Încercări pentru volumul patru ( 30001 – 30200)

 

Încercări pentru volumul patru ( 30001 – 30200)

*

 

 30001. Nimeni nu a leșinat citind.

30002. Când am chef să nu fac nimic, mă odihnesc.

30003. Prostul nu știe de ce e îmbufnat.

30004. Trebuie cercetat dacă există destul loc și la umbră.

30005. Niciun neuron nu poate exista pe cont propriu.

30006. Cele mai scumpe sunt serviciile ieftine.

30007. Cine nu gândește nu știe în ce abis locuiește.

30008. Dacă ne plictisește viața, veșnicia ne va epuiza.

30009. Mai rău decât să nu ai prieteni e să stea cu ochii pe tine toate televiziunile.

30010. Lacrimi fără durere varsă doar crocodilul.

30011. Durerea care înalță însoțește lacrima bucuriei.

30012. Dincolo de perfecțiune începe absurdul formei absolute.

30013. Universul este cea mai încăpătoare colivie.

30014. Frica face din umbră o fantomă.

30015. Fiecare frunză cade la un moment potrivit.

30016. Nu este posibil să găsim liniștea în zgomot, nici picătura căzută în ocean.

30017. Sângele primește lumină doar trecând prin inimă.

30018. Cuvântul bun se desface în lume precum sămânța în pământ fertil.

30019. Omul care se zbate să nu ajungă sărac trebuie apreciat.

30020. Trupul ascultă de suflet, dar de obicei prea târziu.

30021. Ironia să nu aibă țepii ariciului.

30022. Mintea obosește din cauza a ceea ce învățăm și nu e de folos.

30023. Pârghia activează punctul de sprijin.

30024. Greșeala repetată fără noimă devine păcat.

30025. Lauda e o plată ieftină.

30026. Rugăciunea care strigă mai tare decât șoapta nu-și găsește răspunsul.

30027. Inteligența artificială nu face minuni din orice material.

30028. Lumina nu vorbește: luminează – și atât.

30029. Oul ascunde sub coajă spirala către cerul unui început.

30030. Clipa-zăbavă reală ar fi ruina timpului.

30031. Clopotul fără limbă este mut.

30032. Cuvântul dur nerostit nu are putere.

30033. Miracolul tăcerii, sub cămaşa de ceaţă a  întâmplărilor, se destramă încet.

30034. Gravitația are putere doar asupra materiei.

30035. Lumina tăcerii topește cuvintele care nu trebuie spuse.

30036. Apa transpiră și se naște aburul.

30037. Izvorul imită sunetele privighetorii.

30038. Aripi de frumusețe au doar îngerii.

30039. Dacă deschidem, fereastra descoperim cine vine.

30040. Între două clipe nu încape nimic.

30041. Să adormi într-un suspin e o dulce prăbușire.

30042. Timpul e firul care cutreieră labirintul veșniciei.

 

30043. Copilul începe zborul, tânărul îl ridică în punctul cel mai înalt, iar bătrânul îngăduie aripilor să se odihnească.

30044. Ispita dansează foarte bine: onduleuri lascive – are magnet.

30045. Persoana care ne laudă mai mult decât oferă realitatea trebuie întrebată dacă i-am greșit cu ceva.

30046. Regina nopții ajută stelele să lumineze.

30047. Cântecul privighetorii nu leagănă creanga, ci timpul.

30048. Cine stă în păcat până la gât oricând se poate scufunda.

30049. Tăcerea ajută rostirea elegantă să prindă elan.

30050. Nefericitul cere, dacă mai poate.

30051. Decât vorba, în mai mare grabă se află gândul.

30052. Nefericirea poate fi neglijată dacă nu înțeapă.

30053. Minciuna oricât de bine ar fi de hrănită va muri de foame.

30054. Prostul se laudă cu ceea ce nu are.

30055. În fața banilor, mai ales, lacomul cedează.

30056. Nu este imposibil să învățăm să suportăm nefericirea.

30057. În pustiu nu a trăit nici un ticălos.

30058. Piedestalul pe cares-a urcat bucuria fără motiv este o grămadă de nisip.

30059. Fiind urmărit de o singură idee – inspirația ocolește omul bolnav .

30060. Învățătura: decât deloc, mai bine mai mult.

30061. Inima omului funcționează corect doar în ritmul universului.

30062. Tăcerea devine cântec doar când adie luna plină.

30063. Întunericul crește cu fiecare clipă de război.

30064. Pe timpul îmbrățișării galaxiilor motor unic este lumina.

30065. Lecaurile care se combat ajută boala.

30066. Cine suferă pentru ceea ce nu are este sărac.

30067. Necesitatea dictează.

30068. Tânărul nu simte când se desparte de copilărie; deja e târziu când bătrânul constată că nu mai este tânăr.

30069. Siguranța zilei de măine este virtuală.

30070. Ceața nu îndepărtează orizontul.

30071. Satisfacțiile bătrâneții sunt blânde.

30072. La mânie neuronii elimină aburi.

30073. O poveste incredibilă poate adormi și adulții.

30074. Natura nu are nicio componentă rușinoasă.

30075. Nicidecum, nu putem compara zvonul cu o adiere blândă.

30076. Ar fi mare încurcătura dacă doar o parte dintre oameni ar primi înapoi anii care au trecut.

30077. Frunzele uscate tresar doar dacă le vizitează vântul.

30078. Ideile nefolositoare nu ar trebui aruncate: cu un secol în urmă, scaunul cu rotile era catalogat drept idee năstrujnică.

30079. În labirint, dacă lipsește firul Ariadnei, cărarea bătătorită trebuie luată în considerare.

30080. Prietenul care se întoarce trebuie așezat în ultimul rând.

30081. Dacă ziua ar avea 30 de ore, ar fi necesar să dormim 10 ore.

30082. Timpul potrivit, nefiind para mălăiață, nu coboară din aer niciodată.

30083. Minciunile anemice apar când ne mințim singuri.

30084. Războiul este similar cu disjuncția, pacea e zona neutră, armonia deplină contopește toate principiile.

30085. În lumea simbolurilor, pârleazul e utilajul care ne ajută să trecem dincolo de părerile convenționale.

30086. Ceea ce știm trebuie spus, este posibil să fie ceva interesant.

30087. La sfârșitul zilei, regretul mărește densitatea întunericului.

30088. Ecuația cu ajutorul căreia să reușim devoalarea esenței sufletului nostru nu a fost elaborată.

30089. Pe la mijlocul vârstei a patra ajungem la concluzia că viața trebuie trăită; până atunci alergăm.

30090. Răbdarea timpului este constantă, altfel clipele s-ar tulbura foarte tare.

30091. Ironia dezvoltă gustul pentru lectură.

30092. Greșelile mici pot declanșa elaborarea unor soluții - surpriză; grșelile mari produc produc dureri de cap.

30093. Furtuna trece, aerul rămâne.

30094. Cerul nu ține ură, însă asta nu înseamnă că nu are memorie.

30095. A risipi timpul este o metaforă; mai direct, pentru această stare: nu facem mare lucru.

30096. O carte bună poate salva: o viață, o corabie prinsă în furtună, o socitate în derivă.

30097. Cu o lacrimă scrisă putem construi un roman.

30098. Timpul nu se ascunde, este absurd să-l căutăm.

30099. Calea cea bună trebuie parcursă; numai arătată, nu prea convinge.

30100. Ceea ce nu există nu poate fi combătut.

30101. Cel lipsit de înțelepciune, degeaba are cărți.

30102. Nu e păcat dacă îngăduim adversarilor să se facă de râs.

30103. Întunericul alungă umbra.

30104. Adversarii nu trebuie să știe cât știm.

30105. Nici Don Quijote nu și-a propus să oprească frunzele să cadă.

30106. Încrederea ar fi totală când medicii ar deveni nemuritori.

30107. Cerul nu se cumpără cu vorbe.

30108. Când nu mai vorbești, îți auzi sufletul; când nu mai cauți, găsești libertatea.

30109. Greșeala este asociată cu întunericul, dar există greșeli celebre făcute pe lumină.

30110. O mamă știe cu exactitate câți copii are.

30111. O vorbă ieftină te costă foarte scump.

30112. Pe la jumătatea începutului am parcurs mai mult de un sfert din lucrare.

30113. Cine gândește mai mult decât trebuie are mai puțin timp pentru activități practice.

30114. Deocamdată, citim trecutul doar cu ajutorul luminii.

30115. Curajul neînsoțit de răbdare nu convinge.

30116. Intenția greșită nu sfârșește într-o faptă bună.

30117. Încăpățânarea și perseverența nu au nimic în comun.

30118. Nici o durere nu e fără rost, sub greul ei blând
se naște un drum spre cer, și omul devine rug.

30119. Balast: lucrurile de care nu avem nevoie.

30120. Unele explozii în inimă sunt atât de grave încât sângele rămâne pe loc.

30121. Umbra nu e altceva decât chipul pe care lumina nu și-l mai poate privi.

30122. O viață pustie e mai goală decât pustiul nisipului.

30123. Prietenii buni se aseamănă.

30124. Raza unui zâmbet poate săgeta o inimă.

30125. Printre altele, matematica ne învață ce este limita.

30126. În lipsa cărților, imaginația ar deveni insignifiantă.

30127. De mare folos este să învățăm cum să învățăm și cum să gândim.

30128. Să facem ceea ce ne place; totuși, prostiile ar trenui evitate.

30129. S-ar instala dezastrul dacă o singură clipă nu și-ar trăi viața.

30130. A tăcea nu e slăbiciune, ci tăria de a asculta.

30131. Temelia încăpățânării este damful.

30132. Personalizarea este descoperirea prin care se lasă impresia că a șasea poruncă nu a fost încălcată.

30133. În întuneric se dezvoltă un nou simț, cel care înlocuiește văzul.

30134. Exemplele de oameni talentați lipsiți de geniu sunt numeroase, însă un geniu lipsit de oricare talent ar fi împotriva naturii.

30135. Versurile de calitate proastă, ca de altfel oricare propozție defectă, murdăresc cuvintele.

30136. Omul frumos nu are nici o șansă în fața omului bun.

30137. Cortina împarte scena în două; dincolo de scenă se întâmplă fenomene interesante.

30138. Cârcotașii susțin că Socrate nu a scris nici un rând din cauză că a fost cicălit; gândea plimbându-se prin Agora.

30139. Boala nu iubește viața; bolnavul trebuie să lupte.

30140. Numărul cărților publicate nu implică valoarea autorului; Socrate nu a lăsat urmașilor nici o carte.

30141. Într-adevăr, sănătatea este regina frumuseții.

30142. Haosul s-ar instala când tot ce există devine abur care se risipește repede.

30143. Obsesia epuizează neuronii gândirii; pasiunea îi menține în viață.

30144. O rimă elegantă nu salvează un vers slăbănog.

30145. Unii știu de unde va sări iepurele și se dau la o parte.

30146. Cel care se roagă în felul în care sugerează să fie aplaudat, trebuie excomunicat.

30147. Câmpul energetic al bărbatului chipeș este rece.

30148. Speranța ne conduce până în fața ușilor închise, dar numai răbdarea deschide una.

30149. Mulți își găsesc de lucru enervându-ne

30150. Există oameni care nu merită să fie puși la punct.

30151. Nu trebuie să ne gândim cum să stăm degeaba.

30152. Dintre persoanele care afirmă că „Divina Comedie” este o capodoperă, 90% nu au citit-o.

30153. Frica obligă adrenalina să tulbure sângele.

30154. Plăcerea de a bârfi devine sabie care străpunge emitentul.

30155. Sămânța: un ou foarte mic.

30156. Succesul înmoaie vigilența.

30157. Lacrima păstrează curbura cerului.

30158. Iertarea transformă sufletul; totuși, durerea nu dispare.

30159. Mai întâi, văzduhul vizitează celulele frunzei.

30160. Cerul inimii se luminează în tăcerea suferinței.

30161. Cenușa păstrează amprenta arderii.

30162. Prostul consumă nepermis de mult din energia universală.

30163. Cel care cere totul primește tăcerea.

30164. Cerul nu se mișcă din cauza rimelor frumoase.

30165. Mulți se roagă cu voce tare ca să se audă ei înșiși.

30166. Oricare copil consideră că lumea este doar a lui.

30167. Porcii se înțeleg, mai ales când ajung în noroi.

30168. Niciun cer nu e atât de adânc cât lacrima care nu se arată.

30169. Și gândul ne locuiește ca o rugăciune fără altar.

30170. Invidiosul nu poate afișa decât o figură de hârtie mototolită.

30171. Cine nu vede se uită în altă parte.

30172. Durata clipei asigură viteza constantă a timpului.

30173. În fierbințeala creșterii mugurii se desfoaie.

30174. Memoria reactivează fie lumina, fie întunericul trecutului.

30175. Doar lumina ridică vălul ce acoperă bucuria.

30176. Munții ne învață răbdarea.

30177. Părerile nebunlui sunt înțepenite.

30178. Norocul nu ține cont dacă ești sau nu sănătos.

30179. O greșeală tardivă se întâmplă dincolo de mijlocul vârstei a patra.

30180. Porcul nu afișează aere de superioritate.

30181. Numărul aplauzelor născute la comandă este mai mare decât al celor ce se ivesc spontan.

30182. Citind o carte , nu trebuie să intrăm în panică dacă parcurgem un pasaj care ne arată că în timpul scrierii autorul a moțăit; doar nu o să aibă această stare până la sfârșit.

30183. Scriem cu ușurință un principiu; dacă încercăm să-l respectăm, este mai greu.

30184. Cunoașterea dezvăluie și foarte multe noțiuni nefolositoare.

30185. Este o iluzie că putem zbura împotriva timpului; permanent timpul zboară pe deasupra.

30186. Ecoul multiplu este, de fapt, un sunet plimbat de niște unde.

30187. Banii rezolvă multe probleme, niciodată pe cele matematice.

30188. Semințele nu trebuie numărate; totuși, azvârlite la întâmplare înseamnă risipă.

30189. Și aburul pe care îl elimină putregaiul e toxic.

30190. Chiar și scrierile proaste solicită gândirea.

30191. Unghiul de vedere spațial poate examina un obiectiv până la foarte mici amănunte.

30192. Gramatica dictează limbajului.

30193. Conservatorul înrăit a trăit câteva revoluții.

30194. Până la urmă, plătim că am trăit.

30195. Înțelepciunea este asimilată greu din cauza științei, care scoate la lumină prea repede subiecte noi.

30196. Metafora îndepărtează subiectul pentru a fi studiat cu mai multă eficiență.

30197. Studiul dezvoltă gustul pentru a gândi.

30198. Labirintul întunericului este școala cunoașterii.

30199. Invidia coboară individul până la nivelul gleznelor.

30200. Doar un necredincios poate susține că diavolul nu există.