Fabulă ( 1 )
De un tren cu marfă rară
ce-a alunecat prin gară
nimeni nu-şi mai aminteşte
parcă a trecut prin deşte
a trecut şi dus a fost
parcă fără nici un rost
ca o umbră de mireasmă
trup de şarpe – o fantasmă
doar necaz la cotitură
urma trenului se fură
s-au ivit vreo şapte hoţi
au dat cu parfum la roţi
(de miros ca de povară
un damf de esenţă rară )
şi nisip grunjos pe şine
să-l înţepenească bine
şi-a rămas înţepenit
între munţii de argint
dihulat şi fără urmă
numai aburul mai scurmă
în văzduh pufăitură
nea mecanicul înjură
şi de-o fi la o adică
să scriem morala mică
să o trecem în revistă
( melodia asta-i tristă ):
nu găsim ce nu există
limba lunii n-are gură
însă hoţii fură fură.
3 decembrie 1985
de Grigore Rotaru
Delacamboru
Multumesc mult!
RăspundețiȘtergereIti doresc o iarna usoara dar inainte de asta o saptamana frumoasa!
Salutari!