Ganduri de ocazie ( 4 )
23791. Şi
bucuria consumă un pic de energie,
însă tristeţea te lasă lat.
23792. Este
dezastru dacă omul fals simulează şi sinceritatea.
23793. Viaţa
omului este aşa de scurtă încât este de mirare cum de au timp unii să fie răi.
23794. Când ne
vizitează bucuria trebuie pusă la treabă.
23795. Cel mai
bun dintre duşmanii mei mă salută când ne întâlnim.
23796. Dilemă. Clipa prezentă aparţine trecutului
sau viitorului.
23797. Încăpăţânarea
este starea de beton a voinţei.
23798. Cu
trilul ei, privighetoarea aduce
mulţumiri codrului şi cerului.
23799. De
vorbit vorbim cât e lumea, însă cine
o să le scrie!
23800. Picătura
care cade la secundă măsoară timpul.
23801. Cum
să scrie cineva scrisoare dacă nu ştie să citească.
23802. Fără
morală, totul se clatină.
23803. Literatura
este un refugiu: o demonstrează
faptul că majoritatea scriitorilor sunt bărbaţi.
23804. Editurile
sunt pe val, tot omul scrie, cel puţin o carte.
23805. Numai
ceea ce este viu speră.
23806.
Imaginaţia scotoceşte, absurdul
oferă.
23807. Proaspăta
mireasă trebuie să accepte ideea că va avea întotdeauna dreptate.
23808. Păcatul
are magnet.
23809. Suferinţa
căleşte.
23810. Este
posibil să nu existe imposibilul.
23811. Ceea ce
ştiu este un conglomerat atât de mic încât mai bine consider că nu ştiu nimic.
23812. Prietenul
devine interesat când află că nu cunosc drumul pe care mergem.
23813. Pe la mijlocul
vârstei a patra descoperim că la tinereţe am făcut multe acţiuni care nu
trebuiau făcute şi nu am făcut tot atât de multe acţiuni care trebuiau făcute.
23814. Luat uşor
un lucru greu ne doboară.
23815. De
exemplu, sunetul nu poate fi văzut
şi există.
23816. Orizontul
este o margine provizorie.
23817. Şi inima
se hrăneşte cu sânge.
23818. Un şir
lung de vorbe frumoase nu-i operă de artă.
23819. Elevul să
fie alături de profesor şi mai rar în bancă.
23820.
Adversarul nu cere acceptul când atacă.
23821. Cel ce ne
place este cu noi .
23822. Cine-i
lângă mine a obţinut privilegiul că poate munci.
23824. Duşmanul
nu-i trădător.
23825.
Optimistul umple paharul gol, apoi
îl arată; pesimistul mai întâi îl
goleşte ( dacă este plin), apoi îl
arată .
23826. Omul rău
poate deveni bun, însă nu foarte bun.
23827. Omul
parşiv îşi convinge prietenul să mă atace.
23828. < Să
luptăm pentru pace ! > , cu
tancul ?
23829. Când sunt
singur în camera de lucru nu mă contrazice nimeni.
23830. Nişte
cuvinte dezlânate nu pot ucide o idee.
23831. Vântul
are ce are cu stânca, nisipul este
deja învins.
23832. O boală
cronică face din bolnav un expert în ale medicinii.
23833.
Măgulirea-i arma linguşitorului,
limba este arma lingăului.
23834. Guvernul
care îşi recunoaşte greşelile nu ştie ce face.
23835.
Zeflemeaua continuă prosteşte emitentul.
23836. De ce nu
este clar, zicerea < Să privim în
noi înşine ! > nu vizează organele interne.
23837. Plăcerea
păcăleşte omul până când îl termină.
23838. Îndoiala
îndoaie.
23839. Folosită
aiurea puterea se scurge în neant.
23840. Dacă
primim mai mult decât considerăm că merităm trebuie să echilibrăm balanţa
dăruind.
23841. Dorinţa
arzătoare să nu atingă cu flacăra pe cei din jur.
23842. Cine nu
îşi cunoaşte lungul nasului nu ştie ce batistă să folosească.
23843. O vorbă
spusă din suflet poate determina o inimă să nu îşi înceteze bătăile.
23844. Un moment
de nefericire poate fi pastila amară care vindecă.
23845. Primim
mai mult decât dăm, dar dacă nu dăm
nimic . . .
23846. Omul
bolnav nici nu se gândeşte la fericire,
are alte gânduri.
23847. Mai
alunecoasă decât apa fericirea este.
23848. Toamna
frunzele cad sperând că le va număra cineva.
23849. Adevărul
trebuie spus cui trebuie, când
trebuie şi unde trebuie.
23850. Fuga este
la îndemâna persoanelor care nu se potrivesc cu mine.
23851. Este
greşit să facem rău omului rău, este
suficient să nu-i facem bine.
23852. Tăcerea
spune mai multe decât gâlceava .
23853. Oamenii
nu prea se schimbă, se perindă.
23854. Cel mai
uşor de găsit este prilejul de a nu face nimic.
23855. Toamna,
grijulie fiind, ne aduce aminte că frunzele cad.
23856.
Pantalonii reprezintă faţada, însă
izmenele sunt mai aproape de piele.
23857. Mai bine
singur decât agăţat.
23858.
Bunul-simţ ocupă locul 1 şi nu poate fi detronat cât timp se opune
grobianismului.
23859. O mică
diferenţă. Îngânfatul scoate în
evidenţă guşa, înfumuratul scoate în
evidenţă nasul.
23860. Averea
celui care fură trăieşte cât pulberea în aer.
23861. Averea de
furat valorează cât un scuipat.
23862. Pasiunea
dusă dincolo de marginile care îi sunt permise prăpădeşte pe cel îndărătnic.
23863. Fiecare
dorinţă este o za a lanţului care înconjoară libertatea.
23864. Când eşti
tânăr nu îţi vine să crezi că vei fi bătrân,
când eşti bătrân nu îţi vine să crezi că ai fost tânăr.
23865. Omul pe
care nu îl pot lăuda nu poate să-mi fie prieten.
23866. Moartea
duşmanului este o pierdere imensă,
este posibil să fi avut prieteni.
23867. Nici omul
sărac nu doreşte compania săracului.
23868. Pentru
lemnul strâmb nu prea există procedee de îndreptare.
23869. Leneşul
se tot întreabă de ce se chinuie struţul să-şi vâre capul în nisip că ar fi îndeajuns să-şi închidă ochii.
23870. Greşeala
omenirii: omul trist este ocolit.
23871. Când
subiectul este de bârfă, închipuirea
unora dă în clocot.
23872. Dacă
adevărul nu ar fi simplu, minciuna şi-ar face de cap.
23873. Nu-i o
tragedie că te-a păcălit un prost,
însă mâhnirea-i adâncă atunci când te
păcăleşte un om deştept.
23874. Pentru
unii învăţătura ce le este oferită gratis reprezintă o corvoadă.
23875.
Frumuseţea ( precum fericirea ) nu stă.
23876.
Conştiinţa este în impas când mă ascund de mine însumi.
23877. Omul
înţepenit a rămas fără pic de curaj.
23878. Există
metode prin care şcoala poate determina elevul să nu înveţe carte.
23879. O şcoală
de frunte într-un stat codaş nu există.
23880. Întregul
îşi iubeşte jumătăţile.
23881. Cuvintele
fac tot posibilul să înceapă fapta.
23882. Ecoul
prelungeşte durerea unui sunet.
23883. Casa
nelocuită nu mai respiră.
23884. Şi în
aşteptare se consumă energie, uneori
mai multă decât în activitatea pentru a fi obţinut obiectul aşteptat.
23885. Asimilăm
o parte din înţelepciunea lumii privind un copil când se roagă.
23886. Toiagul
ar trebui să fie un simbol nu un accesoriu de sprijin.
23887. Visul
unui copil luminează până dincolo de stele.
23888. Excelent
bârfitor este linguşitorul.
23889. Porcul cu
belciug de aur trage tot la troacă.
23890. Norocul
ne intră în casă însoţit.
23891. Şi
suferinţa are tabieturi.
23892. Omul de
vârsta a patra deţine multă experienţă,
însă nu prea are ce face cu ea.
23893. Fericirea
o ia la fugă dacă moţăim.
23894. Cartea
este prietenul care nu deranjează.
23895. Cineva a
trimis în lume omul rău.
23896. < Un
pic > este mai bun decât nimic.
23897. Trebuie
cercetat dacă mişcarea browniană încetează când este vânturată apa.
23898. O
fericire ucigătoare e când îţi stă inima-n loc de bucurie.
23899.
Înţeleptul are cuvânt şi faptă,
bruta are muşchi şi bâtă.
23900.
Optimistul cercetează răul,
pesimistul îl lasă necercetat.
23901. Are
destulă dulceaţă jegul bârfei.
23902. Un lucru
trebuie cercetat până în momentul în care ar începe descompunerea lui.
23903. Esenţa
autenticităţii unui om este sufletul lui,
celelalte părţi sunt învelişuri.
23904. Cel care
încercă permanent să pară ceea ce nu este când se uită în oglidă se miră: < Cine-i prostul ! >.
23905. Cum nimic
nu este cu neputinţă, atunci
cuvântul imposibil parazitează dicţionarul.
23906. Cel
complet dezinteresat este numai vântul:
bate, aşa , pe degeaba.
23907. Cine nu a
învăţat tot alfabetul şi se apucă de scris va produce opere incomplete.
23908. Nu
suportă o idee străină fiind îndesat cu ideile proprii.
23909. Cinicul
radiază de fericire când cei din jur frământă glodul, el fiind pe catalige .
23910. Greşeala
intenţionată ar trebui numită păcat.
23911.
Inteligenţa doarme dacă lipsesc cunoştinţele.
23912.
Inconsecventul. Scuipă ce a lăudat
cândva.
23913.
Întotdeauna îmi zic: Deznădejdea mai
încolo.
23914. <
Ferocirea > e starea de bine a celui feroce.
23915. Trândavul
provine dintr-un leneş lovit de încă un viciu major.
23916. Ziua în
care nu reuşim a înainta să o transformăm în zi de odihnă.
23917. O idee
expusă printr-o frază fără sfârşit se risipeşte.
23918. Bogăţia
nefolosită este mai rea decât sărăcia.
23919. Capul gol
nu primeşte nimic în interior.
23920. Plânsul
scoate lacrima din suflet.
23921. Distanţa
de la pământ la cer este incomensurabilă.
23922. A împinge
un om care se află pe marginea prăpastiei este un act de-o cruzime absolută.
23923. Lacrima
bucuriei înfrumuseţează obrazul.
23924. Omul
furios a sărit de pe fix.
23925. Otrava
cumplită are gust agreabil ( cât o idee smucită).
23926.
Imaginaţia înfierbântată ridică din nimic spaţii faţă de care lumea reală este
cât o picătură faţă de un ocean.
23927. Un om
bătut în cap are idei triste.
23928. O
petrecere mare şi trăită intens ( mai mult decât trebuie ) ne lasă cu prea
puţină energie.
23929.
Îndrăgostitul şi înţeleptul nu se înţeleg.
23930.
Îmbogăţitul prin fapte murdare nu mai devine curat niciodată.
23931. Ar trebui
ca memoria să reţină numai diamantele,
gunoiul să ajungă în tomberon.
23932. Lenea
miroase oribil.
23933. Înainte
să afirmăm că duşmanul din zare este mic este bine să apreciem la ce distanţă
se află faţă de noi.
23934. Cine a
furat un bou mai apoi nu fură un ou.
23935. Bogăţia
săracului este faptul că există.
23936. În
propria ogradă am de toate, însă
privesc şi în curtea vecinului, poate îi lipseşte ceva.
23937. Gargara
făcută cu vorbe nu conduce către o propoziţie valoroasă.
23938.
Invidiosul este nefericit: are atâta
rugină în interior încât sufletul îi stă înghesuit.
23939. Cine are
vreme frumosă pe ultimul drum este egal cu cel pentru care plouă năpraznic.
23940. Persoanele dependente de
condițiile meteo nu se pot
certa din senin.
23941. O minte
goală sună a pustiu.
23942.
Inteligenţa lăsată de izbelişte nu prea mai poate face mare lucru.
23943. Cine-i
mândru că e prost este şi bolnav.
23944. Zicerea : < Oricine poate fi cinstit ! >
are acelaşi temei cu : < Oricine
poate fi nefumător !
23945. Duşmanul
pleacă numai când părăseşte lumea aceasta.
23946. Prostia
oferă infinit mai multă libertate decât înteligenţa.
23947. O scriere
proastă poate fi numită măzgăleală.
23948. Dacă nu
facem rău nu suntem buni, suntem
neutri.
23949. Bogatul
care se împrumută este infatuat,
săracul care se împrumută este inconştient.
23950. Dacă
păşim cu dreptul într-o prăpastie,
tot degeaba.
23951. Banii nu
aduc fericirea, însă nici nu o
alungă.
23952. Mai
vitează decât vinul este cumpătarea.
23953.
Cuvântarea lungă scurtează timpul.
23954. Coşmarul
este prelungirea în rău a visului.
23955. Nu mai au
nici un fel de ambiţie frunzele care cad.
23956. Nici când
ni se va spune: < Dacă nu spuneţi
minciuni veţi muri ! > nu ar trebui să minţim.
23957. Aproape
panaceu: speranţa.
23958. Mai mari
decât trebuie nu putem fi.
23959. Unii mai
spun poveşti şi după ce au adormit copiii.
23960. Cuvântul
bun ţine de cald.
23961. O boală
sănătoasă este prostia.
23962. Pentru
cel îmbuibat < ce este mult > niciodată nu-i îndeajuns; pentru cel flămând < cel puţin>
este suficient.
23963. Cuvintele
săltăreţe fac multă gălăgie fără să spună nimic.
23964. Unii spun
verzi şi uscate, alţii spun numai
uscate.
23965. Persoana
care doreşte să aibă stăpân este foarte bolnavă.
23966. Fericirea
nu a omorât pe nimeni: durează puţin.
23967. O carte
scrisă de un critic nu se ridică la înălţimea pretenţiilor manifestate faţă de
alţi autori.
23968. La
început curiozitatea, pe parcurs
inconştienţa, la sfârşit dezamăgirea.
23969. Oricât de
mulţi prieteni pregătiţi am avea,
este necesar să mai deschidem şi câte o carte.
23970. Negăsind
cuvintele potrivite unii fac gargară.
23971. Timpul
irosit invită sărăcia în casă.
23972. Nici
nenorocirea duşmanului nu trebuie să ne bucure.
23973. Mai
curată decât visul unui copil este doar lumina Raiului.
23974. Când ne
paşte norocul este bine să fim atenţi să nu ne înghită cu totul.
23975. Durerea
lucrează în ascuns.
23976. Pedeapsa
capitală acordată pentru greşeli ( mai ales !) este o crimă.
23977. Cine tace
şi mişcă doar o sprânceană, ei bine, dezvoltă ditamai romanul.
23978. Speranţa
e o minciună încă nedovedită.
23979. O
încordare care stă să dea în ceartă furnizează emoţii, când începe cearta se produce intrarea în sfera banalului.
23980. Cei care
au îmbătrânit degeaba pretind că sunt foarte tineri.
23981. Au fost
scrise vagoane de cărţi şi literele nu au obosit.
23982. Persoana
care apreciază părerea noastră parcă este mai fumoasă decât am considerat
iniţial.
23983. Este
moartă o părere bătută în cuie.
23984. Unele
idei nu cedează oricât de multe dovezi afirmă că sunt proaste.
23985. Norocul
ne păcăleşte.
23986. Averea primită
pe degeaba cere cu insistenţă să fie tocată.
23987. Cel care
stăpâneşte mai puţin decât mine mă consideră bogat.
23988.
Făţarnicul are privirea împoncişată.
23989. Puterea
folosită grabnic produce fapte reprobabile.
23990. Până şi
frumuseţea e trecătoare.
23991. Omul
tăcut este bănuit că are mintea ascuţită.
23992. Clipa nu
are timp să îmbătrânească.
23993. Jegul nu
ţine de cald.
23994. Omul
politic aflat la putere are paharul plin.
23995. Unele
idei pot învia.
23996.
Dezordinea este pasul ferm către mizerie;
în univers fiecare fir de praf se află la locul lui.
23997. Speranţa. Trebuie să existe cineva care să nu
ne păcălească.
23998. Educaţia
nu are vacanţă.
23999. Prostia
detestă faptul de a sta ascunsă.
24000. Persoana
ideală călătoreşte către lumea noastră.
24001. O nebunie
făcută la tinereţe trece neobservată,
însă aceeaşi nebunie făcută la bătrâneţe te aruncă în gura lumii şi este normal
să fie aşa, altfel bătrânii şi-ar
face de cap.
24002. Puţini
oameni ar fi dispuşi să-mi ofere lucruri de care aş avea nevoie, însă foarte mulţi ar fi cei care ar
dori să mi le ia pe cele care le deţin.
24003. Leneşul
oboseşte făcând planuri.
24004. Când
trebuie să vorbească în public îl cuprinde frica; în singurătate omul respectiv este un bun orator.
24005.
Imaginaţia pătrunde în lumea celor necunoscute şi ne ajută să dezvoltăm idei
nemaiştiute.
24006. O
problemă grea rezolvată rapid ne îndeamnă să credem că ceva din conţinut a fost
eliminat pe timpul rezolvării.
24007. O lecţie
pentru copii ar fi să fie învăţaţi cum să cheltuie banii cu folos.
24008. Oricât am
scotoci în întunericul minţii nu găsim nimic.
24009.
Îmbogăţirea prin mijloace cinstite este o rara avis a tuturor timpurilor.
24010. Degeaba
simţim că avem duşmani, trebuie să-i
cunoaştem.
24011. Traiul în
mizerie este limita neputinţei omeneşti,
traiul mizerabil se instalează când infatuarea atinge nivel paroxistic.
24012. Cine nu citeşte nu vede cum trebuie.
24013.
Schimbarea solicită acţiune.
24014. Foarte
periculoase sunt şi bolile imaginare:
macină sufletul.
24015. Săgeata
nu-i bumerang; nici vorba.
24016. O istorie
falsă valorează cât un balon de săpun.
24017. Omul rău
nu poate fi altfel.
24018. Toţi
banii din lume nu valorează cât o celulă vie.
24019. În culmea
fericirii ţinem ochii deschişi:
poate se iveşte o situaţie mai bună.
24020. Bogăţia
oferă neliniştea faptului că trebuie păzită.
24021. Pesimistul. < Ce vremuri ! Îţi vine să te sinucizi .> Optimistul. Toţi
miniştri din guvern sunt capabili.
Vin vremuri efervescente.
24022. O
cuvântare produce somn dacă are suficient de multe propoziţii.
24023. Paharul
gol este nevrednic.
24024. Fericirea
este incomensurabilă .
24025.
Persoanele care mă bârfesc le este frică de mine şi este absurd: ştiam că zâmbetul nu deranjează.
24026. Odată cu
Moromete. Avem bani, mâncăm. Nu avem bani, ţinem
post negru.
24027. Omul rău
tulbură, omul bun limpezeşte.
24028. Dacă te
laudă cel care îţi este duşman este posibil să plângi.
24029.Când plouă
scriu atât de multe propoziţii încât nu am timp să le citesc; când nu plouă am treabă.
Când ninge mă odihnesc.
24030. Boala ne
spune direct că trebuie să mâncăm sănătos şi să părăsim viciile.
24031. Răul
necercetat se umflă.
24032.
Propoziţiile sunt droguri; în patria
cuvintelor Poezia este regina drogurilor.
24033. De gândit
gândim ce vrem, de exprimat este mai
greu.
24034. Norocul
ne poate lua ceea ce ne-a dat,
soarta nu face aşa ceva.
24035. Oricare
guvern dă puţin şi ia mult, altfel
nu ar rezista. Asta ne-ar mai trebui, să intre guvernul în grevă.
24036. Uşa
Iadului poate fi deschisă oricând.
24037. Frica-i
curajul căzut la pământ.
24038. Viitorul
are program propriu.
24039.
Complimentul înaintează o cerere. Complimentul
stufos atenţionează că cererea solicită urgenţă.
24040. Omul
pocneşte când mânia este dusă la extrem.
24041. Pentru
bârfă presupunerea-i stâlpul.
24042. Omul care
nu înnebuneşte are neuronii foarte puternici.
24043. Cine a
schimbat părerea unui fanatic este un erou.
24044.
Capodoperele trăiesc veşnic, dincolo
de frumuseţe.
24045. Omul
sucit consideră că propria opinie este falsă.
24046. Un spaţiu
gol are o mare putere de absorbţie.
24047. O lege
este de prisos când nu are pe cine proteja.
24048. În loc să
ingurgităm cel mai puternic somifer este să acultăm pe cineva care nu spune
nimic..
24049. O duc
greu de tot cei dependenţi de droguri:
abia se ţin pe picioare.
24050. Fără
bucurii inima suferă, fără sărbători
viaţa e tristă.
24051. În oraş
aerul este greu deoarece lumea e înghesuită.
24052. Zâmbetul
omului rău e strâmb.
24053. Foarte
repede se obişnuieste omul cu viaţa îmbelşugată.
24054. Cine
doreşte să ajungă slugă nu este om.
24055. Plagiatul
pur ( bun luat cu japca ) este oribil,
personalizarea textului este un plagiat ascuns, aproape epigonism.
24056. Când
suntem tineri mâcăm bucatele cu grămada,
începând cu vârsata a patra cecetăm fiecare picătură.
24057. Datorită
pasiunii putem ajunge pe cărări periculoase pentru că suspendă dreapta judecată
sau ajungem în vârf.
24058. Oamenii
care trag de timp în fel şi chip nu observă că timpul nu cedează.
24059. Nimicul
există.
24060. Minte
cine ştie să mintă.
24061. Binele
făcut de mântuială trece de partea răului.
24062. Nu
contează câte cărţi are cineva, ci
dacă le-a citit.
24063. Binele
care dăunează nu omoară.
24064. Este
posibil să fim lipsiţi de geniu,
însă dreptul de a fi excepţionali este universal.
24065. Prin
definiţie, idealul rămâne nerealizat
; dacă fenomenul realizării ar avea
loc însoţit de tristeţe ar fi.
24066. Umorul
este necesar, chiar umorul negru
produce lumină.
24067. Fără
ordine libertatea se prăbuşeşte.
24068. O
persoană cu memoria neştirbită ar trebui să nu ia în seamă ceea ce spun spun
aţii despre el.
24069. Dispreţul
este forma rapidă, extremă şi
definitivă prin care îndepărtăm pe cineva din viaţa noastră.
24070. Greu de
găsit unele taine în labirintul spaţial al inimii.
24071. Plânsul
de bucurie ajută zâmbetul a se ridica pe chipul omului.
24072. Tăcerea
care îngăduie răul trebuie suprimată.
24073. Duşmanul
hotărât să se răzbune ar avea o noimă, însă duşmanul care, pe făgaşul invidiei, îţi cade în cârcă este tâmpit.
24074. Lăfăiala
în puful îmbelşugării determină omul să nu mai caute înţelepciunea.
24075. Apar idei
care nu se atâmpără până când nu sunt trecute în cuvinte.
24076. Bunul
altuia însuşit produce nenorocire.
24077. Sunt
blând până în momentul în care ai intenţia să mă cotropeşti.
24078. Farmecul
unei idei scade sau creşte după felul în care este descrisă.
24079. Dacă
nenorocirea a scăpat individul de la moarte,
fie.
24080. Când, cel puţin, nu i se spune vinovatului că a greşit, începe haosul în respectiva comunitate.
24081. O clădire
construită pe bucăţi şi cu echipe diferite de constructori suportă riscul să se
clatine.
24082. Unele
gânduri sunt firele despletite ale unui bici năpraznic.
24083. Acţiunea
susţinută şi după momentul în care se constată că are cale greşită va fi
trecută la capitolul pierderi colaterale.
24084. Este
suportabil un om înfuriat care sparge lemne.
24085. Trebuie
să acumulăm mai mult decât ne trebuie,
altfel nu am avea din ce da.
24086. Comitem
cele mai multe greşeli sub povara înghesuielii.
24087. Unele
virtuţi sunt părăsite fiind plictisitoare.
24088. Eşecul ne
spune că am ales o cale greşită.
24089. Miezul
unei glume poate fi locul din care încolţeşte o profeţie.
24090. După
felul în care poate ajunge omenirea putem afirma că Vlad Ţepeş a folosit
năpraznicul utilaj din disperare şi nu din plăcere.
24091. Persoana
înconjurată de proşti ori se prosteşte,
ori evadează.
24092. Magneţii
se resping sau se atrag, asemănător
se întâmplă cu ideile.
24093. Degeaba
se bucură cel care înnoată că în apă nu sunt crocodili dacă toţi sunt la soare
acoperind malul.
24094. Pentru
cel scufundat în hamac dorinţa nu devine realitate.
24095.
Mincinosul care se expune rapid se află în persoana care afirmă că a înţeles
totul.
24096. Fericirea
solicită un singur favor: să o
acceptăm.
24097. Un lucru
de nimic expus cu talent captează atenţia.
24098. Pentru
Diogene inima întregii lumi era celebrul butoi.
24099. Cine face
din ţânţar armăsar exagerează, cine
face din nimic un ţânţar este actor de circ.
24100. Binele nu
vine dacă nu este chemat şi nici dacă este chemat.
24101. Opinia
generală este protejată de numărul indivizilor.
24102. Dacă-i
spui prostului , pe ocolite, ce este, nu înţelege, însă nu
înţelege nici dacă îi spui pe direct.
24103. Eşecul
devine smânţa din care va încolţi planta biruitoare.
24104. Este
neplăcut când ajungi în situaţia că trebuie să îmbătrâneşti.
24105. Măgarul
îşi modifică glasul când iubeşte.
24106. Tot ce
este viu se află în mare grabă.
24107. Pe omul
cu articulaţiile sănătoase nu îl înspăimântă reumatismul.
24108. Cel mai
uşor de înţeles este natura: nu are
metafore.
24109.
Cunoaşterea este ca averea: ce este
prea mult se risipeşte.
24110. Cei cu
minte otova sunt fericiţi.
24111.
Searbădă-i viaţa omului care, prin
vorbe şi fapte, oferă demonstraţie
că este în plus.
24112.
Realitatea abia aşteaptă ca unele idei să o viziteze, însă în haine de lux:
de lucru.
24113. În
primele trei etape ale vieţii viteza timpului este mai mare decât în ultima.
24114. Lucrurile
de care nu avem nevoie ( Socrate a zis ) ne împresoară şi ne împiedică pentru
că nu avem curajul să le dăruim.
24115.
Severitatea este o mască folosită,
uneori, pentru bunul mers al
treburilor; de obicei, este folosită din snobism.
24116. Căutăm
tot timpul ceva; viitorul în
nemăsurata-i zgârcenie ni-l dă cu ţârâita.
24117. Morţii
deţin tăcerea absolută.
24118. O furtună
puternică nu ţine mult.
24119.
Dragoste-i medicamentul care îmbolnăveşte.
24120. Cel mai
greu este pământul, cel mai uşor
este văzduhul.
24121. Râsul
dezvăluie faptul că victoria-i pe aproape.
24122. Iubirea
mutilează întorcându-ne spre frumos.
24123. Mortul nu
are magnet.
24124. Dragostea
trece prin stomac; dacă nu ajunge în
sânge, tot degeaba.
24125. Încă
atâtea universuri câţi oameni în viaţă.
24126. Tinereţea
aleargă până nu mai poate.
24127. Fumurile
celui ce iubeşte nu sunt toxice.
24128. Fericit
este omul despre care se poate spune că nu trăieşte degeaba.
24129. Părerea
generală nu este atât de solidă cât faptul că acoperă o suprafaţă mare.
24130. Trăim
murind zi de zi .
24131. Bunele
intenţii se risipesc precum puful de păpădie: doar câteva încolţesc.
24132.
Nevolnicul nu are acces la nebunia iubirii.
24133. Cărţile
trebuie triate, nicidecum arse.
24134. Sunt mai
numeroşi autorii de cărti inutile decât ceilalţi.
24135. Fanaticul
se umflă în pene şi în faţa morţii.
24136. Cearta
care nu-i făcută la momentul potrivit este mai mult decât o mizerie.
24137. Omul
normal cade în uimire când vede câte prostioare comite un îndrăgostit.
24138. De multe
ori şi omul viu trebuie să închidă ochii.
24139. Sănătatea
întârzie îmbătrânirea.
24140. Razele
aduc vestea că o stea există; zâmbetul scoate în faţă un om.
24141. O
îmbrăţişare egalizează două puteri.
24142. Iubirea
de sine. Îmi iubesc aproapele, cel mai aproape de mine sunt eu.
24143. O femeie
cade numai când un Don Juan e pe-aproape.
24144. Nu mai
are nimeni ce-i face mortului.
24145. O parte
din învăţătură se pierde prin înlocuire:
noile cunoştinţe trimit la temelia
cunoaşterii pe cele vechi.
24146. De multe
ori poposim unde nu trebuie,
esenţial este faptul ca popasul să fie de scurtă durată.
24147. O minte
infinită a creat viaţa.
24148. Ne batem
în piept cu ditamai cărămida cum că suntem puternici, însă nu reuşim să creem o simplă celulă vie.
24149. În turnul
de fildeş al nemuritorilor moartea nu are acces.
24150. Balastul
omenirii: vieţile inutile.
24151. Speranţa
ne ţine în viaţă până într-o zi.
24152. Unele
jocuri pentru copii se potrivesc oamenilor mari.
24153. Lacrima
care nu iese la aer devine grea ca plumbul.
24154. Liniştea
căminului vesel oferă cele mai gustoase bucate.
24155. Luna a
dăruit atât de multe fără să scoată un cuvânt.
24156. Când se
ciocnesc două idei puternice suferă neuronii gândirii.
24157. Iaurtul
nu ia foc când suflă cineva în el.
24158. Băşcălia
nu poate intra unde există umor şi ironie .
24159. De scris,
scriem repede: transpiră cine
citeşte!
24160. Omul
sănătos deţine mai multe boli nedescoperite.
24161. Nu-i
posibil să împiedicăm gura lumii să se deschidă.
24162. Când
altcineva spală rufele familiei este imposibil să nu afle şi cele mai ascunse
secrete.
24163. Defectul
respectă legea celui ce doreşte să ajungă în frunte.
24164. Fie-ne
iarna un spectacol de valoarea bucuriilor din copilărie.
24165. Cel ce se
preface că te iubeşte îţi sărută aerul din jurul obrazului.
24166.
Întotdeauna şeful vorbeşte singur,
subalternii mimează că ascultă; dacă
le-ar prezenta o scrisoare deschisă,
ar fi altceva: ar considera că sunt
luaţi în seamă.
24167. Dinspre
pământ spre gură oala de lut păstra aroma bucatelor.
24168.
Temperatura în casă, pentru a nu
îmbătrâni, ar trebui să fie mai mică
decât aceea produsă de o ceartă înfierbântată.
24169. Gravida. Are două sau mai multe inimi.
24170. Ceea ce
cred unii despre mine are valoarea unui balon de săpun .
24171. Este
nevoie să vorbim, atât, cât este nevoie.
24172. Mai bine: < uite, ăsta umblă desculţ ! > ,
decât: < vită încălţată ! >.
24173. Omul este
sănătos dacă după ce foloseşte hârtia igienică, aceasta rămâne curată.
24174. Firele de
nisip nu reprezintă nimicul, deci
pustiul nu există.
24175. Spaţiul
în care încape numai o persoană nu-i al singurătăţii,
24176. Te-apucă
pesimismul când vezi pe câte cineva că vrea,
cu tot dinadinsul, să apară optimist.
24177. Cine te
poartă pe aripi te duce unde vrea el.
24178. Urcăm
supăraţi câteva etaje când este defect liftul fără să ne gândim ce efort face
inima care menţine o aripă în zbor.
24179. Omul
drept refuză căile strâmbe.
24180. <
Dreptul > ajută < stângul > să
vină din urmă.
24181. O
cuvântare nu are miez din cauză că se tot lungeşte.
24182. Până la
urmă, frunzele uscate cad.
24183. Dacă
privim moartea în faţă neglijăm teribila-i unealtă!
24184. Unii
ascultă, alţii sunt ascultători, şi restul.
24185. Nu are
minte vânătorul care împuşcă văzduhul şi aşteaptă să cadă o pasăre.
24186. Cine
citeşte şi nu înţelege este îndemnat să reia cititul.
24187. Mai
tristă decât o fântână care a secat este cartea din care au fugit cuvintele.
24188. Coteţarul
de modă nouă < inspectează > şi alte anexe; unii iau cu asalt locuinţele.
24189.
Ierbivorele nu solicită pâine.
24190. Este
generoasă ideea care ne îndeamnă < să călătorim > dincolo de ea.
24191. Să fii genial şi necinstit ! Ce combinaţie ! Brrr. .
.
24192. Ascultatul la uşă şi cleptomania sunt boli destul de
grave ( incurabile ).
24193. Zâmbetul omului trist abia determină pleoapa să se
ridice.
24194. Permanent, leneşul găseşte timp pentru ceea ce are
de făcut.
24195. Hesiod ne spune că: < Olarul
e mâniat
pe olar și
dulgherul pe dulgher;
cerșetorul
invidiază
pe cerșetor
și
cântărețul
pe cântăreț.>
Nu a zis nimic despre poeţi.
24196. Este destul de trist spectacolul oferit de o bucată
de cretă care se împotriveşte unui bulgăre de granit.
24197. Dintre zburătoare plăcerea are cele mai multe şi
rapide aripi.
24198. Speranţa că pică pâinea din cer
este deşartă, pâinea creşte din pământ, cerul ajută cu lumina.
24199. Omul pregătit să întâmpine bucuria nu leşină când
aceasta îl vizitează.
24200. Pedeapsa
trebuie să vină din afară, când ne auto-pedepsim nu prea nimerim doza.
24201. O bibliotecă
poate înfrumuseţa o cameră, o carte
poate înfrumuseţa un suflet.
24202. La
cererea mai multor persoane feminine a apărut portofelul de mare capacitate
pentru bărbaţi.
24203. Nici un
proiect nu-i elaborat în gând atât de minuţios cât proiectul unui păcat.
24204. Dorinţa
este motorul care face trecerea de la forma de ou către forma împlinită.
24205. Norocul
ne oferă patinele , însă nu
garantează trăinicia gheţii.
24206. Temelia unei
acţiuni pluteşte dacă o săpăm cu ajutorul unui făţarnic.
24207. Mai rea
decât o faptă reprobabilă este să nu laşi binele să treacă.
24208. Şcoala ne
învaţă cum se parcurge un drum.
24209. Grobianul
nu poate imita bunele maniere.
24210. Când se
hotărăşte numărul de legi, un
parlament ar trebui să ceceteze natura.
24211. Lucrarea
făcută ca obligaţie de serviciu nu depăşeşte nivelul < necesitate >.
24212. O idee
scrisă în granitul convingerii străbate muntele neîncrederii.
24213. Declar că
nu ştiu să nu fac nimic.
24214. O minte
leneşă lasă deschisă uşa prin care să intre prostia.
24215.
Hrăpăreţul cotropeşte teritorii în timp ce îşi lasă ogorul nelucrat.
24216. O lege
bună valorează cât un sistem defensiv de apărare.
24217. Dacă am
primi totul de-a gata am fi egali,
adică leneşi.
24218. Adeseori, unei idei nefolosite îi trece vremea.
24219. Hotărâm
dacă ne-a cuprins fericirea în momentul în care ştim ce este.
24220. Destul de
multe fapte păguboase trimit material pentru lacrima tristeţii.
24221. Numai cu
o vorbă gingaşă nu slavăm pe cel care se îneacă.
24222. Ziua
debutează jalnic când ne spălăm pe ochi cu lacrimi.
24223. Prietenul
trebuie lăudat şi atunci când doarme.
24224. Mie nu-mi
spune adevărul omul care se minte pe el însuşi.
24225. Inima
ţine în frâu vârsta obrazului.
24226. Omul
sărac se sperie când îi cade pe cap o avere imensă.
24227. Domnule, lasă-mă în pace ( pe mine ), ai grijă de opera mea.
24228. Lujerul
trandafirului creşte şi spini de frică să nu fie zgâriat.
24229. Mai bine
e să nu ne aducem aminte când am fost fericiţi.
24230. Ce bine e
când nu ai nevoie de ajutor.
24231. Foarte
bine e să prinzi momentul când să omori o minciună, trebuie lovită în cap cu lopeţica de făcut săpun.
24232. Durerea e
bucuroasă.
24233. Ticălosul
trebuie pedepsit numai cât trebuie,
însă trebuie întotdeauna.
24234. Pentru
necazul ce cade din senin prevederea nu are valoare.
24235.
Nedreptatea încearcă să afle dacă judecătorul este slab.
24236. În Rai
curg râuri de lapte şi miere; apa ar
fi necesară şi în Rai şi în Iad.
24237. Cei care
caută de lucru dacă ar munci nu ar mai căuta.
24238. Gluma
continuă devine băşcălie. Stop !
24239. Persoana
peste măsură de insistentă devine slugarnică.
24240. Poate fi
iertat cel ce nu greşeşte !?
24241. Durerea
nu ar putea fi învinsă cu ajutorul plăcerilor.
24242. Când se
ceartă două grupuri, rezultatul este zero,
când se ceartă două persoane,
rezultatul este pozitiv.
24243. Lauda
agăţată în cui ca pe o icoană ne face să ne închinăm la ea.
24244. Când ştim
ce trebuie să făptuim, deja a
început treaba.
24245. Suferinţa
clatină multe convingeri.
24246. Dacă am
zis < Nu ştiu ! > înseamnă că mai am de învăţat
24247. Ţânţarul
atacă elefantul fiindu-i frică să nu rămână flămând.
24248. Oţelul a
părăsit tabla ruginită.
24249. Prietenul
este şi el om: are voie să trădeze.
24250. Cel care
ne îndeamnă să ne expunem părerea doreşte să afle câte ceva despre noi.
24251. Uitarea
nu ascultă de comenzi.
24252. Surplusul
din hrana trupului înseamnă balast pentru minte.
24253. Nici
florile nu pot exista fără < să muncească >.
24254. Cine
înţelege ceea ce nu trebuie, nu
înţelege ceea ce trebuie.
24255.
Trivialitatea este semnal sigur că este plin paharul cu murdărie al emitentului.
24256. O
comunitate se menţine dacă şi săracul are din ce economisi.
24257. Adună
cine nu are ce risipi.
24258. Unele
greşeli nu trebuie amânate.
24259. E trist
să nu ai nevoie de bani.
24260. Supărarea
solicită anumite etape, chiar
tabieturi.
24261. Nu mă tem
de hoţi, ei ştiu aceasta şi, de aceea, mă vizitează.
24262. Sărăcia
cinstită are valoare, însă valoarea
nu este mare.
24263. Un orator
este valoros dacă a pus în mişcare mai mulţi oameni de acţiune.
2426.
Întotdeauna bucuria are o ştirbină.
24264. Cine bate
toba că e fericit este şi beat .
24265. Unele
explicaţii sunt atât de ermetice că ascund subiectul pentru totdeauna.
24266. Einstein
ne-a arătat că nu sunt uşoare toate ecuaţiile simple; de exemplu:
24267. Cine nu a
plâns niciodată nu ştie ce greutate are o lacrimă.
24268. Lucrul
bine făcut solicită să nu fie lăsat singur.
24269. Mulţi au
aşteptat să vină muntele către ei:
se pare că Mahomed a pus o anume interdicţie.
24270. Un rid
apare dacă sunt cheltuite câteva mii de zâmbete.
24271. Trăim cu
iluziile şi existăm fără ele.
24272. Curajul
celor care încurajează este foarte mic.
24273. Fanaticul
sare în oricare groapă numai să aibă senzaţia că înaintează.
24274. Timpul
este suportul adevărului; minciuna
există în afara timpului.
24275. Omenirea
a studiat aşa – numiţii oameni de prisos;
despre obiectele de prisos nu există decât nişte propoziţii.
24276. Confortul
solicită averea; primii care nu
acceptă confortul sunt oamenii foarte bogaţi.
24277. Societatea
care nu ar suporta criticii ar avea prea mulţi şomeri.
24278. Uşa care
se deschide şi scârţâie ne dă de gol că nu am deschis-o cu puterile noastre.
24279. Tăcerea
este observată dacă se face linişte.
24280. Strămoşii
mei au fost oameni harnici, alfel nu
posedam asemenea gene de lux.
24281. Natura
este cel mai ocolit medic.
24282. Nici ceea
ce îmi place nu aş face cuiva cu de-a sila:
să-şi facă singur şi nicidecum să aştepte.
24283. Dacă
obţinem ceea ce ne-am dorit şi nu se potriveşte , nu este de vină cine a dăruit.
24284. Cel mai
puternic magnet îl posedă omenirea:
ne atrage, şi nu invers.
24285. Fricosul
vorbeşte mai mult singur.
24286. Pentru
îndreptare ne este < arătată > nenorocirea, şi nu este corect:
adică noi nu reuşim să ascultăm de vorbă bună !
24287. Nu mai
luăm în seamă clipele când observăm cât de repede trec zilele.
24288. Omul s-ar
sumeţi dacă nu ar face greşelile fundamentale.
24289. Să nu
dorim necaz duşmanului, este posibil
ca necazul să confunde adresantul şi să ne lovească.
24290. A trecut
sărăcia pe la grădina de zarzavat şi nu a găsit buruieni şi a luat-o la fugă.
24291. Vântul
mişcă vorbele cu uşurinţă, mai bine
să le scriem.
24292. Ţânţarul
este parşiv: te face să-ţi dai palme
singur.
24293. Cuptorul
invidiei topeşte dreapta judecată.
24294. O grădină
fără buruieni ne spune că acestea au fost înlăturate, ori că pământul este
foarte sărac.
24295. Un
eveniment care produce criză de timp nu a fost aşteptat cum se cuvine.
24296. Diavolul
care studiază problemele de credinţă doreşte să afle punctele slabe.
24297. Urechea
bleagă îşi astupă conductul auditiv.
24298. O idee
distructivă lasă impresia, la început, că pune umărul.
24299. Ne
îndepărtăm un prieten împrumutându-l.
24300. Mama care
îşi apără pruncii are dreptul să fie leoaică.
24301. Oricare
problemă este făcută pentru ca să-i putem zâmbi; zâmbetul ( prin traducere ) să însemne: < Eşti şmecheră !? > .
24302. Tentaţia
vremurilor noastre: să nu mai luăm
în seamă realitatea.
24303.
Bătrâneţea este grea până te obişnuieşti cu noul chip pe care l-ai obţinut.
24304. Nu dai, nu ai.
24305. Problemă
mai grea decât procurarea bogăţiei este păzitul ei.
24306. Dacă
ţânţarii vor ajunge să conducă lumea vor avea sânge de-a gata .
24307. Şi
libertatea are multiple feţe.
24308. Prima
impresie este unică ( şi ultima privire ).
24309. Cine nu
are ce face ascultă ce spun clevetitorii.
24310. Cine vrea să muncească, găseşte întotdeauna un motiv.
24311. Fructele nu se coc de pe o zi pe alta; nu devenim înţelepţi dintrodată.
24312. Pentru
pământeni energia se desface în două:
materie şi spirit.
24313. Nu este
normal să ne fie frică să supravieţuim.
24314. Nu este
însurat bărbatul care nu îşi recunoaşte greşelile.
24315. O
propoziţie simplă poate trimite în neant ditamai fraza.
24316. O vorbă dulce dacă nu aduce, cel puţin nu sperie.
24317.
Comunicarea prin gesturi rezistă până în momentul în care nu mai putem păstra
tăcere.
24318. Unicul
avantaj al momentului când sunt pesimist este că duşmanii încep să fie veseli.
24319. Ne
întrebăm ce aţi furat dacă zici despre hoţ că este cinstit.
24320. Tentaţia
ar trebui onorată cel puţin odată.
24321. Pisălogul
menţine conversaţia numai pentru folosul lui.
24322.
Linguşirea este imponderabilă.
24323. Unele
poveşti sunt aşa de captivante că devin realitate.
24324. Din tot
ce spuneam, puţine propoziţii indică inteligenţa.
24325. Ori
nefericirea, ori plictiseala
declanşează invidia.
24326. Unele
propoziţii sunt aşa de lungi că puţine persoane le citesc, însă nimeni nu ţine cont de ele.
24327. Poeziile
licenţioase au fost interzise pentru că nu erau la modă.
24328. Un
papagal suportă să tacă până când începe stăpânul să vorbească.
24329. Lumea ne
aşteaptă, însă nu ne oferă nimic pe degeaba.
24330.
Nenorocirea care vine singură se topeşte.
24331. Cel mai
scump este copilul săracului.
24332. Educaţia
ne saltă.
24333. Când
uităm că nu mai avem memorie găsim foarte repede obiectivul căutat.
24334. Nici o
companie nu ar putea construi o clădire atât de mare care să adăpostească
muzeul prostiei.
24335. Oricât de
greu ar fi un cuvânt nu taie aşa de adânc cât o faptă criminală.
24336. Minciuna
spusă pentru distracţie este domnişoară,
minciuna spusă pentru profit este o hoaşcă nemiloasă.
24337. O
încercare nereuşită-i greşeala.
24338. O criză
de timp nu impresionează timpul.
24339. Puful
păpădiei. Nu mă atinge că mă scutur.
24340. Pare
simpatic porcul care mănâncă fără să facă spume la gură.
24341.
Întotdeuna sărăcia este mângâiată cu vorbe;
nimeni nu îndrăzneşte să o atingă cu mâna.
24342. Carul
oprit de o pietricică are roţile prea mici.
24343. Omul
sărac refuză bogăţia virtuală.
24344.
Făţarnicul îşi leapădă chipul precum şarpele pielea.
24345. Cel care
ne îndeamnă să numărăm oile doreşte să fure câteva.
24346. Să luptăm
fără arme.
24347. Este
parşiv duşmanul care se face că doarme.
24348. Averea
zgârcitului a fost alcătuită pe bază de lipsuri.
24349. Numai
medicamentul potrivit devine prieten.
24350. Mortul a
lăsat totul în urmă, mai generos nu
poate fi cineva.
24351. Tava
mâncată de rugină nu mai este bună nici pentru pâine, nici pentru cozonaci.
24352. Lupta
împotriva răului exclude răutatea.
24353. Trăim sub
cupola unor legi; o lege care nu
manipulează ajută la surparea guvernului.
24354. Aforismul.
Cantităţi uriaşe de informaţie strecurate în câteva cuvinte.
24355.
Făptuieşte păcatul bănuielii cel care consideră că l-a uitat moartea.
24356. Cine
plagiază este papagal.
24357. Mai toţi
tinerii cred că pot făptui orice.
24358. Trebuie
să respingem lauda exagerată, altfel
urmează linguşirea.
24359. Împotriva
invidiei s-a ridicat modestia.
24360. În tăcere
gândul se cizelează.
24361. Fără
picătura hazardului viaţa ar avea un aer cazon.
24362. Omul
mândru care simulează modestia te face să râzi.
24363. Se
constată cu uşurinţă că vorba aşezată este rece în comparaţie cu vorba dulce.
24364. Toate
curg, viaţa le grăbeşte.
24364. Cineva
trebuie să aprindă o scânteie încât alţii să poată obţină focul.
24365. Primul
gând ne sugează că o carte falsă nu ar avea nici o noimă; al doilea gând ne îndeamnă să cercetăm autorul.
24366. Nu
trebuie să-i învăţăm pe alţii, ci
să-i îndemnăm să înveţe.
24367. Omul care
se luptă pentru un trai confortabil nu înseamnă că se luptă pentru avere.
24368. Scuipatul
este scârbos pentru că nu este al nostru.
24369. Cu
intenţia că face curăţenie nevolnicul aruncă mizeria în fântână.
24370. Mai întâi, suferinţa ne arată că există, apoi, încet, încet ne
distruge.
24371. Un <
Te iubesc ! > virtual lasă impresia că înfierbântă întreg internetul.
24372. Nu există
greşeală care să scufunde omul.
24373. Din ceea
ce numim prostie tot omul deţine o doză;
prostul deţine doza maximă.
24374. Câinele
rău este dresat de un om.
24375. Cele mai
multe respingeri formale suportă linguşelile.
24376. Cărţile
bune nu ard.
24377. În ţara
bâlbelor cine vorbeşte clar este linşat.
24378. Să
considerăm că văzduhul ne aude când vorbim.
24379.
Aşteptarea măreşte importanţa oricărui evenmient.
24380. Este
posibil să avem norocul să devenim bătrâni.
24381. Până la
urmă boul ia jugul de bună voie.
24382. Idealul
sălăsluieşte confortabil în lumea virtuală.
24383.
Rugămintea nu trebuie făcută din granitul vorbelor, însă nici din smiorcăieli neputincioase.
24384. Trebuie
să cercetăm trecutul când ni se spune să ne fie ruşine.
24385. Cine
acceptă că este bonlav numai atunci când nu mai reuşeşte a se scula din pat, de fapt, se sinucide.
24386. Sunt
oameni care ne fac să suferim fără să-i doară ceva.
24387. Multe
animale au intrat în proverbe fiind mai iuţi decât oamenii.
24388. Să fie
clar: nu ni se dă, ci recuperăm.
24389. Cu un
Smartphone putem potoli copilul,
nidecum sufletul.
24390.
Învăţătura neaplicată oboseşte.
24391. Ce-i în
guşă şi în suflet.
24392. Unele
rufe trebuie spălate înainte să afle
toată familia.
24393. Mai mare
decât mă arată mintea nu pot fi.
24394. Nu are
căutare porcul cu siluetă.
24395.
Nepotrivire. Blazon de granit pe o
casă de pământ.
24396. Binele
are sfârşit şi răul are început.
24397. Fenomen
vetust. Să-ţi ridice altcineva
statuie.
24398. Unele
poveşti confundă mama vitregă cu mama viperă.
24399. Nici aşa: fapta şi greşeala.
24400. Mânia-i
trecătoare, viclenia-i longevivă.
24401. De obicei, cine plagiază acuză originalul.
24402. Medicamentele
ne ajută să murim mai târziu.
24403. Dacă
bârfă nu e, lipsesc femeile.
24404. Trece
neobservat cine dăruieşte şi nu cere nimic pe moment.
24405. Mai sărac
decât zgârcitul nu există om.
24406. Jegul
invidiei nu satură pe nimeni.
24407. În
momentele nefavorabile se lasă un fel de ceaţă în care se ascund o parte din
prieteni. Virtualul este un fel de ceaţă.
24408. Fără
motiv, cine nu poate pune piedică
celui care poate.Neputincioşii sunt
răi.
24409. Cine
invidiază un copil nu-i sănătos;
cine invidiază un mort este ţignit.
24410. Toate
minciunile lumii nu pot învinge o conştiinţă curată.
24411. Sămânţa
răului este la fel de sănătoasă cât sămânţa binelui, diferenţa o face solul.
24412. Mulţi se
uită, puţini recunosc că înţeleg, însă nimeni nu recunoaşte că nu
înnţelege .
24413. Până la
urmă, cu toată împotrivirea
medicului, boala învinge.
24414.
Aşa-numitele gânduri optimiste ( fără fundament ) fac descriere unui spaţiu
paralel.
24415. Pe cel
vinovat îl trădează chipul.
24416. Dacă pace
nu e , dragostea-i spulberată.
24417. Oricare
ar fi discuţia în care este prins cevetitorul ... câştigă; trebuie ocolit.
24418. Cuvintele
pe care le spunem să le considerăm sculptate în granit.
24419. Mai bine
cu atelajul la defilare decât cu basculanta la furat.
24420. Păcatul
vechi e tare.
24421. Să nu
ajungem la mâna celui ce ne-ar obliga să vorbim.
24422. Degeaba
îi spunem < La revedere ! > celui care a murit.
24423. Boală. Plăcerea de a suferi.
24424. O şoaptă. Are valoare ce eşti, nu cine te crezi.
24425. Ce faină
sită e timpul: cerne prietenii.
24426. Decât un
prieten fals, mai bine un duşman veritabil.
24427. Vinul are
magnet, femeia are magnet, bărbatul este atras.
24428. Pentru
cel îndrăgostit nebuneşte viaţa nu mai contează.
24429. Mai
binele să fie al nostru şi răul al nimănui.
24430. Panaceu. Cumpătarea este medicamentul care
trebuie consumat preventiv.
24431. Cel
dezabuzat devine vioi în momentul în care îşi aduce aminte că moartea este
foarte periculoasă.
24432. Cine
coboară până în adâncul zonei numită a plăcerilor periculoase transformă umbra
în beznă.
24433. Îndoiala
ne trage de mânecă să nu acţionăm.
24434. Omul care
se ţine scai nu trebuie lăsat până când să i se spună că este prost.
24435. Persoana
care nu îşi vede lungul nasului are nasul foarte mic.
24436. Căderea
în păcat se învaţă.
24437. Cine nu
poate să nu vorbească trebuie dus în pustie.
24438. Toate vin
la timpul lor, norocul şi banii vin
când nu trebuie (de obicei, mai
târziu ).
24439. Valoarea
unei cărţi depinde şi de cititor.
24440. Dacă vom
considera victorie faptul că reuşim să băgăm aţa în ac, atunci putem afirma că sunt posibile victorii şi fără mari
sacrificii.
24441. Lumina
vizitează şi tomberonul.
. Un
joc imposibil. De-a v-aţi ascumselea cu propria conştiinţă.
24443. Suntem
vinovaţi dacă aşteptăm ca prietenul să ne roage.
24444. Autorul
care se îmbolnăveşte lasă opera de izbelişte.
24445. Drumul
lung al creaţiei: de la nefiinţă . . . la inteligenţa artificială.
24446. Cel care
face rău din plăcere ( fără să gândească un eventual câştig ) este sadic.
24447. Trebuie
cercetat cel care spune că a greşit fără voie.
24448. Omul
nepăsător faţă de toate cele consideră fericirea un moft.
24449. Cine
vorbeşte nu mai aude.
24450.
Dezamăgitor este când munceşti şi sărăcia sporeşte.
24451. Viaţa
trebuie mai mult decât preţuită.
24452. Tinereţea
nu-i de cumpărat; asta ne-ar lipsi: să fie veşnic tineri numai cei cu
bani.
24453. Şi
bucuria are timpul ei.
24454. Excepţia
este floarea care nu aduce primăvara.
24455. De fapt, ştim câte ceva din cele care trebuie
ştiute, însă acestea ocupă un volum
atât de mic, încât nu greşim dacă
declarăm că nu există.
24456. Tăcerea
continuă ascunde toate gândurile: şi
bune, şi rele.
24457. Pasiunea
stă în poziţia de întrecere cu natura până când se declară învinsă.
24458. Arta
aruncă lumină peste obiectivul oferit de natură pe care îl vedem ca prin ceaţă.
24459. Durerile
naturii nu ne ating, însă pretindem
naturii să facă ceva când suntem în impas.
24460. Curgerea
universală a celulelor este modul de a fi al vieţii.
24461. Prin
strămoşi venim de foarte departe,
prin urmaşi nu ştim cât de departe vom
ajunge.
24462. Pentru
individ, probabilitatea de a nu fi
venit pe lume se apropie de maxim.
24463. Dacă tot
am apărut trebuie să trăim, că de
existat avea cine să existe.
24464. Numai
fericirea pe timpul creaţiei înlesneşte apariţia capodoperei.
24465. Nu este
bine dar se întâmplă: întâietatea
mulţimii.
24466.
Înghesuiala favorizează o soluţie extremă.
24467. Vorbele
sucite devin de neînţeles dacă nu zidesc o metaforă.
24468. Între
opinie şi adevăr trebuie să străbatem un labirint care ascunde dovezi.
24469. Este
bolnavă persoana care vorbeşte fără să cunoască subiectul în cauză.
24470.
Cleveteala risipeşte gândul până la subţirimea fumului de alcool aprins.
24471. Omul
bosumflat cloceşte trăznăi care,
odată ce au eclozat, te apucă
durerea de măsele.
24472. Minciuna
descarcă sufletul încordat de invidie.
24473. Cine
ajunge în Iad devine diavol.
24474. Pentru un
interval de tăcere nu trebuie să ne pregătim intens.
24475. Când se
va manifesta fericirea virtual,
atunci piciorul de lemn va lăstări.
24476. Nici o
inteligenţă nu va reuşi să facă descrierea minţii infinite ce susţine universul.
24477. Trebuie
ascunsă în inima tăcerii vorba care nu trebuie spusă.
24478. Tot ceea
ce trece < peste ! > produce scădere.
24479. Nici
minciuna inteligentă nu spune adevărul.
24480. Între
două vorbe există o < bucată > de linişte care ne îndeamnă să cizelăm
puternic a doua vorbă.
24481. Totuşi, gândurile criminale nemanifestate
tulbură armonia universului.
24482. Gândul
care coboară de sus străbate circuitele neuronale, apoi se ridică.
24483. În
momentul în care < copilul > devine < tânărul > orizontul se
îndepărtează aşa de mult încât devine zarea pământului şi se creează impresia
că prea puţine mai sunt de ştiut.
24484. Misterul
nu-i ascuns, însă nu-l putem percepe.
24485. Sfârşitul
omenirii începe din clipa în care moartea este învinsă.
24486. Nu-i de
vină geniul că este neînţeles, de
vină suntem cei din jurul lui.
24487. Falsa
modestie este o tentaţie aşa de puternică încât solicită şi individul trecut de
mijlocul vârstei a patra.
24488. Evident, cine plagiază este vinovat, însă vina cea mare o poartă autorul
operei pentru care a fost posibil să fie aplicat plagiatul. ( Şi un începător poate ermetiza cu uşurinţă un text. )
24489. Cel care
nu solicită iertare se consideră nevinovat.
24490. Porcul
pretinde că este reumatic.
24491.
Nemulţumitul de propria decizie recunoaşte,
prin aceasta , că a greşit.
24492.
Înfumuratul este plin cu un gol imens.
24493. Cred că
este voie să batjocorim răul.
24494. Cine nu
gândeşte crede că ar fi putut fi mai mult decât este.
24495. Greşelile
de tipar nu au nici o vină.
24496. Există şi
plante care devin violente atunci când le este pus în pericol habitatul.
24497. Zeii
antichităţii cunoşteau de toate, mai
puţin suferinţa.
24498. Este
riscant să mimăm pesimismul, este
riscant să mimăm optimismul, este
riscant să mimăm că suntem normali.
24499. Aplicarea
metodelor pentru supravieţuire ne consumă foarte mult timp.
24500. Dacă
universul nostru A este în permanentă expansiune şi inclus universului B,
s.a.m.d., atunci toate aceste
universuri sunt în expansiune. ( Legea lui Meduzis )
24501. Mai
liniştiţi decât omul nevinovat sunt sfinţii.
24502. Dorinţa
de trăi mai mult are întotdeauna aceeaşi scuză: Nu le-am terminat pe toate.
24504. Omul cu
multe feţe nu merită citit.
24505. Copilul
nu ştie că trăieşte, tânărul vrea să
trăiască intens, vârstnicul ar vrea
să trăiască mai mult.
24506. Este
destul de grav că numim < gândire
negativă > strădania cuiva de a descoperi ceea ce este rău şi, mai grav, numim < gândire pozitivă > dacă ceva urât este numit
frumuşel.
24507. Falsa
modestie-i mai rea decât mândria înţepenită.
24508. Două gene
opuse: a leneşului şi a celui care
munceşte până dă în brânci.
24509. Un
articol pentru libertate. Să nu fi
omorât dacă ai altă părere.
24510. Dacă
şirul dorinţelor nu este infinit, ar
fi posibil să ne apropiem de ceea ce numim fericire.
24511. Nu sunt
sincere vorbele când cineva solicită clipa ultimă.
24512. Pisălogul
trebuie ţinut de vorbă, altfel nu
mai tace.
24513. Ni se
pregăteşte o mare surpriză ( descoperire ţinută în secret ): Timpul este leneş, este
nemişcat.
24514. Având
mintea redusă, clevetitorul face şi
el ce poate.
24515. Greşelile
gramaticale nu sunt permise, însă
tot ce nu este permis se întâmplă.
24516. Singurătatea frunzelor ce nu au căzut.
24517. Trebuie
ajutat omul care s-a rătăcit căutând drumul.
24518. Timpul nu
este medic.
24519. Sunt
bârfit, deci exist.
24520. Se zice
că cine scrie pe Facebook devine scriitor;
aiurea: eu scriu de vreo 12 ani.
24521. Începutul
e temelia.
24522. Vântul
are putere dacă întindem pânzele.
24523.
Întunericul absolut. Mocirla
păcatului.
24524. Foloseşte des cărămida, totuşi, s-a accidentat folosind aţa mămăligii.
24525. Gura lumii spune însă nu gândeşte.
24526. Pentru gâtul strâmt trebuie dumicatul
mic, pentru gâtul prea larg este bun
un dop cu orificiu.
24527. Omul
harnic se îmbolnăveşte când stă degeaba.
24528. Până la
urmă sănătatea cedează.
24529. Pisălogul. Îţi scoate sufletul.
24530. Lipsa
bunului simţ topeşte aura geniului.
24531. De obicei, uităm să ne iertăm şi nouă înşine
câte ceva.
24532. O mare
dezamăgire se instalează în firea omului din momentul în care începe să-i fie
ruşine să mai solicite iertare.
24533. Până la
urmă, porcul ajunge pe culme.
24534.
Prostioară să fie, dar să fie
gândită.
24535. Mai bine
nicodată decât greşit.
24536. Şi lucrul
nou poate fi prost.
24537. Pistornic. Pâine şi semn.
24538. Nici
prostul nu le ştie pe toate.
24539.
Clepsidra-i speriată: nisip devine
totul !
24540. Cearta
tăvăleşte cuvintele în mocirla întunecoasă a gunoiului.
24541. Zâmbetul
suferinţei modifică întreg chipul omului.
24542. Intenţia
de a fi corect are aceeaşi valoare cu intenţia de a săvârşi o tâmpenie.
24543. Interesul
aduce persoana de a făptui orice.
24544. Există
persoane care aşteaptă să le spună altcineva de ceea ce sunt în stare.
24545. O carte
sănătoasă duce lumina mai departe.
24546. Oceanul
iubirii nu dă pe dinafară oricâte picături ar primi.
24547. Victoria
încălzeşte, însă nu trebuie să dăm
în clocot.
24548. Cum să
mânânci pe cineva când are pe corp numai tatuaje: râme, broaşte râioase, şerpi
veninoşi, scorpioni, etc.
24549. Nu e
păcat să nu refuzăm.
24550. E trist
să curgă ideile în viteză şi să nu le poţi nota.
24551. Să avem
înţelepciunea să avem răbdare.
24552. De prea
multă înţelepciune nu a murit nimeni.
24553. Cartea ne
deschide calea către altă lume prin fereastra fiecărei pagini.
24554. Îl aştept
pe cel ce mă caută.
24555. Boala are
la origine o emoţie care şi-a făcut de cap.
24556. Omul să
fie mulţumit că este sănătos şi poate munci încât să nu ajungă sărac.
24557. Nici roua
nu rezistă în faţa soarelui.
24558. Primăvara, zâmbetul lunii încurajează celula vie.
24559. O
excelentă demonstraţie pentru teorie este practica.
24560. Este greu
de vindecat un suflet îmbolnăvit.
24561. Cel mai
bun specialist într-o lucrare nu poate să o execute mai bine decât mine, la mine acasă.
24562. Există
progres când se constată că ziua de ieri a fost minusculă faţă de ziua de azi.
24563. Omul
sucit poate lua oricare direcţie.
24564. Cine are
duşmani nu e prost.
24565. Orizont
comprimat a avut cel care a zis:
< Geaba pleci, geaba te-ntorci / peste tot îs numai porci. >
24566. Până la
urmă optimistul ajunge să fie pesimist;
aşa este, însă la urmă de tot .
24567. Un pom
întinereşte când este îmbrăţişat.
24568. La
sfârşit de an ni se urcă optimismul la cap.
24569. Timpul. Zboară cel fără de trup.
24570. Vântul
înghite fumul.
24571. Foarte
râvnite sunt cărţile interzise.
24572. A
doborât-o povara bijuteriilor şi a căzut în genunchi.
24573. Ultima
clipă este a Anului Vechi, prima
clipă este a Anului Nou.
24574. Ninsoarea
care întârzie merită o bătaie de să-i meargă fulgii.
24575. Săgeţile
lui Cupidon nu sunt otrăvite.
24576. Dacă nu
eşti leneş înseamnă că eşti sănătos.
24577. Câteodată
este greu să nu oftezi.
24578. Fără de păcat
este pofta adevărului.
24579. Eliminarea
blocajului: dăruindu-ne unii altora
iertare.
24580. Cel care
plimbă vorbele nu prea are timp să respire.
24581. O boală
imaginară menţine pacientul în viaţă şi epuizează medicul.
24582. Plăcerea
poate îmbolnăvi prin exces.
24583. Oricare
substanţă ingurgitabilă poate fi medicament.
24584. Unii
mănâncă pentru a trăi bine.
24585. Şcoala-i
vinovată dacă există analfabeţi.
24586. Deviza
înapoiaţilor: tot înainte !
24587. Cuvintele
sunt la îndemână, faptele solicită
efort.
24588. Să mâncăm
atât de mult încât să mai fie posibil să ne îmbrăcăm.
24589. Ştiinţa
numită < Gramatică > a început să ţină cont de ideile politice; urmează < Matematica >.
24590. Fericirea
este arma omului împlinit; omul
devine zid neclintit de cetate impenetrabilă, inexpugnabilă,
infatigabilă şi indestructibilă.
24591. Anotimpurilre
sunt şi ale omului, adică în număr
de patru.
24592. Albinele
duc lumina în faguri folosind guşa.
24593. Numai
prin intermediul iluziilor părăsim realitatea.
24594. O
societate cu din ce în ce mai mulţi < infailibili > se îndreaptă în mare
viteză către dezintegrare.
24595. Deţinem
informaţie cât nu putem duce, însă există
prea puţine metode prin care teoria să devină practică.
24596. Omul
înţelept este mai lucid decât noi,
muritorii de rând.
24597. Viaţa nu
cunoaşte odihna.
24598. Un
musafir educat nu cere, însă poate refuza ( într-un mod
agreabil).
24599. Ar fi o
mare greşeală să nu mă bucur pentru ceea ce am obţinut prin rugăciune.
24600. Eminescu
nu-i de vânzare.
24601. Nici o urmă nu este mai puternică
decât aceea lăsată de slova scrisă.
24602. Sufletul
vede mai în adânc decât pot vedea ochii trupului.
24603. Mai toate
adevărurile au fost spuse, este
adevărat: cele vechi.
24604. Cât timp şmecheria
va fi numită afacere, nu vom înainta.
24605. Norocul
nu iubeşte pe nimeni, mai mult
păcăleşte.
24606. La
întâlnirea cu fericirea trebuie să fim punctuali, dumneaei nu are răbdare să ne aştepte.
24607. Oricare
bărbat poate fi dărâmat de o femeie puternică ( Aplauze ! ).
24608. . Foarte uşor nimerim drumul care nu trebuie.
24609. Cu mai
multă uşurinţă un vis devine coşmar decât realitate.
24610. Dacă e să
se întâmple, mai bine să cazi în
praf decât în noroi.
24611. Nu ştim
dacă < să te topeşti de dor > este o durere plăcută.
24612. Este
păgân cine crede că Dumnezeu îl vede numai când se află în Biserică .
24613. Nici o
durere nu ne conduce către fericire.
24614. Refuzul
de a cerceta răul nu-i o faptă bună.
24615. Optimismul
fără temelie ne aruncă în groapa pesimismului.
24616. Făţarnicul
zilelor noastre nu are numai două feţe.
24617. Mişcarea
produce schimbare.
24618. Un
aforism ce are în construcţie mai puţin de trei cuvinte devine ermetic.
24619. Odată cu
plecarea cocorilor, din întunecată, zarea devine iarăşi albastră.
24620. Şi vasele
se spală în familie.
24621. Toţi
oamenii întreabă, nimeni nu poate
răspunde: < Când au trecut atâţia
ani ?1 >
24622. Un câine
cercetează când latră.
24623. Degeaba
are simţuri nesimţitul.
24624. < M-am
purtat cu mănuşi ! > ; mănuşile
cu gheare lasă urme adânci.
24625. Se sufocă
cel care primeşte mai mult decât merită .
24626. Câteodată
este îndeajuns să nu fim răi.
24627. Dacă eşti
bine, fă bine; dacă nu eşti bine, nu
face rău .
24628. Cine vorbeşte
în dodii nu elaborează nici judecăţi de valoare, nici metafore, nici
mesaje încifrate, însă este sigur
faptul că nu are în acel moment inspiraţie şi ar trebui să se culce: odihna neuronilor limpezeşte
comunicarea.
24629. Mai are o
şansă persoana care îşi dă seama că
se scaldă în apele prostiei.
24630. Este
necesar să folosim neologisme:
limbajul de platină nu apare din senin.
24631. Şi
boierul sărută mâna celui care îi zice:
< Eu te-am făcut boier ! >
24632. Dacă nu
sunt acceptat aşa cum sunt, când mă
voi schimba, nici atât.
24633. Tot ce e
frumos străluceşte.
24634. Cine
agreează metoda < per pedes > ( apostolorum ) nu are
nevoie de automobil.
24635. Pe la
mijlocul vârstei a patra anumite creşteri sunt inutile.
24636. Vorba trimisă în vânt, împinsă de gândul necugetat,
tulbură undele bunei înțelegeri.
24637. Zâmbeşte:
nu se clatină cerul !
24638. Belferul
ca belferul, însă belferiţele nu au
nici o limită.
24639. Prostul
crede cu tărie în ceea ce îi spune idiotul.
24640. Despre
explicaţii putem spune < treacă -
meargă >, însă anexele la
explicaţii ne omoară.
24641. Gura
lumii funcţionează făcând clăbuci din abundenţă, de aceea propoziţiile rezultate sunt morfelite.
24642. Foarte
periculos este prietenul care urmăreşte să-i devin slugă.
24643. Omul cu
bani acceptă să doarmă cu sărăcia în aceeaşi casă.
24644. Ar fi
cumplit să colaboreze duşmanii între ei.
24645. Bine ar
fi să muncească şi cei care se plictisesc.
24646. Vinul bun
este şi voinic şi viteaz.
24647. Brâncuşi
a lăsat păsările să zboare.
24648. Cine-i de
vină nu vrea să vină.
24649.
Clevetitorul nu ştie să tacă, cel
care înjură nu ştie să vorbească.
24650. Este
sănătos la cap cine nu are prea multe şi zâmbeşte.
24651. Clipa se scutură şi-mpodobeşte în taină aripa călătoarelor.
24652. Pasărea
netezeşte aerul.
24653. Suntem
egali în faţa materiei ( numai ! ).
24654. Când
clepsidrele vor vântura nisip incolor,
va începe sfârşitul.
24655. O singură
celulă include centrul de greutate al fructului .
24656. <
Unde ești, copilărie... > , cuvinte care colindă universul.
24657. Nu comitem o răutate dacă îl dăm de-a dura pe
cel ce are intenţia să-şi pună talpa pe gâtul nostru.
24658. O înjurătură < înaltă > imediat ne
coboară. Vorba zicerii: < Un’ te sui când te cobori ! >.
24659. Cele mai
simple cuvinte pot alcătui o propoziţie complicată.
24660. Bucuria
pământului urcă prin capilare şi se stinge în văzduh.
24661. Oceanul
nu se teme de ploaie.
24662. Umbra ne
urmăreşte permanent: caută un om.
24663. Ura este
o taină care se topeşte în sine.
24664. Inima
obosită tulbură sângele.
24665. Ideea
rămâne dacă trece de experiment.
24666. Ce cred
alţii este important până în momentul în care eu nu mai cred.
24667. Este
imposibil să nu facă o prostie îngâmfatul.
24668. Imediat
este hulit cel ce nu poate fi plagiat.
24669. Cel mai
bun somnifer este fericirea.
24670. Nimic nu
modifică adevărul spus în pustiu.
24671. Dacă
banii nu aduc fericirea, vai, nefericiţi mai sunt cei bogaţi!
24672. Minciuna
slăbeşte circuitele necesare memoriei.
24673. Lucrarea făcută
de unul singur este insuportabilă:
gândul că nu avem pe cine da vina în caz de eşec încetineşte ritmul.
24674. O noapte
peste măsură de sfătuitoare produce insomnie.
24675. Nicovala
ar rezolva destul de repede un singur ciocan.
24676. Şi
usturoiul se protejează folosind mirosul.
24677. Căsătoria
te coboară pe platoul realităţii.
24678. Somnul
trimite gândurile la culcare.
24679. Marea nu
se înspăimântă dacă râurile şi-au ieşit din matcă.
24680. Spovedania
nu-i pentru diavoli.
24681. Hoţul
ocoleşte casa părăsită.
24682. Ironia
rămâne redutabilă până în momentul în care încearcă să devină băşcălie.
24683. Anexa la
explicaţiile unui proiect produce aşa de mari încurcături încât proiectul
devine limpede. ( Legea nr 3 – Enki
).
24684. Cine nu se bucură că nu mai este trist se va
întrista când va fi nevoie să fie vesel.
24685. O gazetă
este de valoare atâta timp cât nu este cumpărată.
24686. Fanaticul
veritabil ştie că va muri, însă nu
renunţă.
24687. De multe
ori, pe scena lumii actorii joacă la
întâmplare.
24688. Este
posibil ca omul bun să fie şi fericit.
24689. Roua. Lacrima de bucurie a cerului, întâmpinând zorile.
24690. Cu primul
medicament inventat am început să punem oprelişte naturii în a ne vindeca.
24691. Din cauza
prezentului viitorul nu îşi dă mâna cu trecutul niciodată.
24692. Oful
pleacă din inimă, trece prin plămâni
şi iese afară sub formă de abur ameninţător.
24693. Boala
este o ploaie acidă, moartea este un
eveniment fulminant, un trăznet.
24694.
Nedreptatea se umflă în pene când ne înfuriem în faţa ei.
24695. Clipa de
graţie nu se iveşte dacă nu i-a sunat ceasul.
24696. Limba
Română l-a trimis pe Eminescu în Spaţiul Mioritic şi , drept recompensă, Poetul i-a înmiit bogăţiile.
24697. Până şi
bârfa se opreşte în faţa mortului.
24698. Lenea
produce acea dulce lâncezeală în trup care determină atrofierea neuronilor.
24699. Cine nu
se minte nu poate minţi.
24700. O minte
năcăbuie refuză îndemnul sfatului înţelept.
24701. Cel mai
puternic drog: funcţia de conducere.
24702. Războiul
ne sileşte să uităm eroii şi să ţinem minte duşmanii.
24703. Belferul
duce un trai de lux în mizerie cruntă.
24704. De obicei, dragostea la primă vedere se înfiripă
de vină fiind efluviile hipnotice.
24705. Ceva oribil: < Gândim noi în locul tău ! >.
24706. Păsările
lui Brâncuşi urcă spre înalt de cum au fost create.
24707. Elementele
primordiale ( pământul, focul, apa, aerul ) nu au fost decoperite,
au fost date.
24708. Când
dreptatea se face că lucrează, cumpăna suferă cel mai grav dezechilibru.
24709. Fără boli
şi bătrâneţe omenirea ar lua-o razna.
24710. Nichita
ne îndeamna să credem că există şi un înger care ne ocroteşte creierul
trezindu-ne când visul îşi depăşeşte limita spre a deveni coşmar.
24711. Fluturele
închis în chihlimbar odată cu polenul:
o fi polenul lunii, o fi polenul
vreunei flori sau o fi polenul lui însuşi.
24712. Pesimistul
( dezlegat la vorbe ). < Otrava
sub formă de abur este cea mai periculoasă:
intră în plămâni şi lasă trupul fără aer.
> Optimistul (fără temelie de cuvinte.) < Otravă sub formă de abur nu a
existat şi nu va exista. >
24713. Cine
trudeşte pe ogorul Limbii Române ar trebui să zică: < De la Eminescu ne vine un puternic exemplu întru’ ,, creşterea limbii româneşti’’ >.
24714. Bunica. < Lumina ne aduce mămăliga pe masă.
Nu vă jucaţi cu lumina. >
24715. Mai întâi, răul trebuie înfăţişat.
24716. < Vita
încălţată > rămâne superioară tuturor vitelor care au fost şi vor fi.
24717. Tăcerile
profunde sunt cele dăltuite în lemn.
24718. În urma
cocorilor cerul rămâne albastru.
24719. Este
jalnic cel ce încearcă să pună la punct pe cel ce nu mai poate vorbi.
24720. Şefii
binoclurilor vii sunt tentaculele melcilor.
24721. Pustiul trăieşte prin moarte.
24722. Ideal ar
fi ca mintea să domine orgoliul.
24723. Fericirea
trecutului ar trebui să fie motiv de bucurie, adică temelie pentru prelungirea tinereţii.
24724. Unde nu
ar exista legi ar înflori canibalismul.
24725. Lipsa
abuzurilor ţine la distanţă sfârşitul.
24726. O pasiune
tâmpită transformă plăcerea în Iad.
24727. Înfumurarea
spulberă oricare calitate omenească.
24728. Puţini
oameni sunt în stare a susţie un simultan la jocul de şah, în viaţă nu prea întâlnim susţinători capabili ai simultanului.
24729. Cearta de
lungă durată cheamă sărăcia.
24730. Prostia
avansată elimină frica.
24731. Omul care
nu face greşeli este incomplet.
24732. Aceluia
care ne ia vorbele din gură să-i trimitem una sub formă de dop.
24733. Moare de
sete cine bea sub măsură.
24734. Nedreptatea
vine cu multiple ofere, rămâne om
cine le poate ocoli.
24735. Cu timpul, înţelepciunea îndreaptă şi limba
peltică.
24736. Eşecul
înghite puterile.
24737. Limba
unei comunităţi se oferă oricât şi oricum;
dintre viciile de folosire întru’ rătăcire ale limbii ocupă locul întâi
detractorii valorilor consacrate.
24738. Trecutul
şi-a consumat momentele favorabile,
viitorul scrie la proiecte, numai
prezentul să fie treaz.
24739. Putem deveni
sclavi faţă de lucruri, faţă de
cunoştinţe, faţă de vicii, faţă de o pasiune prostescă şi faţă de o fiinţă.
24740. Mânia-i
nebunia de-o clipă, calmul poate
asigura bunăstarea de-o viaţă.
24741. Nici o
lege nu-i spre mulţumirea hoţilor.
24742. Nu este
bine după o glumă să urmeze o faptă strajnică.
24743. Cine
numai a auzit să nu ajungă martor.
24744. În
anumite condiţii balastul este folositor,
însă vorbele de prisos şi gunoiul nu ajută la nimic.
24745. Noi
oamenii, odată cu pământul, suntem nişte zburători.
24746. Invidiez
un pic pe inamicii mei, atâţi câţi
or mai fi: cum de au atâta răbdare !
24747. Aici m-am
încurcat: să fii scalvul unui animal
( fie el şi de companie ) . Linişte: una e să ingrijeşti un animal, alta-i cealaltă.
24748. Nerespectarea
părţilor putrede ale unei legi se poate face fără violenţă, prin ocolire.
24749. Omul care
nu se mai opreşte după ce a devenit bogat are o sminteală.
24750. Gluma
peste măsură devine băşcălie.
24751. Şefii
binoclurilor vii sunt tentaculele melcilor.
24752. Pe cel ce
ne-a supărat şi dorim să-l ietăm, să o facem cât este în viaţă.
24753. O minte
închisă nu iese din cutia craniană.
24754. Aceasta-i
sadina diamantului: să strălucească.
24755. Zicerea
cu talentul, vârsta cu
comportamentul.
24756. Mai ales, pacea este dictată.
24757. Liniştea
ne ajută să gândim .
24758. Cine
subestimează puterea cuvântului ajunge să fie răpus de vorbe.
24759. Lumea te
strânge la piept până când îşi desface braţele. Lumea îşi desface braţele foarte des.
24760. Sfârşitul
lumii va fi când se va răzgândi primul prost.
24761. Vorbeşte
fără oprire cel ce nu vrea să asculte pe cei din jur.
24762. Leagăn în
noapte. Pe o creangă tânără: rouă şi stele.
24763. Ceaţă
albastră. Cade ultima frunză lângă
fereastră.
24764. Copiii
udă grădina de zarzavat: sunt
serioşi, numai că roşiile şi
castraveţii, ardeii şi prazul
zâmbesc a îngăduinţă.
24765. Păsările
din vis au osul moale.
24766. Clipa
este a poetului, secunda-i a
ceasornicarului.
24767. Toate
păsările care pleacă în zbor devin albastre.
24768. Pasiunea
îndeamnă omul către mari sacrificii.
24769. Ceea ce
este greu e pentru mine, ceea ce
este uşor e pentru ceilalţi.
24770. Este
posibil şi din greşeală să cunoaştem fericirea.
24771. Este
insuportabilă persoana care ştie mai mult decât trebuie, dacă devine şef şi ne are deja la mână, ar fi destul de grav.
24772. Cele mai
puternice judecăţi de valoare sunt debitate când nu se cunoaşte subiectul
discuţiei ( legea lui Lyony – nr .1 ).
24773. Tendinţa
este să rămânem în urma tehnologiei,
poate rezolvă ea toate sarcinile dificile.
24774. Înţelegerea
anexelor la explicaţii reprezintă unicul moment când un geniu este pus în
dificultate.
24775. Cei mai
răi oameni se întristeză atunci când nu facem nimic, mai ales pentru că le-am luat-o înainte.
24776. Cu cât
mai înaltă-i calificarea, cu atât
pot fi greşelile mai periculoase.
24777. Partenerului
căruia nu i s-a găsit nici o vină,
din acel moment nu mai este luat în seamă.
24778. Cele mai
nefolositoare cadori le primim la onomastică, în alte ocazii nu primim nimic.
24779. Surplusul
aglomerează, însă nu e refuzat
niciodată.
24780. O carte
bună devine periculoasă dacă hârtia este de proastă calitate şi a început să
facă ciuperci ( secţia O.R.L. abia aşteaptă ! ).
24781. Specialistul
nu ştie mai mult decât proprietarul obiectivului, însă îl ajută uneltele.
24782. În era
computerului teoria nu mai este oferită cu tona, ci cu vagonul.
24783. Viteza ne
expune foarte rapid la greşeli.
24784. După ce
un anumit proiect a fost realizat se primeşte vestea că a fost anulat.
24785. Când
realitatea întrece închipuirea,
persoana în cauză nu are experienţă bogată.
24786. O idee
uriaşă dacă nu este plătită cât face,
trebuie îngropată, altfel posesorul
este exploatat.
24787. Capul
plecat invită cifoza să se instaleze.
24788. Problemele
imposibile sunt căutate când situaţia este prea clară.
24789. Mai multe
persoane chemate să rezolve un incident o pot face numai certându-se.
24790. Linia
continuă este cea mai periculoasă linie.
24791. Este bine
să facem binele.
24792. Cel urcat
pe catalige nu mai ia în seamă tehnica paşilor mărunţi.
24793. Dincolo
de adevăratul chip se află omul în sublima lui anatomie.
24794. O
societate poate cel mult stagna atunci când funcţionează corect.
24795. Să bănuim
că chiloţii nu se vând la mâna a doua.
24796. O şedinţă
scurtă consumă din timpul pentru somn.
24797. Cele mai
simple lucruri deranjează mai mult decât cele mai complicate, sunt mai vizibile.
24798. Farmecul
unui poem constă şi în ceea ce se spune despre el.
24799. Cine nu
poate să tacă să se apuce de scris.
24800. Şeful
trebuie lăsat să descopere singur greşelile noastre: niciodată nu poate descoperi atât de multe câte putem noi să-i
oferim.
24801. Când
cheltuim mai mult decât a fost venitul, înseamnă că ne-am împrumutat.
24802. Un obiect
denumit altfel decât a fost numit iniţial îşi modifică valoarea: de exemplu, dacă un băţ va fi denumit făcăleţ, valoarea lui devine inestimabilă.
24803. Multe
persoane consideră că recunoaşterea greşelilor înseamnă pierdere de timp.
24804. Recunoaşterea
unei greşeli întârzie venirea pe lume pentru următoarea. Aceasta-i situaţia: nu ştim când o să greşim, dacă am şti am face-o la modul elegant.
24805. Dacă am
cumpăra numai lucruri de care am avea nevoie, multe fabrici ar da faliment.
24806. Cei care
încearcă imposibilul sunt nişte oameni imposibili.
24807. Cine nu
are bani de votcă se apucă de cerşit.
24808. Guvernul
care cheltuieşte din împrumut doreşte să ne creeze iluzia că trăim în vremuri
minunate.
24809. În casa nevânturată
domneşte praful
24810. Cine se
împrumută nu devine bogat.
24811. Stabilirea
unui diagnostic solicită aplicarea unor metode care agravează boala până până
la nivelul de a o face insuportabilă.
24812. Ar fi o
minune ca omul să aibă numai atât noroc cât i-ar fi necesar.
24813. Înghesuiala
nu alungă singurătatea.
24814. Experienţa
ne trimite mai în faţă cu câteva locuri.
24815. Mulţi
oameni ne învaţă prin faptul că au lăsat ceva în urmă, alţii prin faptul că există.
24816. Când îţi
zice un sclav < măi, ţărane ! > , te simţi boier.
24817. Copilul
doreşte să ajungă mare considerând că toţi oamenii mari sunt buni.
24818. Pesimistul
ştie mai multe decât este necesar.
24819. Linguşitorul
are scuipatul cleios, creează
legături.
24820. Guvernul
care cheltuieşte din împrumut doreşte să ne creeze iluzia că trăim vremuri
minunate.
24821. Cine se
împrumută nu devine bogat ( Legea lui Enki – nr 2 )
24822. În casa
nevânturată domneşte praful.
24823. Depistarea
unui diagnostic solicită aplicarea unor metode care agravează boala până în
punctul de a o face insuportabilă.
24824. Ce este
mila? < Pot să te las să faci ce vrei,
insă nu mă îndur. >
24825. Dincolo
de limită se întinde un alt domeniu.
24826. Vechea
tehnologie are pretenţii faţă de noua tehnologie: < Fără mine nu ai fi existat ! > .
24827. Unele
produse grăbesc producerea evenimentelor.
De exemplu, drojdia umflă aluatul.
24828. Cine nu
cunoaşte subiectul vorbeşte aşa de convingător încât lasă impresia că este
specialist.
24829. Ne-am
aştepta ca o idee complicată să conţină foarte multe idei simple, dar nu este aşa, de fapt conţine o singură idee simplă dar de tipul balonului de
săpun în expansiune.
24830. Cine stă
degeaba o face cu folos numai dacă gândeşte.
24831. Fără
inventatori şi savanţi tehnologia ar fi existat numai adusă de extratereştri.
24832. Mărindu-se
speranţa de viaţă avem la îndemână pentru categorii de vârstă pentru oameni, în locul celor trei , mai vechi: 0 – 20; 21 – 40; 41 – 60; 61 – 80. Când se
ajunge pe la mijlocul vârstei a patra apare ideea înfiinţării celei de-a cincia
categorii de vârsă: 81 – 100. Este interzis să excludem din
statistici persoane care au trecut de 80 de ani.
24833. Practica
dă vina degeaba pe teorie: uneltele
sunt de vină.
24834. O
greşeală corectată când nu trebuie poate produce un dezastru.
24835. Un
rezultat bun nu poate valora mare lucru dacă interpretarea este proastă.
24836. O părere
bună valorează tot atât de mult cât o părere proastă.
24837. Un microb
liniştit nu există.
24838. Cea mai
mică celulă umană întodeauna îşi face de cap.
24839. Defectele
sunt parşive: când sunt controlate
stau liniştite.
24840. Când un
lucru prost funcţionează mai bine decât unul de calitate superioară rezultă
concluzia că au fost puse greşit calificativele.
24841. Şi relaxarea
solicită efort.
24842. Răul se
ascunde cu uşurinţă printre lucrurile bune,
binele se ascunde cu uşurinţă printre lucrurile mai puţin bune.
24843. Indicaţiile
tulbură conţinutul, anexele la
indicaţii tulbură şi conţinutul şi îndicaţiile.
24844. Necesitatea
nu prezintă nici o garanţie.
24845. Viteza
şterge detaliile.
24846. Fără
viteză tot acolo vom ajunge.
24847. A face
binele este o muncă obositoare care nu foloseşte întotdeauna.
24848. Un lucru
complicat poate fi imaginat mai uşor decât unul simplu.
24849. Coşmarul
este mai interesant decât visul: are
imagini mai clare.
24850. Binele se
întoarce întotdeauna, însă foarte
des are capul spart.
24851. Pârleazul
ne ajută să trecem < peste > ,
însă nu există siguranţă că dincolo va fi mai bine.
24852. Cele mai
multe erori se produc atunci când suntem foarte grăbiţi.
24853. Într-o
cameră mai mare încap foarte multe lucruri nefolositoare.
24854. Unele
propoziţii nu au nici o valoare,
însă fără ele conţinutul s-ar prăbuşi.
24855. Când
celălalt întârzie, punctualitatea
este de prisos.
24856. Cel mai
bine vezi departe / Dacă citeşti într-o carte.
24857. Insomnia
încearcă să fie partener pe timpul singurătăţii.
24858. Zăpada
bolnavă curge spre Dunăre.
24859. Cine
recunoaşte că a greşit nu mai are obligaţia să demonstreze.
24860. Foarte
important într-o coborâre este punctul final.
24861. A fost
împins evenimentul care s-a desfăşurat mai înainte de soroc.
24862. Viteza
creşte în caz de necesitate.
24863. Lucrurile
lăsate în aşteptare dispar.
24864. Cuvintele
dau strălucire unei prezentări,
gesturile formează garda însoţitoare.
24865. Nici
vorba bună spusă din interes nu-i refuzată.
24866. Graniţa
dintre probabil şi improbabil – tremură.
24867. Treburile
care merg prost, însă ca la carte, desfiinţează cartea.
24868. Aforistul
ahtiat. < Pentru ce mai trăiesc
dacă nu scriu zece aforisme zilnic !
>
24869. Dacă ar
şti aurul câte se pun în seama lui nu ar mai străluci.
24870. Şi
lucrurile simple pot fi descompuse.
24871. Omul rău
are şi oasele atinse de răutate.
24872. Cele mai
simple legi nu există.
24873. Dacă o
idee funcţionează, autorul este
atenţionat de cel puţin zece persoane că ele au descoperit-o mai înainte.
24874. Un
proiect amânat < până la noi dispoziţii > poate fi considerat pierdut.
24875. Nimic nu
se câştigă dacă opera este ţinută la sertar,
nici nu se transformă.
24876. O
intenţie sănătoasă nu poate valora cât o faptă oricât de mică.
24877. Munca la
birou produce cocoaşă din cauză că biroul percepe tribut.
24878. Când
alergăm după lucruri mici , cele
mari rămân nemişcate.
24879. Graficele
au tangenţă cu virtualul, faptele au
tangenţă cu realul.
24880. Până şi
necazurile sunt trecătoare.
24881. Neuronii
legaţi între ei cu fire moarte nu comunică.
24882. Zadarnic unii
se prefac că-s oameni.
24883. Cu
prostia nu poţi să te joci: nu ştie
de glumă.
24884. La
judecată vulpea se jură pe vârful cozii.
24885. Celui
frumos pe dinafară i se pregăteşte ceva.
24886. Putem
asemăna progresul cu un miriapod:
mişcă toate picioarele , însă
înaintează cum poate.
24887. Un
proiect amânat pentru a fi îmbunătăţit,
de fapt se degradează.
24888. Numai
cine a câştigat finala a avut dreptate.
24889. Cele mai
valoroase proiecte pentru o lucrare apar imediat ce aceasta a fost terminată.
24890. Dacă nu
credem că există îngeri, cine să ne
păzească.
24891. Duşmanii
ne înconjoară deoarece vor să ne vadă înghesuiţi.
24892. Un sfat
din partea duşmanului este sincer.
24893. Cine
acţionează fără a gândi, câştigă timp.
24894. Îngâmfatul
dă năvală mai aprig decât o fiinţă care a luat vânt.
24895. Lamura
culturii este limba.
24896. Oricât de
mare ar fi o avere nu poate umple o minte goală.
24897. Asupritorul
nu prea mai are suflet.
24898. Dacă
buzele poartă adevărul, interiorul este
sănătos.
24899. Frica
înmoaie oasele şi înţepeneşte sângele.
24900. Omul
sucit. Când sunt vesel, ividiosul e trist; când sunt trist,
invidiosul e vesel.
24901. Cine
strâmbă din nas se pricopseşte cu
deviaţie de sept artistică.
24902. Începusem
să ridic vocea către unii care nu aveau treabă şi cineva a intervenit şi m-a
liniştit: lasă-i pe mâna mea că îi
fac să lucreze, mintenaş !
24903. Omul
sucit la petrecere-i trist.
24904. La
Camboru. Dacă ţi se spunea: < Nu mai beli fasolea ! > , nu prea ştiai ce înseamnă, însă înţelegeai .
24905. Foarte
mulţi obosesc odihnindu-se.
24906. Celui
care a ajuns în Rai i se ia dreptul de a mai face prostii. ( Legea lui Enki – nr 2 ).
24907. Cine îşi
ţine lumina proprie numai în casă nu prea mai vede prin curte.
24908 . Nu putem citi printre rânduri când scrisoarea are un singur
cuvânt.
24909. Decât în
cui mai bine punem pofta pe masă ori în pat.
24910. Greşelile
care nu folosesc sunt un fel de baloane de săpun.
24911. Mai
corosiv decât acidul invidiei nu există altceva.
24912. Eroarea
este puiul greşelii.
24913. Zborul
înalt dezvoltă aripa.
24914. Incompatibilitate.
Talciocul şi iubirea.
24915. Să lăsăm
prostul să vorbească, însă nu trebuie ascultat.
24916. Când stai
de vorbă cu cineva să nu vorbeşti prea mult.
24917. Este
posibil să pretindem că am început o lucrare numai în momentul în care am
terminat-o.
24918. Cine-i om
rău şi s-a zgâriat cu propria unghie să caute de urgenţă o buruiană de leac.
24919. De obicei, surplusul de recoltă se pierde, adesea
prin putrezire.
24920. Câştigul
este o iluzie periculoasă.
24921. Nimeni ,
niciodată nu i-a zis pelinului < amarule ! >.
24922. Conştiinţa
de rezervă nu există.
24923. Mai trist
decât un copil trist este omul mutilat.
24924. Uşor de
zis: < Bagă-ţi minţile-n cap !
>.
24925. Aforismul
să aibă tendinţa către înţepătura urzicilor,
decât către amarul pelinului.
24926. Cu părere
de rău: Mirosul
florilor de tei adoarme aforismul.
24927. Frunza
uscată nu mai devine verde.
24928. E bine să
câştigăm, doar setea de câştig ne
omoară.
24929. Urechea
deschisă la minciună şi cleveteală este posibil să facă otită.
24930. Omul
foarte bogat nu are timp să ajute,
abia are timp pentru propria avere.
24931. Grija
este primul pas către templul fricii.
24932. Se zice
că pe timpul cât este frig umflatul în pene ar ţine de cald. Aiurea: vorbe !
24933. Poezia trebuie să zboare, când versurile nu se dezlipesc de pământ înseamnă că lipsesc
aripile.
24934. Omul
talentat îmbogăţeşte cultura şi atunci când respiră.
24935. Nu prea
aflăm imediat cât de puternic este omul blând.
24936. Cine
spune ceva fără valoare trebuie lăsat să vorbească, poate îşi epuizează din energie.
24937. Este
necesar să comentăm, însă
propoziţiile să nu fie prea lungi,
devenind subţiri se volatilizează sensul.
24938. Pe omul
pierdut nici briza nu trebuie să-l atingă,
are nevoie de ajutor.
24939. Pe la mijlocul
vârstei a patra < Cel mai iubit dintre pământeni > este nepotul.
24940. Stăpânirea
de sine oferă libertate, răbdarea
infinită îngrădeşte.
24941. Mai bine
să fie scrisă o prostie decât să se întâmple un plagiat.
24942. Opera de
artă ne aduce aminte că natura nu poate fi întrecută; capodoperele nu sunt numai fără de sfârşit epopei.
24943. Toată
bogăţia lumii este mai puţin valoroasă decât o clipă.
24944. Pentru o
greşeală mai uşor găsim vinovatul decât o soluţie.
24945. După ce
s-au retras apele, ce rămâne pe ţărm este gunoi.
24946. Putem
vedea binele numai dacă dăm răul la o parte.
24947. Mai
mişcătoare decât apa izvorului este lumea.
24948. Frumosul
are pretenţia să fie căutat.
24949. Mizerie
spirituală. Exemplu. Nemernicul
aruncă gunoaie în fântâna din care bea apă.
24950. Celui
care doreşte să ne asculte, totuşi, nu trebuie să-i vorbim toată ziua.
24951. Banul îţi
scoate sufletul.
24952. Suntem
nişte clipe !
24953. Cumpărând
mâncare ieftină se economisesc bani pentru a fi cumpărate medicamente scumpe.
24954. Problemele
sunt probleme şi atât, este
importantă persoana care le rezolvă.
24955. A devenit
neinteresantă exprimarea clară; la
fel: fraza îndopată cu neologisme. Rămâne în top pălăvrageala <
haiducească >, de tomberon.
24956. Când
apare metafora suntem trimişi într-un spaţiu profund: inimă de virtual.
24957. Este
jalnic: cearta a juns o banalitate, telefoanele astea ocupă foarte mult
timp.
24958. La ţară, când se certa lumea din cauza vreunui
răzor se lumina cerul din două părţi:
scăpărau inteligenţele.
24959. Mai toată
lumea zice: < Frecatul
telefonului = incultură >.
24960. Pentru
frumuseţea pe dinafară s-au epuizat banii alocaţi amenajării întregului
edificiu.
24961. Cine scrie permanent nu uită alfabetul.
24962. Pauza de gândire se consumă,
de obicei, pe timpul unei şedinţe.
24963. Boala este atât de specifică încât a da vina pe altcineva decât
pe noi înşine ar fi necesar şi un tratament neurologic.
24964. Duşmanul devine cel mai periculos în momentul în care nu mai
poate: nu mai are ce pierde.
24965. O treabă dusă la bun sfârşit induce o anumită tristeţe; nici treburile duse până la jumătate
nu produc veselie.
24966. Necesitatea aduce pagubă.
24967. Modificarea proiectului pe timpul construcţiei, pe furiş, are drept rezultat prăbuşirea clădirii.
24968. Copiii nu schimbă regulile pe timpul jocului; mai avem multe de învăţat.
24969. În caz de incompetenţă suferă bugetul.
24970. Este foarte agreată activitatea care înseamnă mai mult distracţie
decât încordare.
24971. O regulă poate fi umbrită cu ajutorul regulilor aduse de zvonuri.
24972. Cine nu poate nu cedează,
aşa de-a dinsu’.
24973. Despre mort. < Nu se mai poate face nimic ! >.
24974. Nu prea este de înţeles:
ce mai doreşte pensionarul grăbit.
24975. Până la urmă viaţa lungă omoară oricare om.
24976. Există obiective ale vechii tehnologii în faţa cărora noua
tehnologie face plecăciune.
24977. Oamenii valoroşi sunt împiedicaţi să acţioneze prin numirea
forţată ca moderatori de şedinţă.
24978. Procedeul numit < foarte simplu > prin care ar apărea o
rezolvare este numit după foarte multe încercări, însă mai mereu,
rezolvarea apare de la sine.
24979. Laudele meritate se ofilesc repede, laudele nemeritate,
fiind obraznice, strălucesc.
24980. Nevoia trece şi neonorată.
24981. Nici o imagine de pe terra nu are un număr aşa de mare de
reprezentări cât ceaşca de cafea:
cineva din statistică este rugat să depisteze numărul: oricum, s-a intrat în clasa miliardelor.
24982. Tot ce intră în putrefactie devine intangibil.
24983. Cerurile din Biblie nu sunt albastre.
24984. Zelul exagerat de azi îl duce sub limită pe cel de mâine.
24985. Păcatul chinuie trupul când conştiinţa e rătăcită.
24986. Degeaba am avea o viaţă eternă dacă ne-ar lipsi bucuria trăirilor
ei.
24987. Dacă rădăcina a încetat să trimită sevă, floarea se usucă.
24988. Nepăsarea este primul pas către zona dezastrului.
24989. Invidiosul îşi chinuie conştiinţa fără oprelişti.
24990. Prin dans comanda creierului către muşchi trebuie onorată după
cum dictează muzica. A te mişca în
această armonie este un talent; cine
nu îl are poate fi scuzat dacă se bâţâie.
24991. Când porunceşte sufletul nu prea exisă variante.
24992. Tărăgănarea se bâlbâie între bine şi rău.
24993. Succesul nu este asigurat de drumul pe care l-am ales, ci de felul cum îl parcurgem.
24994. Trândavul este ocolit fiind jumătate putred.
24995. Opera fără idee este un morman dintr-un anume material.
24996. Cine-i sănătos nu-i nevoie să nevoiască.
24997. Linia de sosire nu poate fi păcălită, nici ocolită.
24998. Şi când vorbim despre răutăţi trebuie să fim veseli: le analizăm, doar nu le făptuim.
24999. Imaginaţia apropie fapta.
25000. Omul laş este sadic.
25001. Desfătarea cu măsură odihneşte neuronii.
25002. Bine-i să cunoaştem cât mai multe leacuri oferite de natură, însă mai bine e să procedăm în aşa
fel încât să nu fie nevoie să le folosim.
25003. O plăcere scârboasă închide fericirea.
25004. Moartea nu primeşte şpagă.
25005. Îngerul nu are umbră.
25006. Gândim numai când evantaiul minţii este desfăşurat.
25007. Prostul are de toate, mintea
îi lipseşte.
25008. Mai bine ar tăcea persoana care laudă ponegrind.
25009. Independenţa aduce linişte în toate cele ce sunt.
25010. În lista subsemnatului prietenii care sunt şi prietenii
duşmanilor mei ocupă ultimele locuri.
25011. De-am avea viteza luminii, destinaţia Nicăieri nu poate fi atinsă.
25012. Şi prostia evoluează.
25013. Prietenul veritabil şi dacă-i şters din listă tot prieten rămâne.
25014. Recomandare. Violentul
să pălmuiască un arici.
25015. Sinceritatea anulează un volum destul de mare al lipsei de
modestie.
25016. O vorbă daliană. Dacă
ai bani nu te cumpără nimeni.
25017. Două minciuni se pot contrazice până la epuizare.
25018. Mai rece decât matematica,
timpul nu are sentimente.
25019. În cuibar de chihlimbar, curgerea nu-i în zadar.
25020. Cataclism: Timpul să o
ia înapoi.
25021. Un POm liniştit nu tulbură viaţa nimănui.
25022. Săgeata invidiei se topeşte zburând.
25023. Fapta este importantă,
gândirea este şi mai şi.
25024. Timpul. Acest
invizibil care umple spaţiul.
25025. Un psihopat admirat este iremediabil pierdut.
25026. Diavolul nu are greşeli.
25027. Prietenul care suferă odată cu mine va fi invitat la ospăţul
bucuriei.
25028. Este nebun cine consideră că fericirea ţâşneşte din miezul unor
certuri.
25029. Măgarul nu-i mai deştept decât o oaie.
25030. Puterea şi înţelepciunea sunt poli diferiţi: se resping.
25031. Pendula leagănă pe timp de pace clipe senine.
25032. Cartea deschide mintea.
25033. Luăm în seamă o parte a corpului nostru abia când este cuprinsă
de durere.
25034. Dicolo de timp nici spaţiul nu ar exista.
25035. Ce îi spun unui eventual obraznic: Să nu ajungem în situaţia să te atingă flacăra gândului meu.
25036. Nu a făcut bine cine mi-a făcut rău.
25037. < Nu vreau să îmbătrânesc ! > . Atunci, care este
varianta ? Doamne fereşte !
25038. Zâmbetul nu rezolvă problema,
însă ne îndeamnă să o considerăm uşoară.
25039. Văicăreala umple aerul cu microbi.
25040. Să evităm confuzia: Una este să descriem ceea ce este rău, alta este să vorbim pe alţii de rău.
25041. Melcul nu poate purta catalige.
25042. Duşmanii mei au ajuns la o pretenţie modestă: vor să devin ca ei.
25043. Cine nu poate ajuta să încurajeze pe cei care pot.
25044. Semn că satul a dispărut:
ciutura fântânii nu mai ţine apă.
25045. Optimismul mobilizează fiinţa dacă răul a fost înlăturat.
25046. Moartea nu vorbeşte cu nimeni.
25047. Minciuna solicită imaginaţia,
adevărul nu.
25048. Practica nu ne omoară dacă ştim teoria.
25049. Ecoul ţine sunetului trena.
25050. Alăturea cu drumul sunt copacii.
25051. Cine ajunge în Rai nu mai poate face păcate.
25052. Stelele ar lua-o razna dacă libertatea nu ar fi limitată.
25053. Cum trece timpul nimeni nu mai trece.
25054. Imediat ce am învins urmează greul.
25055. Fără aer deasupra apa mării ar sta liniştită.
25056. O duşmănie care nu se topeşte provine din mintea unui om bolnav.
25057. Pacea şi războiul se află în opoziţie şi în conţinutul legilor.
25058. Boala care atinge omul sănătos are de lucru.
25059. Femeia face parte din şuvoiul cosmic al Creaţiei – ca fenomen
permanent.
25060. Nu se ştie nimic despre oamenii excepţionali care au existat până
să apară scrisul. Scrisul a fost
inventat de un analfabet.
25061. În prezent omenirea
numeşte roboţi nişte maşinării comandate care au în construcţie pârghii, arcuri, motoraşe, pompe, etc. Pasul următor: trebuie finalizată demonstraţia că
celula vie are propriul ,‚creier’’ ,
iar ,‚materia cu’ memorie’’ trebuie studiată intens.
25062. Necazul dezorientează;
un necaz uriaş îndreaptă omul către nicăieri.
25063. Noi, cele nouă
miliarde ale pământului, dăm, calitativ, şi în proporrţie, mai
puţine valori decât a dat Grecia Antică cu cele câteva sute de mii de oameni.
25064. Pentru
pământeni, < Punctul Înalt > , cum îl numea Ion Barbu, al măreţiei ferită de egoism, poate fi atins numai prin stăruinţă
dureroasă:
a) < Ci trăieşte, chinuieşte / Şi de toate pătimeşte / Ş-ai s-auzi cum iarba creşte. > - Mihai Eminescu
b) < Nu există decât o cale către măreţia umană: calea suferinţei. > - Albert Eistein
Opoziţia optimist – pesimist este, în profunzimea ei,
artificială.
25065. Fidelitatea fără iubire este un fruct rupt din inima Iadului.
25066. Odată cu timpul toate trec.
25067. Legea Universului:
trecerea clipei.
25068. Raza dispare la nivel de celulă.
25069. Natura oferă binele fără negocieri; unele dezlănţuiri au la origine greşelile omului.
25070. Două universuri disjuncte dar aflate în expansiune vor avea la un
anumit moment o parte comună; pentru
corpurile din aceea parte comună ori va apărea al treilea grup de legi cosmice, ori se va instala haosul.
25071. Căutăm o stare a perfecţiunii,
natura ni se oferă pentru studiu iar noi nu o luăm în seamă.
25072. Un eşec numit pur şi simplu se află pe scara valorilor cu o
treaptă mai sus decât un eşec lamentabil.
25073. Specialistul ( oricărui domeniu ) nu are tangenţă cu poezia.
25074. Numai un geniu poate elabora o teorie absurdă de un nivel
ameţitor de înalt.
25075. Acel ceva pe care nu îl înţelegem nu înseamnă că nu există.
25076. Încă nu se ştie de ce trebuie să ajungă o pasăre în mâna cuiva; cine ar avea curajul să împiedice
zborul.
25077. Amestecă miresmele vârtejul
unui trandafir.
25078. Privighetoarea sfinţeşte aerul cântând.
25079. La umbra dulce-a unui
crin un fluture adoarme.
25080. Doamna ghicea în cafea:
zâmbetul zaţului îi oferea preziceri.
25081. Copiii sunt florile din primăvara vieţii.
25082. Cel mai mare pericol pentru o societate e să-şi neglijeze
învăţământul.
25083. Poemul în proză nu are rimă,
însă e necesar să conţină câteva mijloace poetice, altfel nu mai este nici poem,
nici proză.
25084. Până în prezent nu s-a întâmplat altfel: autoritatea ori nu respectă adevărul, ori îl ocoleşte.
25085. Simţul umorului deţine în arhivă un exemplu uriaş: < E un câine foarte inteligent. Îi este milă de mine că primesc
atâtea scrisori; de asta încearcă
să-l muşte pe poştaş. > - Albert
Einstein
25086. Dacă am astâmpăra ( pentru cine doreşte ! ) cea mai zburdalnică
celulă umană, atunci intervenţia
discutabilă a avortului ar fi eliminată.
25087. O victorie oribilă:
când mi-aş învinge conştiinţa.
25088. Arta grădinăritului solicită foarte multă ştiinţă şi foarte multe
operaţii fine; că se vorbeşte despre
monotonia acestei îndeletniciri este o fumigenă.
25089. Oamenii de vârsta a patra care prestează o muncă de oricare tip
ajung ramoliţi, însă mai târziu.
25090. < Prietenia > bazată pe aprecieri cantitative, de tipul: < Cât îmi dai ,
atât îţi dau ! > ar trebui denumită altfel.
25091. Omul obişnuit cu probleme foarte complicate se poticneşte când
trebuie să rezolve una foarte simplă.
25092. < Linişte de dinaintea furtunii ! > s-a constatat a fi
reprezentată fie de acţiunea unui vânt slab,
fie încordarea unor sprâncene.
25093. Citind începem să înţelegem ce scheme folodesc autorii cărţilor.
25094. O posibilă nouă pistă pentru medicină pare fascinantă: există microbi care se mănâncă între
ei.
25095. Pornirea irepresibilă către actul artistic are mugure în sufletul
celui atins de aripa determinării.
25096. Rătăcirea poate atinge valori stihinice: Dacă Hitler nu ar fi fost învins, cei (ne)înzestraţi cu ochi albaştri s-ar fi îmbolnăvit de tot.
25097. Secretele care pătrund în actul educaţiei îl compromit
iremediabil.
25098. Trebuie pregătită o frână eficientă pentru cel care ameninţă.
25099. Întrebarea dă semnalul că autorul ei e interesat.
25100. Grabnica folosire a etichetelor nu este de folos; de exemplu, o poezie excepţională ( o capodoperă ) poate fi înţeleasă peste
câteva generaţii .
25101. O lege nouă rămâne neînţeleasă dacă nu produce suficient de multe
încurcături.
25102. Nu e nici un pericol că unele cărţi sunt proaste, până la urmă le ucide uitarea.
25103. Gravitaţia are putere numai asupra
materiei.
25104. Un grup nu poate produce o capodoperă. Ideea este a individului.
Mulţimea murdăreşte ideea, o spală
şi o vântură. Şi atât.
25105. Gustul foarte amar nu-l produce pelinul, ci dezamăgirea.
25106. Liniştea potoleşte neuronii tâvnoşi.
25107. Sufletul cinstit îndeamnă trupul spre făgaşul liniei drepte.
25108. Invidia produce un gust atât de amar cât dezamăgirea.
25109. Incompetentul cere ajutor neghiobilor încercând să ne biruie.
25110. Să-l iert pe cel ce m-a lovit şi atunci când ridică bâta pentru a
doua oară !
25111. Discriminare. Toţi
oamenii de zăpadă sunt albi.
25112. O inadvertenţă.
Prostul nu are inamici.
25113. Brânza-i pe bani, iar
banii nu-s mare brânză.
25114. Cerul devine albastru atunci când zâmbeşte.
25115. Este bine pentru cel ce are carte să o scoată din raftul bibliotecii şi să o citească.
25116. Casele părăsite nu mai au suflet.
25117. Suntem fericiţi în mijlocul prietenilor dacă nu le cerem nimic.
25118. Multe aşa zise dureri nu se ridică la înălţimea neputinţei impusă
de situaţii absurde.
25119. Dacă cel ce
consumă artă uită în acel moment că există, atunci prin simţuri i-a pătruns în
suflet mesajul: dintr-un loc anume vin toate , prin lumină se nasc şi se petrec
, iar această curgere fără ţintă nu are sfârşit . Nici desfacerea luminii
în culori nu are sfârşit ; trecerea noastră cu uriaşul val se măsoară în
clipe, bucuria participării are imagine în oglinda care nu se vede . O mie de
cuvinte nu valorează cât o tuşă care-şi ocupă locul potrivit în ansamblu .
Încântare , curgere şi sărbătoarea luminii.
25120. Pasiunea te lasă liber în închisoarea ei.
25121. Întotdeauna parazitul consumă tot ce are gazda mai valoros.
25122. Necesitatea care stă sub umbrela urgenţei produce convulsii.
25123. Viaţa – comoara unică vie;
dacă ar dispărea viaţa celelalte comori nu ar mai avea nici o valoare.
Variantă. Comorile pământului nu ar mai avea nici o valoare din momentul în
care ar dispărea viaţa.
25124. Tiparul iniţial exclude varianta veşniciei pentru celula vie, însă conţine algoritmul pentru eterna
perpetuare.
25125. Nici scriitorul de elită nu ar trebui să-l uite pe cel ce l-a
învăţat alfabetul.
25126. Cerul îşi desface aripile primăvara.
25127. Pierde timpul cine vorbeşte fără să spună nimic.
25128. Oricât de multe zgomote s-ar întâlni nu pot forma o melodie.
25129. Nu ar trebui să luăm apărarea omului care nu face nimic.
25130. Seva urcă şi în pomul fără fructe.
25131. Să-l rugăm pe cel ce a făptuit o greşeală să ne explice cum a
procedat.
25132. Ştim destul de multe,
însă ne sunt de folos puţine.
25133. Când simţim că avem dreptate,
fără să putem aduce dovezi, este
obligatoriu să ne abţinem.
25134. Legea care nu poate fi aplicată nu ar trebui anulată, pentru cei din viitor ar fi un
exemplu care nu trebuie urmat.
25135. Cine depune eforturi să pară ceea ce nu este ajunge în situaţia
că propriile calităţi sunt denaturate.
25136. Câţiva derbedei au vrut să ocupe locul din banca mea şi au
constatat că nu este tocmai confortabil şi
au plecat ( în prealabil am aşezat nişte pioneze şi ei nu le-au observat ! ).
25137. Speranţa scoate la iveală ceea ce se consideră că nu există.
25138. Insomnia nu garantează pentru minte, însă, fără potigneli , ţine ochii deschişi.
25139. Unii se retrag, alţii
bat în retragere.
25140. Cine îşi calculează răutăţile este viclean şi laş.
25141. Şi minciunile pot fi spuse în şoaptă.
25142. Porumbelul. Simbolul
păcii, de ajutor în războaie.
25143. O păpădie zice că vântul trece
risipindu-se.
25144. Clipa se scutură şi-mpodobeşte în
taină aripa oricărui zbor.
25145. Mai lin decât visul plutesc îngerii.
25146. Girafa are două perechi de catalige.
25147. Zăpada care cade este nouă.
25148. Ura macină sufletul emitentului până se tocesc pietrele.
25149. < Acum > este momentul,
< mâine > este posibil, <
poimâine > e ceaţă.
25150. Foarte mult au pierdut cei care m-au părăsit.
25151. Nelegiuitul care spurcă o fântână este la fel de vinovat cât cel
ce încalcă poruncile.
25152. Timpul nu este medic.
25153. Lumina şi clipa nu pot pătrunde dincolo de timp.
25154. Fără greşeli viaţa ar fi monotonă.
25155. Economisirea se face muncind.
25156. Cine vede fluturele zburând este grădinar, cine vede fluturele dansând este poet.
25157. Picătura şi clipa ajută timpul să treacă.
25158. Seva din capilare,
asemeni sângelui, călătoreşte.
25159. Mustăcioara grâului ascunde bobul o vreme.
25160. Macii iubesc lumina roşie.
25161. Începutul speranţei: ţurţurii devin lacrimi, zarea aşteaptă cocorii.
25162. Bine ar fi să ajungă în punctul înalt numai cel ce
a turnat temelie folosind granitul.
25163. Cetăţeanul are valoare până votează.
25164. Fulgul de zăpadă ştie să cadă.
25165. Mai întâi, frumuseţea
trebuie văzută.
25166. Imaginea falsă valorează cât masca din hârtie creponată pe timp
de ploaie.
25167. Boala ne aduce aminte că trebuie să considerăm sănătatea
inestimabilă.
25168. Dacă nu plecăm când trebuie este posibil să întârziem în altă
parte.
25169. Fericit cel ce are timp să citească propriile postări.
25170. Numai sarmalele înghesuite au gusturi excelente.
25171. Sinceritatea fără tact poate aduce întârzierea
adevărului, dar nu are puterea de
a-l ascunde.
25172. În picătură, se
reflectă perfect icosaedrul. ( Scheletul pentru Celula de Apă este icosaedrul).
25173. Dacă ne rugăm ca oamenii să ne facă fericiţi, ne rugăm degeaba.
25174. Şi pensionarii pot fi înlocuiţi.
25175. Numai cine-i nedus la biserică lasă treburile pentru ziua de
duminică.
25176. Nimeni nu ştie cât trebuie să ştie până când neştiinţa nu îi pune
o piedică.
25177. Încă nu se ştie dacă vânturica suportă vântul.
25178. Este de folos şi omului treaz să se trezească.
25179. Să fim buni, poate
vine şi fericirea.
25180. Cine nu aude ce se spune este surd.
25181. Un om normal îşi vede de treaba lui.
25182. Majoritatea clipelor nu sunt luate în seamă.
25183. Cel puţin din curiozitate:
este necesar să greşim.
25184. Cine-i în pas cu timpul se deplasează destul de uşor.
25185. Cine nu vede ce este în sufletul meu nu-i de vină sufletul, ci persoana care priveşte.
25186. Îngerul păzitor trimite cu aripa către sufletul omului câte o
adiere, aceea-i cea mai dulce
mângâiere.
25187. Este bine să iertăm de şapte ori mai mult decât greşim.
25188. Impulsul. Când
musculatura dictează.
25189. Să fim atât de buni încât să ne gândim şi la noi înşine.
25190. Vorba
optimistului: < Mă descurc ! >
( autor: Anastasia ).
25191. Sănătatea devine palidă fără
liniştea sufletului.
25192. Cine nu mă vede, nu
are spirit de observaţie.
25193. Un aliat ( întârziat ) este durerea.
25194. Când suntem tineri nu avem timp să apreciem viaţa, de ocupaţi ce
suntem.
25195. Dacă tinereţea nu a fost străbătută numai de vijelii, bătrâneţea va fi liniştită.
25196. Omului rău i-a trecut veninul mai sus de omuşor.
25197. Nefericirea te bagă-n boală.
25198. Vorba Părintelui nostru, Ţăranul Român: < Să trăim ! > .
25199. O minte mică poate fi recunoscută uşor: încape într-un bob de mac.
25200. Să zicem că primim aripi şi îndemnul să zburăm, dificil o să fie cu
supraponderabilitatea.
25201. Poate fi frământată cu zaharicale, pâinea stăinului e amară.
25202. Clipa ceasornicului este secunda.
25203. Frumos este să ne luăm de după gât cu binele.
25204. Creierul se încordează bazându-se pe neuroni, neavând muşchi.
25205. Cu raze de-mprumut străluce luna.
25206. Ordinea medicamentelor:
liniştea sufletului, speranţa, pastila . . .
25207. Este posibil să fim creatori şi atunci când făptuim ceea ce este
necesar.
25208. Morţii merită, cel
puţin, să fie lăsaţi în pace.
25209. Are şi prietenul viaţa lui şi , mai ales, greşelile
lui, totuşi, trebuie să răspundă la un salut.
25210. Când ai o vârstă un pic mai înaintată nu ar trebui să dispară
teama de a fi ridicol, deşi tentaţia
este vijelioasă.
25211. Cele mai înfierbântate valuri se potolesc lovind ţărmul, celelalte renunţă din larg.
25212. Un plan bine pus la punct este agreat numai dacă este posibil să
fie modificat.
25213. Agramatismul este mai periculos decât analfabetismul; analfabetul nu strică limba.
25214. Ţipătul aproapelui este foarte periculos: vibraţiile care se formează ne tulbură, mai întâi, sângele.
25215. O greşeală care se umflă în pene este nesimţită.
25216. Cine caută în gunoaie speră să găsească banii azvârliţi din
greşeală în tomberon.
25217. O lansare de carte reuşită epuizează toate exemplarele.
25218. Există lucrări care aşteaptă:
nu au nici început
25219. Starea naturală a omului sucit este să modifice oricare proiect.
25220. Plagiatul nu mai este la modă,
trebuie să apară altceva mai incitant.
25221. O mască reuşită spune totul despre cel care o poartă.
25222. Inteligenţa artificială ne sugerează ideea că un gând poate fi
expus în oricât de multe variante.
25223. Discriminare. Prostul
nu trebuie contrazis.
25224. Prietenie literară care să nu lase în urmă bănuieli nu a existat
şi nu va exista; şi scriitorii sunt
oameni.
25225. Mizeria-i nemuritoare:
şi cea mai nobilă celulă vie elimină deşeuri.
25226. Adeseori este confundată starea de extaz în faţa prostiei cu
optimismul.
25227. Pesimism. Omul este
aşezat permanent pe un butoi cu pulbere.
25228. Ipocrizie. Cei care au
otrăvit natura ne îndeamnă să trăim natural.
25229. Să te bucuri de necazul altuia este dizgraţios; bucuria aceasta trebuie ţinută în
interior.
25230. Comorile stau ascunse pentru a ne atrage atenţia.
25231. Să trăim clipa, însă
un pic de energie să păstrăm şi pentru mâine, cine ştie !
25232. Trecerea ne uzează, stagnarea
ne-ar desfiinţa.
25233. Mai am nişte defecte de înlăturat, însă nu mă grăbesc.
25234. Faţă de individ, fie şi genial, mulţimea are întâietate.
25235. Să ne bucurăm când
adversarul are dreptate şi să-i spunem aceasta în faţă; nimic nu-l dezarmează atât de mult.
25236. Un suflet chinuit lasă bucuria pe dinafară.
25237. Nu este bine să trăim de azi pe mâine, totuşi , asta facem şi
este varianta fericită.
25238. Misterul dezlegat a fost foarte slab.
25239. Umorul ne ajută să ne îndepărtăm un pic de momentul în care lumea
a luat-o razna.
25240. Spunem cele mai scurte propoziţii când ne este afectată vorbirea.
25241. Să ne cunoaştem pe noi înşine este destul de greu:
unele cotloane nu au fost luminate niciodată.
25242. Fericirea îşi etalează farmecele numai dacă este luată în seamă.
25243. Într-o propoziţie de elită nu mai încape nici un cuvânt.
25244. Sunt bosumflate cuvintele nefolosite.
25245. Nu este confortabil să ajungem sub nivel, nu suntem peşti.
25246. Plânge viţa de vie:
vine primăvara.
25247. Extratereştrii care nu postesc în zilele de miercuri şi vineri sunt păgâni.
25248. Să luăm numai ce este al nostru, însă unde să-l ducem.
25249. O părere definitivă spulberată ajunge de tot râsul.
25250. Aripile lipite sunt de frumuseţe: nu asigură un zbor înalt.
25251. Persoana care poartă mască doreşte să-şi acopere obrazul.
25252. Şi stăm ,
şi stăm , şi stăm şi nu ştim ce să
facem , apoi ne luăm inima în dinţi
şi stăm în continuare .
25253. Adaptabilitatea fără aportul inteligenţei !?
25254. Realitatea şi închipuirea.
Călăul politicos.
25255. Culmea absurdului. Te
plătesc, cu o condiţie: să nu
munceşti.
25256. În foarte multe cazuri statornicia este dictată de
imposibilitatea de a părăsi o anumită situaţie.
25257. Prostul ar fi de compătimit dacă nu ar face-o pe deşteptul.
25258. Prostia nu iese niciodată din condiţia ei.
25259. Casa părintească este spaţiul care a înregistrat ( într-un mod
misterios ) toate clipele copilăriei.
25260. O dezamăgire ne atenţionează că am desfiinţat poarta de la
intrare în împărăţia sufletului.
25261. Timp irosit. Am găsit
ceva ce nu am pierdut.
25262. Adversarii de plăcere sunt acele
persoane care nu te cunosc , nu ştiu
mai nimic despre tine sau ştiu câte ceva din presă ( sic ! ) şi , mai ales , din gura lumii , dar
manifestă cel mai fierbinte fanatism în a te face praf şi scot de la naftalină
întunecatele procedee ale celor mai întunecate momente istorice . Adversarii de plăcere nu ies la
lumină , ar cădea leşinaţi , te privesc din ceaţă şi văd prost . Au comportamentul viruşilor
periculoşi . Ar fi necesar un vaccin
şi împotriva lor, unul care să-i
facă vizibili.
25263. O discuţie < tare > este mai bună decât cea mai mică bătaie.
25264. Ne dăm seama de calitatea unui drum după ce am parcurs, cel puţin, mai mult decât jumătatea lui şi, de multe ori , după ce
l-am parcurs în întregime.
25265. Contează cum primim lumina din afară; contează câtă lumină producem.
25266. O umilă moleculă în mişcare face parte din cauza universalei
schimbări.
25267. Divergenţa nu-i specifică eternităţii.
25268. O casă părăsită ne ajută să ne imaginăm un suflet gol.
25269. Capodopera este de neclintit
odată ce a ocupat un soclu.
25270. Misterul rezolvat ajunge în Marele Nimic.
25271. O limbă dezacordată
trimite în eter propoziţii false.
25272. Este corect: arta
interesează, însă nici artistul nu
trebuie terfelit ( aşa cum o fi el ).
25273. Minunată-i şcoala care învaţă elevii cum să descopere.
25274. Când sintem tineri ştim aproape totul, mai târziu descoperim că ne-am înşelat.
25275. Aparenţele au salvat omenirea până în prezent; dincolo de ele se află fie Raiul, fie Iadul. Clipa
dictează.
25276. Nimeni nu-i mai ospitalier decât ispita.
25277. Misterul veritabil îşi etalează conţinutul; descifrarea lui începe în momentul în care suntem de acord că
este posibil să existe aşa ceva.
25278. Numai prin repetiţie o greşeală devine de elită; doar ştim cine-i mama învăţăturii.
25279. Cel ce se umflă în pene îşi măreşte golul interior.
25280. În regnul vegetal doar plantele carnivore sunt violente.
25281. Necesitatea solicită acţiune.
25282. Prima
lege a universului: Totul se mişcă.
25283. Este inutilă anexa care solicită explicaţii.
25284. Zâmbetul întinereşte dacă nu eşti prea bătrân.
25285. Seva asemeni sângelui,
însă inima nu are corespondent.
25286. Degeaba am închide minciuna într-o cuşcă : printr-un orificiu microscopic ar ieşi de acolo ; eficient ar fi să o legăm de stâlp , să o vadă lumea .
25287. Când bunăstarea ridică nasul omului
mai sus decât al girafei , nu este
girafa de vină .
25288. Pesimism. Ultimul fir
de nisip închide clepsidra şi se lasă o linişte mare prin care nu trece nici
rază de lună , nici rază de soare.
25289. Optimism. Prostul nu
se consideră niciodată învins.
25290. Influenţa ocupă o poziţie de
împotrivire faţă de imaginaţie ;
ideal ar fi să compatibilizeze .
25291. Cameleonul îi actorul absolut.
25292. Niciodată nu-i vinovat un mecanism ( al tehnologiei ).
25293. Dacă oasele nu sunt rupte,
odihna-i binevenită.
25294. Inteligenţa este dată prin gene; inteligenţa olarului cucutenian s-a desfăşurat prin intermediul
geometriei cu suport spaţial.
Închistritul ouălor a menţinut prin memoria colectivă povestea lutului trecut
prin foc şi culoare.
25295. < Noi nu avem nici timp,
nici loc . . . > a zis Eminescu. Fără cuvinte.
25296. Tristeţe. Să nu ai de
lucru.
25297. Vântul pasiunii suflă întotdeauna din spate.
25298. Zâmbetul grădinarului încurajează florile.
25299. Etapele vieţii se întrepătrund, însă consecutiv.
25300. Numai situaţiile absurde sunt normale într-o lume absurdă.
25301. Cuvintele nemăsurate fac să apară bănuiala că mintea-i în vacanţă.
25302. Puterea consideră spaţiul în care se află neîncăpător.
25303. Cel dintâi vampir al
omenirii este războiul.
25304. Efortul de a ocoli supărarea este mai mare decât eliminarea
câtorva lacrimi.
25305. Este greu să aflăm de ceea ce suntem în stare.
25306. Nimic nu riscă leneşul.
25307. Primim lumină zilnic; avem
datoria să o ducem în suflet.
25308. Trândavul poartă zilnic mai multe celule moarte decât omul normal.
25309. Linia dreaptă are un singur defect: este prea dreaptă.
25310. Bucuriile şi veselia sunt de aici, desfătarea se află dincolo de limită.
25311. Nişte cercetători au descoperit câteva boli care protejează
individul.
25312. Babele pot observa subtilități pe care moșii le trec cu vederea ( este
vorba de trovanţi).
25313. Aplauzele celor interesaţi sună a tablă ruginită.
25314. Starea finală a oricărei construcţii este nisipul; numai trovanţii rostuiesc acest
material într-o călătorie de sens invers.
25315. Bucuria fără sfârşit ar ucide;
acelaşi lucru ar face tristeţea fără sfârşit.
25316. Credința autentică nu caută să iasă în faţă nici să se
ascundă.
25317. Cel care bârfeşte nu ezită să folosească bâta când are ocazia.
25318. Visul este remediul pentru amărăciunea regretului.
25319. Greşeala schimbă direcţia.
25320. O memorie bună este ca un tezaur ( unul special: nu poate fi dus la păstrare).
25321. La cel fără obraz bunătatea din inimă nu ajunge la minte.
25322. Nişte cercetători au descoperit că este posibil să bem apă fără
să mobilizăm anumite riscuri.
25323. Când viaţa-i trăită, individul este actor; când viaţa este privită,
individul este spectator.
25324. Necazul este un eveniment serios, în rest putem glumi cât cuprinde.
25325. Am întâlnit oameni nefericiţi pe motiv că nu mai pot face păcate.
25326. Ghimpele tristeţii în suflet se înfige şi vibrează.
25327. Mai tot timpul a făcut exerciţii, pietrele aruncate sunt martorii.
25328. Omul bun nu doreşte să inspire tot aerul.
25329. Tastatura aşteptă să fie mânuită, cartea aşteaptă să fie deschisă.
25330. Unii rămân fără simţuri dacă nu sunt admiraţi.
25331. Folosirea adecvată a limbajului este o expresie a respectului și a
educației, nu doar a inteligenței;
metafora şi . . . pauza liniştită
dau în vileag un comportament elegant.
25332. Cine e cel mai tare nu poate fi desfăcut în bucăţele.
25333. O faptă bună ajută să descoperim frumuseţea altruismului.
25334. Nişte cercetători au descoperit trei situaţii când se ofileşte o
floare: a) i-a trecut vremea; b) este ruptă; c) a mirosit-o un om rău.
25335. Tristeţe infinită. Să
te naşti cu sănătatea ştirbită.
25336. Merită respect cel ce se luptă să nu ajungă sărac.
25337. Viaţa trece în câteva zile.
25338. Culmea eficienţei ar fi să interzicem
ceea ce nu există ( încă ) .
25339. Ura urmăreşte celula vie.
25340. Sufletul – un alt fel de materie – nu face riduri.
25341. Ceea ce este simplu observăm abia în momentul în care am
complicat situaţia.
25342. Ocupându-ne cu îndreptarea defectelor nu mai avem timp să
achiziţionăm altele.
25343. Pentru faptul că existăm ar fi excelent să şi trăim.
25344. Experienţa este prima treaptă la scara templului înţelepciunii.
25345. O carte înţepenită în raftul bibliotecii este inutilă.
25346. Un gând pe care îl considerăm original stă ascuns, undeva, în vreo carte.
25347. Ar trebui să fie supărat autorul cărţii care este lăudată fără să
fie citită.
25348. Ar trebui să se întâmple,
dacă nu s-o fi întâmplat, mai întâi
filmul, apoi cartea.
25349. Citind o carte bună te apucă tristeţea gândind că are sfârşit.
25350. Leneşul veritabil nu aleargă niciodată.
25351. Trebuie să-l primim şi să-l citim pe cel care vine.
25352. Când îşi face apariţia foamea se vinde şi pâinea rece.
25353. O simplă luminiţă nu sperie întunericul tunelului.
25354. Dacă a fost posibil înseamnă că am vrut.
25355. Pentru că totul e cu putinţă,
atunci ceea ce se întâmplă nu e de mirare.
25356. Pentru litera i foarte important este punctul; fără punct litera i nu are cap.
25357. Valoarea lucrurilor care pot fi procurate cu bani este mică.
25358. Optimistul consideră că rana adâncă şi inflamată este o simplă
zgârietură; pesimistul consideră că
zborul pufului de păpădie poate ucide un om.
25359. Vorbele sucite trădează pofta autorului de a ieşi în faţă.
25360. Regres. Mulţimea are
dreptate şi atrunci când greşeşte.
25361. Şi pomul
fără fructe respiră.
25362. Privighetoarea . Jumătate pasăre ,
jumătate cântec .
25363. Numărul duşmanilor sub acoperire este mai mic decât al
prietenilor sub acoperire .
25364. Nemernicul împiedică pe cel ce poate ajuta .
25365. Cine a găsit fără să caute nu a
pierdut timp , urmează .
25366. Se zice că de la un milion de euro încolo omul simte că e cineva . O fi !
eu
mă simt şi aşa .
25367. Ogorul casei mele produce bucatele
cele mai bune; problema e că nu mai
am vecini . ( Problema satului românesc ! )
25368. Cine ştie ce spune nu trebuie întrerupt.
25369. Săgeata oribilă are vârful ce imită o
ancoră.
25370. A transpune un proiect în fapt pot
foarte mulţi , pentru a visa sunt în
stare puţini ; visul este rădăcina
unui proiect puternic .
25371. Dacă
munca istovitoare a dat roade apare, lacrima de bucurie care sfinţeşte obrazul.
25372. Nu prea ştim
de unde vine, cum arată şi unde se
duce sufletul.
25373. Fericirea
care năbuieşte produce confuzie.
25374. Odată ce
a întunecat pământul cu văicăreala,
nemulţumitul tulbură şi cerul.
25375. Cât de
cât, bârfa potoleşte una din poftele
năpraznice ale lumii.
25376. În unele
cazuri schimbarea produce dispariţie.
25377. Şi
pământul vorbeşte, pe limba lui, însă mai mult rabdă şi tace.
25378. Cine-i
slab ţine tăria din scurt.
25379. Lucrarea
întreruptă aduce pierderi mai mari decât dacă nu era începută.
25380. Pasul
către necunoscut este făcut din curiozitate;
în sinea lui, necunoscutul nu are
magnet.
25381. Îndreptarea
greşelii este cea mai fierbinte urgenţă.
25382. Persoana
care nu-i privită a ocupat un loc nu tocmai confortabil.
25383. Dacă
ţipătul ar fi de leac mi-aş cumpăra un cimpoi.
25384. Tinereaţa
trece zâmbind.
25385. Suntem
îngrădiţi: dincolo de univers nu
putem ieşi.
25386. Cu o
singură picătură dulce nu este alungată sărăcia.
25387. La moment
potrivit darul este cu folos.
25388. Neînvinsă-i
puterea timpului.
25389. Îmbuibatul
risipeşte.
25390. Deloc
benefică vibraţia zvonului.
25391. Tăcerea-i
arma celui care ştie să vorbească.
25392. Vinovatul
trebuie lăsat de izbelişte în faţa
legii.
25393. Adeseori
norocul face din om neom.
25394. Linguşitorul
devine lingău din momentul în care începe să folosească limba.
25395. Omul beat
nu este prezent.
25396. Decât
compătimit, mai bine invidiat.
25397. Cearta
scoate la lumină cuvinte nefolosite de foarte mult timp, atât !
25398. Cele mai
potrivite vorbe foloseşte fapta.
25399. Darul întârziat
produce pagubă.
25400. Este
irecuperabil sclavul pasiunii.
25401. Aripile
nefolosite, cu timpul, devin o povară.
25402. Extremele
sunt pentru extremişti.
25403. Decât
supărat dintr-un fleac, mai bine
vesel la grămadă.
25404. Nimeni nu
s-a născut de mai multe ori.
25405. Îndestructibilă: capsula în care a intrat fanaticul.
25406. Timpul
nu-i la cheremul nostru.
25407. În tăcere
şuvoiul neliniştii găseşte zăgaz.
25408. Nu-s o
excepţie, vorbesc şi singur, însă nu mă ascult întotdeauna.
25409. Cei care
spun că războiul este necesar să ocupe de urgenţă linia întâi.
25410. Acela
care consideră că poate rezolva oricare problemă, acela să caute de urgenţă un medic.
25411. Temelia
susţine podiumul.
25412. Pe timpul
foametei populaţia nu are ce consuma,
în sărăcie nu are tot strictul necesar,
când există belşug are tot ce-i trebuie,
în sfârşit, stocarea surplusului
favorizează risipa.
25413. Perseverenţa
în a face greşeli arată calea care conduce către eşec.
25414. Înţeleptul
, fără mare efort, aduce în zona liniştii pe cel ce
doreşte cearta.
25415. Pământul
este darnic şi primitor.
25416. Să
apreciem semnul bun când < ni se arată > că cineva este om rău.
25417. Cu
ajutorul pământului apa se transformă în sevă.
25418. Liniştea
se risipeşte când încolţeşte speranţa.
25419. Fructele
coapte cad cu uşurinţă.
25420. Sufletul
formează cerul interior omului.
25421. Oboseala
că ai muncit în rânduială îi benefică,
lenea este un păcat.
25422. Numai
baia de cuvinte frumoase nu îndepărtează murdăria.
25423. Aceleaşi
cuvinte pot alcătui o minciună sau un adevăr, evident, contează
ordinea cum sunt folosite.
25424. Machiajul
benefic ar fi să ajute celulele vii,
nu să acopere celulele moarte.
25425. Nu prea
cred analfabetul care îmi citeşte în cafea.
25426. Până să
apară cuvântul a fost tăcerea.
25427. Lăsăm în
urma noastră multe neînţelesuri.
25428. Adversarul
trebuie înghesuit până la limita că mai poate respira, aer e pentru toată lumea.
25429. Gândul
care zboară pe furiş poate lovi unde nu trebuie.
25430. Perpetuum
mobile. Numai însoţit de speranţă
dorul consumă energia pe care o redă intactă.
25431. Frica
măreşte pericolul.
25432. Timpul. Cel ce se află pretutindeni.
25433. Trebuie
luat în considerare şi cel care se îndepărtează.
25434. Copilul nu
simte că vremea trece.
25435. Când
citim o carte sunt necesare mai multe pauze în care să gândim fără ajutor. Cititul manipulează.
25436. Morala
mai mult dictează şi mai puţin justifică.
25437. Visul mai
îngăduie somnul, coşmarul ne
zgâlţâie aşa de puternic încât ne trezim.
25438. Robinson
a rezistat câţiva ani pe o insulă pustie,
un bărbat al zilelor noastre ar da telefon imediat pentru a fi salvat. Acesta ar fi un motiv pentru care au
fost inventate telefoanele < impermeabile >.
25439. Vânzoleala, graba, războiul, şi altele, nu sunt propice creaţiei. Liniştea era absolută când a început
actul de creaţie primordial.
25440. Neputinţa. Să repetăm la nesfârşit ceea ce au
gândit alţii.
25441. Este
posibil să trăim destul de bine,
teoretic.
25442. Încerc să
fiu mai bun decât mine, cel de acum; mai bun decât altcineva nu îndrăznesc
să devin.
25443. S-a
născut bătrân tânărul care nu le ştie pe toate.
25444. Perfecţiunea
în arta guvernării este atât de îndepărtată,
nici imaginaţia nu o poate oferi ca model.
25445. Fără
educaţie nu am putea trăi, altfel am
deschide uşile unor locaţii periculoase.
25446. Omul
sucit are cmportament ilizibil: de
la o clipă la alta îşi schimbă ideile;
când termină bagajul propriu, fără
pic de ruşine, plagiază.
25447. Mare
necaz: poftele bătrânului sunt
tinereşti.
25448. Numai
sfârşitul evită viitorul.
25449. Duşmanul
trebuie monitorizat, altfel ar putea
face numai prostii.
25450. Cumpătarea
domoleşte poftele, risipa şi
exagerarea produc exaltare.
25451. Totă
viaţa e necesar să învăţăm să gândim.
25452. Caz
fericit. Eroarea corectează un
proiect greşit.
25453. Binele nu
apare de la sine, trebuie făcut.
25454. Oglinda
reflectă ceea ce vede.
25455. Mânia şi
frica devin palide când intervine stăpânirea de sine.
25456. Lauda
peste măsură devine ocară.
25457. Traiul
amar întrece puterea pelinului.
25458. Persoana
care se lasă pipăită doreşte altceva.
25459. Scriitorul
de geniu trece dincolo de stadiul că scrie corect.
25460. Pasiunea comparabilă
cu focul mocnit este benefică,
pasiunea comparabilă cu ditamai vâlvătaia consumă rapid persoana.
25461. Necesitatea
stăruie nelimitat.
25462. Jale. Când prostul are noroc.
25463. Gândul
proiectează, adică începe lucrarea.
25464. Pământul
este darnic atunci când oferă şi binevoitor atunci când primeşte.
25465. Nici o
armă nu are glasul plăcut.
25466. Învăţătura
poate fi: benefică, sterilă, toxică.
25467. Mulţumirea
de sine este a doua avere; cea
dintâi avere este sănătatea.
25468. Foametea sperie
pe oricine; persoana care a cunoscut
acest fenomen adună hrană în exces.
25469. Cine
vorbeşte mult nu are timp să asimileze învăţătură.
25470. Înţelepţii
cosideră că este necesar să învăţăm să fim tăcuţi.
25471. Un zvon
poate demola o cetate.
25472. O carte
frumoasă are interiorul strălucitor.
25473. Clipa ce
se adaugă scurtează viaţa.
25474. Sufletul
devine greu din cauza trupului.
25475. Lâncezeala
grăbeşte descompunerea.
25476. Invidia
este menţionată ca păcat în toate religiile lumii.
25477. Timpul ia
totul şi-l duce nicăieri.
25478. Geşelile
nerezolvate favorizează instalarea fricii.
25479. Sărac
este cel care nu se satură.
25480. Cel mai
blând judecător este omul faţă de el însuşi.
25481. O idee
înaltă solicită haine elegante.
25482. Gândul neexprimat
colindă numai în interiorul cutiei craniene,
gândul exprimt colindă universul întreg până când îşi găseşte locul.
25483. Pentru omul
sănătos nu există motiv să nu fie vesel.
25484. Grija
permanentă aduce sărăcie şi boală.
25485. Gândul
negru usucă mintea.
25486. Minciuna
care cedează este gogonată.
25487. Orizontul
nu este fix.
25488. O carte
bună, prin filele sale, oferă aripi cititorului.
25489. Proverb
modificat. Leneşul la toate zice: < Nu se poate ! >.
25490. Gura
lumii suflă în balonul nimicului.
25491. Cine nu
crede în ceea ce zideşte face să rezulte o şandrama.
25492. Apa râului transportă către mare
imagini din munţi.
25493. Tristeţe. Să viseze cineva că mănâncă.
25494. Reciprocitate. Dacă îmi dai, îţi dau şi eu.
25495. Să repete: cine a făcut bine şi a primit răul, poate se schimbă situaţia.
25496. Omul
sărac nu are boi.
25497. Mai bine
niciodată decât lucrare proastă.
25498. Diavol
bălan şi lapte negru nu s-a pomenit.
25499. Argumentele
întârzie decizia, însă nu o
influenţează.
25500. Cunoaşterea
oferă stabilitate prin economisirea timpului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu