Semne ( 3 )
vineri, 31 decembrie 2010
23. Vorbe
23. Vorbe
Bate clipa prin ponoară
anii urcă sau coboară
bate clipa vremea-i lungă
însă tot n-o să ne-ajungă
bate sângele departe
numai clipa ne desparte
dintr-o vreme-n altă vreme
cu o rază să ne cheme
să ne ducă lin pe lângă
locul unde-a vrut să plângă
dorul dor înfipt în tine
cât mirosul în gherghine
clipe trec clipite vin
să te ducă lin pe lin
cu dulceaţă de povară
drumu-i lung duce la moară
când amaru-i din pelin
toate vin dintr-un suspin
toate vin dintr-un oftat
când amaru-i din păcat
dacă e un drum de sare
zici o vorbă de-mpăcare
de din foc de lemn uscat
lacrima s-a revărsat
fără vină din lumină
patru îngerii se închină
pentru tine pentru soarte
din aproape în departe
de din ape să te scape
din pământ tot înspre vânt
dar un vânt purtat de fluturi
de vedenii să te scuturi
numa-n iarbă să te fiarbă
fără fum de lemn iuţit
pe drumul fără sfârşit
îţi treci umbra chipului
pe drumul nisipului
flamura aripelor
la cumpăna clipelor.
decembrie 1985
de Grigore Rotaru
Delacamboru
duminică, 19 decembrie 2010
sâmbătă, 18 decembrie 2010
21. Către îngerul păzitor
Către îngerul păzitor
Dacă te pierd
pe cine mai îmbrac cu lumină
dacă te pierd
cine îmi luminează cuvintele .
17 august 1971
de Grigore Rotaru Delacamboru
vineri, 17 decembrie 2010
joi, 16 decembrie 2010
19. Trapez
luni, 13 decembrie 2010
18. Semne
duminică, 12 decembrie 2010
vineri, 10 decembrie 2010
14. Moara
Moara
Moară de vânt tot mai există
dar Rosinanta este tristă
în traistă nu-i deloc ovăz
(se tulbură un ochi în văz)
stăpânul zace morfelit
pe-o dungă dură de zenit
visează lupte cu temei
a biruit vreo şapte zmei
( mărunţişează carnea lor )
cheamă pe Sancho-n ajutor
dar scutieru-i rătăcit
pe-o insulă de hiacint
moara-i o umbră de stafie
nici pic de vânt nu mai adie.
15 august 1988
de Grigore Rotaru
Delacamboru
13. Celula de apă şi cele şase romburi înscrise în triunghiuri echilaterale
Celula de apă şi cele şase romburi înscrise în triunghiuri echilaterale
Construim un cerc a cărui circumferinţă trece prin milocul segmentelor de tipul lui AG sau DN din postarea 10. În triunghiurile echilaterale mai mari inscriem câte un romb mare, iar în romburile mari câte un romb mic ( asemenea cu rombul mare - cu diagonala mare cât a treia parte din diagonala mica a rombului mare).
joi, 9 decembrie 2010
12. În poiana din Valea Ulmetului – lângă Teiul Sfânt
În poiana din Valea Ulmetului – lângă Teiul Sfânt
Dispar satele străvechi din munţi !
de Grigore Rotaru Delacamboru
11. Despre plata haraciului - în nemărginire
Despre plata haraciului - în nemărginire
Era în ziua când plăteam
haraciu şarpelui – un semn
cu ochi albaştrii după geam
sau cu bătaie dură-n lemn
de se făcea adâncitură
cât o covată lunguiaţă
alunecuşul - vezi - te fură
din rege o să ajungi paiaţă
jucăm haraciul tot la zar
destinul nu-i o jucărie
nici cumpăna nu e-n zadar
sămânţă-nfiptă în felie
vom admira celule vii
( hrănite cu celule moarte )
de-acum a fi sau a nu fi
mai multe litere-ntr-o carte
umbrele mici de păpădie
horă-n coroana ta de rege
şi dacă-o fi atunci să fie
pentru haraci ne-om înţelege.
4 nov. 1981
de Grigore Rotaru
Delacamboru
duminică, 5 decembrie 2010
10. Celula de apă şi rombul Armoniei de Aur
Celula de apă şi rombul Armoniei de Aur
Construim două cercuri concentrice: unul cu raza de 2 - 4 cm , iar celălalt cu lungimea razei de două ori mai mare ( dimensiuni pentru o coala A4) . Împărţim circumferinţa cercului mic în şase arce congruente: AB = BC = CD = DE = EF = FA.
Poligonul ABCDEF este hexagon regulat ( are laturile congruente şi unghiurile congruente ) . Se demonstrează uşor că patrulaterele : ABDE, BCEF , ACDF sunt dreptunghiuri congruente.
Construim dreptele: AC şi DF , BD şi AE , CE şi BF; ele determină pe cercul mare punctele: G,H,I,J,K,L,M,N,P,R,T. Triunghiurile: AGH, BIJ, CKL, DMN, EPR, FST sunt triunghiuri echilaterale si congruente, fiecare fiind în opoziţie cu un triunghi din interiorul cercului mic:
triunghi AGH – opus – triunghi AEC; triunghi AGH – opus – triunghi AEC;
triunghi CKL – opus – triunghi TFS; etc. Se verifică prin calcul simplu:
d / f = 1,618 = Numărul de Aur , unde d este diagonala mare a rombului iar f este diagonala mică.
sâmbătă, 4 decembrie 2010
9. Fabulă ( 1 )
Fabulă ( 1 )
De un tren cu marfă rară
ce-a alunecat prin gară
nimeni nu-şi mai aminteşte
parcă a trecut prin deşte
a trecut şi dus a fost
parcă fără nici un rost
ca o umbră de mireasmă
trup de şarpe – o fantasmă
doar necaz la cotitură
urma trenului se fură
s-au ivit vreo şapte hoţi
au dat cu parfum la roţi
(de miros ca de povară
un damf de esenţă rară )
şi nisip grunjos pe şine
să-l înţepenească bine
şi-a rămas înţepenit
între munţii de argint
dihulat şi fără urmă
numai aburul mai scurmă
în văzduh pufăitură
nea mecanicul înjură
şi de-o fi la o adică
să scriem morala mică
să o trecem în revistă
( melodia asta-i tristă ):
nu găsim ce nu există
limba lunii n-are gură
însă hoţii fură fură.
3 decembrie 1985
de Grigore Rotaru
Delacamboru8. Diedru , triedru , unghi poliedru
Rezultatul intersecţiei a două plane este o dreaptă x;
sau: patru semiplane ( două câte două opuse)
au în comun o dreaptă. Mai putem spune că avem
un fascicul de două plane.
Planul alfa împarte spaţiul în două semispaţii.
Planele alfa şi beta împart spaţiul în patru diedre.
Prin unghiul plan corespunzător unui unghi diedru înţelegem unghiul format de două semidrepte, conţinute în cele două semiplane, perpendiculare pe muchia diedrului.
Unghiul plan corespunzător diedrului format de două semiplane perpendiculare are măsura de 900. Evident: două plane perpendiculare formează patru astfel de diedre; le notăm asemănător notării cadranelor la sistemul rectangular de axe în plan: diedrul I ... dreapta - sus şi în sens invers mişcării acelor de ceasornic.
Dacă planul delta nu este paralel nici cu alfa , nici cu beta - cele două plane din situaţia precedentă,atunci toate trei au un punct comun şi două câte două se intersectează după câte o dreaptă – notăm dreptele cu: x, y, z. Dacă planul este perpendicular pe dreapta x din situaţia anterioară, atunci cele trei plane sunt perpendiculare două câte două şi cele trei drepte de intersecţie formează un sistem rectangular în spaţiu.
Prin cele trei plane spaţiul este împărţit în opt părţi numite octanţi sau triedre.
Punctul de intersecţie al celor trei drepte devine originea spaţiului geometric şi prin prezenţa acestui punct pe fiecare dreaptă – acestea devin axe în acest sistem ortogonal creat; un punct din interiorul unui octant, sau aflat pe una din axe, este „guvernat “ de trei coordonate: abscisă , ordonată şi cotă. Pe fiecare axă se atribuie un sens de parcurgere: de la origine într-o parte semnul plus ( + ) şi de la origine în sens opus semnul minus ( – ).
Porţiunea din spaţiu determinată de un octant este un unghi solid sau spaţial; acest unghi spaţial fiind constituit prin participarea a trei plane se numeşte triedru şi pentru că planele sun perpendiculare două câte două se numeşte triedru tridreptunghic.
de Grigore Rotaru Delacamboru