i specifică eternităţii.

25268. O casă părăsită ne ajută să ne imaginăm un suflet gol.

25269. Capodopera este de neclintit odată ce a ocupat un soclu.

25270. Misterul rezolvat ajunge în Marele Nimic.

25271. O limbă  dezacordată trimite în eter propoziţii false.

25272. Este corect: arta interesează, însă nici artistul nu trebuie terfelit ( aşa cum o fi el ).

25273. Minunată-i şcoala care învaţă elevii cum să descopere.

25274. Când sintem tineri ştim aproape totul, mai târziu descoperim că ne-am înşelat.

25275. Aparenţele au salvat omenirea până în prezent; dincolo de ele se află fie Raiul, fie Iadul. Clipa dictează.

25276. Nimeni nu-i mai ospitalier decât ispita.

25277. Misterul veritabil îşi etalează conţinutul; descifrarea lui începe în momentul în care suntem de acord că este posibil să existe aşa ceva.

25278. Numai prin repetiţie o greşeală devine de elită; doar ştim cine-i mama învăţăturii.

25279. Cel ce se umflă în pene îşi măreşte golul interior.

25280. În regnul vegetal doar plantele carnivore sunt violente.

25281. Necesitatea solicită acţiune.

 25282. Prima lege a universului: Totul se mişcă.

25283. Este inutilă anexa care solicită explicaţii.

25284. Zâmbetul întinereşte dacă nu eşti prea bătrân.

25285. Seva asemeni sângelui, însă inima nu are corespondent.

25286. Degeaba am închide minciuna într-o cuşcă : printr-un orificiu microscopic ar ieşi de acolo ; eficient ar fi să o legăm de stâlp , să o vadă lumea .

25287. Când bunăstarea ridică nasul omului mai sus decât al girafei , nu este girafa de vină .

25288. Pesimism. Ultimul fir de nisip închide clepsidra şi se lasă o linişte mare prin care nu trece nici rază de lună , nici rază de soare.

25289. Optimism. Prostul nu se consideră niciodată învins.

25290. Influenţa ocupă o poziţie de împotrivire faţă de imaginaţie ; ideal ar fi să compatibilizeze .

25291. Cameleonul îi actorul absolut.

25292. Niciodată nu-i vinovat un mecanism ( al tehnologiei ).

25293. Dacă oasele nu sunt rupte, odihna-i binevenită.

25294. Inteligenţa este dată prin gene; inteligenţa olarului cucutenian s-a desfăşurat prin intermediul geometriei cu suport spaţial. Închistritul ouălor a menţinut prin memoria colectivă povestea lutului trecut prin foc şi culoare.

25295. < Noi nu avem nici timp, nici loc . . . > a zis Eminescu. Fără cuvinte.

25296. Tristeţe. Să nu ai de lucru.

25297. Vântul pasiunii suflă întotdeauna din spate.

25298. Zâmbetul grădinarului încurajează florile.

25299. Etapele vieţii se întrepătrund, însă consecutiv.

25300. Numai situaţiile absurde sunt normale într-o lume absurdă.

25301. Cuvintele nemăsurate fac să apară bănuiala că mintea-i în vacanţă.

25302. Puterea consideră spaţiul în care se află neîncăpător.

25303. Cel dintâi  vampir al omenirii este războiul.

25304. Efortul de a ocoli supărarea este mai mare decât eliminarea câtorva lacrimi.

25305. Este greu să aflăm de ceea ce suntem în stare.

25306. Nimic nu riscă leneşul.

25307. Primim lumină zilnic; avem datoria să o ducem în suflet.

25308. Trândavul poartă zilnic mai multe celule moarte decât omul normal.

25309. Linia dreaptă are un singur defect: este prea dreaptă.

25310. Bucuriile şi veselia sunt de aici, desfătarea se află dincolo de limită.

25311. Nişte cercetători au descoperit câteva boli care protejează individul.

25312. Babele pot observa subtilități pe care moșii le trec cu vederea ( este vorba de trovanţi).

25313. Aplauzele celor interesaţi sună a tablă ruginită.

25314. Starea finală a oricărei construcţii este nisipul; numai trovanţii rostuiesc acest material într-o călătorie de sens invers.

25315. Bucuria fără sfârşit ar ucide; acelaşi lucru ar face tristeţea fără sfârşit.

25316. Credința autentică nu caută să iasă în faţă nici să se ascundă.

25317. Cel care bârfeşte nu ezită să folosească bâta când are ocazia.

25318. Visul este remediul pentru amărăciunea regretului.

25319. Greşeala schimbă direcţia.

25320. O memorie bună este ca un tezaur ( unul special: nu poate fi dus la păstrare).

25321. La cel fără obraz bunătatea din inimă nu ajunge la minte.

25322. Nişte cercetători au descoperit că este posibil să bem apă fără să mobilizăm anumite riscuri.

25323. Când viaţa-i trăită, individul este actor; când viaţa este privită, individul este spectator.

25324. Necazul este un eveniment serios, în rest putem glumi cât cuprinde.

25325. Am întâlnit oameni nefericiţi pe motiv că nu mai pot face păcate.

25326. Ghimpele tristeţii în suflet se înfige şi vibrează.

25327. Mai tot timpul a făcut exerciţii, pietrele aruncate sunt martorii.

25328. Omul bun nu doreşte să inspire tot aerul.

25329. Tastatura aşteptă să fie mânuită, cartea aşteaptă să fie deschisă.

25330. Unii rămân fără simţuri dacă nu sunt admiraţi.

25331. Folosirea adecvată a limbajului este o expresie a respectului și a educației, nu doar a inteligenței; metafora şi . . . pauza liniştită dau în vileag un comportament elegant.

25332. Cine e cel mai tare nu poate fi desfăcut în bucăţele.

25333. O faptă bună ajută să descoperim frumuseţea altruismului.

25334. Nişte cercetători au descoperit trei situaţii când se ofileşte o floare: a) i-a trecut vremea; b) este ruptă; c) a mirosit-o un om rău.

25335. Tristeţe infinită. Să te naşti cu sănătatea ştirbită.

25336. Merită respect cel ce se luptă să nu ajungă sărac.

25337. Viaţa trece în câteva zile.

25338. Culmea eficienţei ar fi să interzicem ceea ce nu există ( încă ) .

25339. Ura urmăreşte celula vie.

25340. Sufletul – un alt fel de materie – nu face riduri.

25341. Ceea ce este simplu observăm abia în momentul în care am complicat situaţia.

25342. Ocupându-ne cu îndreptarea defectelor nu mai avem timp să achiziţionăm altele.

25343. Pentru faptul că existăm ar fi excelent să şi trăim.

25344. Experienţa este prima treaptă la scara templului înţelepciunii.

25345. O carte înţepenită în raftul bibliotecii este inutilă.

25346. Un gând pe care îl considerăm original stă ascuns, undeva, în vreo carte.

25347. Ar trebui să fie supărat autorul cărţii care este lăudată fără să fie citită.

25348. Ar trebui să se întâmple, dacă nu s-o fi întâmplat, mai întâi filmul, apoi cartea.

25349. Citind o carte bună te apucă tristeţea gândind că are sfârşit.

25350. Leneşul veritabil nu aleargă niciodată.

25351. Trebuie să-l primim şi să-l citim pe cel care vine.

25352. Când îşi face apariţia foamea se vinde şi pâinea rece.

25353. O simplă luminiţă nu sperie întunericul tunelului.

25354. Dacă a fost posibil înseamnă că am vrut.

25355. Pentru că totul e cu putinţă, atunci ceea ce se întâmplă nu e de mirare.

25356. Pentru litera i foarte important este punctul; fără punct litera i nu are cap.

25357. Valoarea lucrurilor care pot fi procurate cu bani este mică.

25358. Optimistul consideră că rana adâncă şi inflamată este o simplă zgârietură; pesimistul consideră că zborul pufului de păpădie poate ucide un om.

25359. Vorbele sucite trădează pofta autorului de a ieşi în faţă.

25360. Regres. Mulţimea are dreptate şi atrunci când greşeşte.

25361. Şi pomul fără fructe respiră.

25362. Privighetoarea . Jumătate pasăre , jumătate cântec .

25363. Numărul duşmanilor sub acoperire este mai mic decât al prietenilor sub acoperire . 

25364. Nemernicul împiedică pe cel ce poate ajuta .

25365. Cine a găsit fără să caute nu a pierdut timp , urmează .

25366. Se zice că de la un milion de euro încolo omul simte că e cineva .  O fi !  eu mă simt şi aşa . 

25367. Ogorul casei mele produce bucatele cele mai bune; problema e că nu mai am vecini .  ( Problema satului românesc ! )

25368. Cine ştie ce spune nu trebuie întrerupt. 

25369. Săgeata oribilă are vârful ce imită o ancoră.

25370. A transpune un proiect în fapt pot foarte mulţi , pentru a visa sunt în stare puţini ; visul este rădăcina unui proiect puternic .

25371. Dacă munca istovitoare a dat roade apare, lacrima de bucurie care sfinţeşte obrazul.

25372. Nu prea ştim de unde vine, cum arată şi unde se duce sufletul. 

25373. Fericirea care năbuieşte produce confuzie.

25374. Odată ce a întunecat pământul cu văicăreala, nemulţumitul tulbură şi cerul.

25375. Cât de cât, bârfa potoleşte una din poftele năpraznice ale lumii.

25376. În unele cazuri schimbarea produce dispariţie. 

25377. Şi pământul vorbeşte, pe limba lui, însă mai mult rabdă şi tace. 

25378. Cine-i slab ţine tăria din scurt. 

25379. Lucrarea întreruptă aduce pierderi mai mari decât dacă nu era începută. 

25380. Pasul către necunoscut este făcut din curiozitate; în sinea lui, necunoscutul nu are magnet. 

25381. Îndreptarea greşelii este cea mai fierbinte urgenţă. 

25382. Persoana care nu-i privită a ocupat un loc nu tocmai confortabil. 

25383. Dacă ţipătul ar fi de leac mi-aş cumpăra un cimpoi. 

25384. Tinereaţa trece zâmbind.

25385. Suntem îngrădiţi: dincolo de univers nu putem ieşi.

25386. Cu o singură picătură dulce nu este alungată sărăcia. 

25387. La moment potrivit darul este cu folos. 

25388. Neînvinsă-i puterea timpului. 

25389. Îmbuibatul risipeşte. 

25390. Deloc benefică vibraţia zvonului. 

25391. Tăcerea-i arma celui care ştie să vorbească.  

25392. Vinovatul trebuie lăsat de izbelişte în faţa legii.  

25393. Adeseori norocul face din om neom.

25394. Linguşitorul devine lingău din momentul în care începe să folosească limba.

25395. Omul beat nu este prezent.

25396. Decât compătimit, mai bine invidiat.

25397. Cearta scoate la lumină cuvinte nefolosite de foarte mult timp, atât !

25398. Cele mai potrivite vorbe foloseşte fapta.

25399. Darul întârziat produce pagubă.

25400. Este irecuperabil sclavul pasiunii.

25401. Aripile nefolosite, cu timpul, devin o povară.

25402. Extremele sunt pentru extremişti.

25403. Decât supărat dintr-un fleac, mai bine vesel la grămadă.

25404. Nimeni nu s-a născut de mai multe ori.

25405. Îndestructibilă: capsula în care a intrat fanaticul.

25406. Timpul nu-i la cheremul nostru.

25407. În tăcere şuvoiul neliniştii găseşte zăgaz.

25408. Nu-s o excepţie, vorbesc şi singur, însă nu mă ascult întotdeauna.

25409. Cei care spun că războiul este necesar să ocupe de urgenţă linia întâi.

25410. Acela care consideră că poate rezolva oricare problemă, acela să caute de urgenţă un medic.

25411. Temelia susţine podiumul.

25412. Pe timpul foametei populaţia nu are ce consuma, în sărăcie nu are tot strictul necesar, când există belşug are tot ce-i trebuie, în sfârşit, stocarea surplusului favorizează risipa.

25413. Perseverenţa în a face greşeli arată calea care conduce către eşec.

25414. Înţeleptul , fără mare efort, aduce în zona liniştii pe cel ce doreşte cearta.

25415. Pământul este darnic şi primitor.

25416. Să apreciem semnul bun când < ni se arată > că cineva este om rău.

25417. Cu ajutorul pământului apa se transformă în sevă.

25418. Liniştea se risipeşte când încolţeşte speranţa.

25419. Fructele coapte cad cu uşurinţă.

25420. Sufletul formează cerul interior omului.

25421. Oboseala că ai muncit în rânduială îi benefică, lenea este un păcat.

25422. Numai baia de cuvinte frumoase nu îndepărtează murdăria.

25423. Aceleaşi cuvinte pot alcătui o minciună sau un adevăr, evident, contează ordinea cum sunt folosite.

25424. Machiajul benefic ar fi să ajute celulele vii, nu să acopere celulele moarte.

25425. Nu prea cred analfabetul care îmi citeşte în cafea.

25426. Până să apară cuvântul a fost tăcerea.

25427. Lăsăm în urma noastră multe neînţelesuri.

25428. Adversarul trebuie înghesuit până la limita că mai poate respira, aer e pentru toată lumea.

25429. Gândul care zboară pe furiş poate lovi unde nu trebuie.

25430. Perpetuum mobile. Numai însoţit de speranţă dorul consumă energia pe care o redă intactă.

25431. Frica măreşte pericolul.

25432. Timpul. Cel ce se află pretutindeni.

25433. Trebuie luat în considerare şi cel care se îndepărtează.

25434. Copilul nu simte că vremea trece.

25435. Când citim o carte sunt necesare mai multe pauze în care să gândim fără ajutor. Cititul manipulează.

25436. Morala mai mult dictează şi mai puţin justifică.

25437. Visul mai îngăduie somnul, coşmarul ne zgâlţâie aşa de puternic încât ne trezim.

25438. Robinson a rezistat câţiva ani pe o insulă pustie, un bărbat al zilelor noastre ar da telefon imediat pentru a fi salvat. Acesta ar fi un motiv pentru care au fost inventate telefoanele < impermeabile >.  

25439. Vânzoleala, graba, războiul, şi altele, nu sunt propice creaţiei. Liniştea era absolută când a început actul de creaţie primordial.

25440. Neputinţa. Să repetăm la nesfârşit ceea ce au gândit alţii.

25441. Este posibil să trăim destul de bine, teoretic.

25442. Încerc să fiu mai bun decât mine, cel de acum; mai bun decât altcineva nu îndrăznesc să devin.

25443. S-a născut bătrân tânărul care nu le ştie pe toate.

25444. Perfecţiunea în arta guvernării este atât de îndepărtată, nici imaginaţia nu o poate oferi ca model.

25445. Fără educaţie nu am putea trăi, altfel am deschide uşile unor locaţii periculoase.

25446. Omul sucit are cmportament ilizibil: de la o clipă la alta îşi schimbă ideile; când termină bagajul propriu, fără pic de ruşine, plagiază.

25447. Mare necaz: poftele bătrânului sunt tinereşti.

25448. Numai sfârşitul evită viitorul.

25449. Duşmanul trebuie monitorizat, altfel ar putea face numai prostii.

25450. Cumpătarea domoleşte poftele, risipa şi exagerarea produc exaltare.

25451. Totă viaţa e necesar să învăţăm să gândim.

25452. Caz fericit. Eroarea corectează un proiect greşit.

25453. Binele nu apare de la sine, trebuie făcut.

25454. Oglinda reflectă ceea ce vede.

25455. Mânia şi frica devin palide când intervine stăpânirea de sine.

25456. Lauda peste măsură devine ocară.

25457. Traiul amar întrece puterea pelinului.

25458. Persoana care se lasă pipăită doreşte altceva.

25459. Scriitorul de geniu trece dincolo de stadiul că scrie corect.

25460. Pasiunea comparabilă cu focul mocnit este benefică, pasiunea comparabilă cu ditamai vâlvătaia consumă rapid persoana.

25461. Necesitatea stăruie nelimitat.

25462. Jale. Când prostul are noroc.

25463. Gândul proiectează, adică începe lucrarea.

25464. Pământul este darnic atunci când oferă şi binevoitor atunci când primeşte.

25465. Nici o armă nu are glasul plăcut.

25466. Învăţătura poate fi: benefică, sterilă, toxică.

25467. Mulţumirea de sine este a doua avere; cea dintâi avere este sănătatea.

25468. Foametea sperie pe oricine; persoana care a cunoscut acest fenomen adună hrană în exces.

25469. Cine vorbeşte mult nu are timp să asimileze învăţătură.

25470. Înţelepţii cosideră că este necesar să învăţăm să fim tăcuţi.

25471. Un zvon poate demola o cetate.

25472. O carte frumoasă are interiorul strălucitor.

25473. Clipa ce se adaugă scurtează viaţa.

25474. Sufletul devine greu din cauza trupului.

25475. Lâncezeala grăbeşte descompunerea.

25476. Invidia este menţionată ca păcat în toate religiile lumii.

25477. Timpul ia totul şi-l duce nicăieri.

25478. Geşelile nerezolvate favorizează instalarea fricii.

25479. Sărac este cel care nu se satură.

25480. Cel mai blând judecător este omul faţă de el însuşi.

25481. O idee înaltă solicită haine elegante.

25482. Gândul neexprimat colindă numai în interiorul cutiei craniene, gândul exprimt colindă universul întreg până când îşi găseşte locul.

25483. Pentru omul sănătos nu există motiv să nu fie vesel.

25484. Grija permanentă aduce sărăcie şi boală.

25485. Gândul negru usucă mintea.

25486. Minciuna care cedează este gogonată.

25487. Orizontul nu este fix.

25488. O carte bună, prin filele sale, oferă aripi cititorului.

25489. Proverb modificat. Leneşul la toate zice: < Nu se poate ! >.

25490. Gura lumii suflă în balonul nimicului.

25491. Cine nu crede în ceea ce zideşte face să rezulte o şandrama.

25492. Apa râului transportă către mare imagini din munţi.

25493. Tristeţe. Să viseze cineva că mănâncă.

25494. Reciprocitate. Dacă îmi dai, îţi dau şi eu.

25495. Să repete: cine a făcut bine şi a primit răul, poate se schimbă situaţia.

25496. Omul sărac nu are boi.

25497. Mai bine niciodată decât lucrare proastă.

25498. Diavol bălan şi lapte negru nu s-a pomenit.

25499. Argumentele întârzie decizia, însă nu o influenţează.

25500. Cunoaşterea oferă stabilitate prin economisirea timpului.