vineri, 31 decembrie 2010

24. Semne ( 3 )

Semne ( 3 )











23. Vorbe

23. Vorbe


Bate clipa prin ponoară

anii urcă sau coboară

bate clipa vremea-i lungă

însă tot n-o să ne-ajungă

bate sângele departe

numai clipa ne desparte

dintr-o vreme-n altă vreme

cu o rază să ne cheme

să ne ducă lin pe lângă

locul unde-a vrut să plângă

dorul dor înfipt în tine

cât mirosul în gherghine

clipe trec clipite vin

să te ducă lin pe lin

cu dulceaţă de povară

drumu-i lung duce la moară

când amaru-i din pelin

toate vin dintr-un suspin

toate vin dintr-un oftat

când amaru-i din păcat

dacă e un drum de sare

zici o vorbă de-mpăcare

de din foc de lemn uscat

lacrima s-a revărsat

fără vină din lumină

patru îngerii se închină

pentru tine pentru soarte

din aproape în departe

de din ape să te scape

din pământ tot înspre vânt

dar un vânt purtat de fluturi

de vedenii să te scuturi

numa-n iarbă să te fiarbă

fără fum de lemn iuţit

pe drumul fără sfârşit

îţi treci umbra chipului

pe drumul nisipului

flamura aripelor

la cumpăna clipelor.


decembrie 1985

de Grigore Rotaru

Delacamboru

duminică, 19 decembrie 2010

sâmbătă, 18 decembrie 2010

21. Către îngerul păzitor

Către îngerul păzitor


Dacă te pierd

pe cine mai îmbrac cu lumină

dacă te pierd

cine îmi luminează cuvintele .


17 august 1971

de Grigore Rotaru Delacamboru

joi, 16 decembrie 2010

19. Trapez

Trapez


Locuiesc în inima ta

de dimineaţă până târziu

numai când ninge

îţi deschid fereastra

şi privesc nesfârşita zăpodie

peste care treci

caleaşcă de abur chihlimbariu.



de Grigore Rotaru Delacamboru




Compozitie : Ay.

luni, 13 decembrie 2010

18. Semne

Semne




Autor photo: C. R. B.

La Rupestre – în Curbură – după ce găseşti aşa semne te doare capul !


De Grigore Rotaru Delacamboru


17. Vigilentul

Vigilentul







Autor photos: R. G.


Îşi duce casa … şi puiul !




de Grigore Rotaru Delacamboru



duminică, 12 decembrie 2010

16. Muchea Ulmetului

Muchea Ulmetului





Autor photos: R. G.

Dispar satele străvechi din munţi !


De Grigore Rotaru Delacamboru


15. De mirare

De mirare




Ce se întâmplă cu lumea aceasta !

Autor photo: R. G.

de Grigore Rotaru Delacamboru

vineri, 10 decembrie 2010

14. Moara

Moara


Moară de vânt tot mai există

dar Rosinanta este tristă

în traistă nu-i deloc ovăz

(se tulbură un ochi în văz)

stăpânul zace morfelit

pe-o dungă dură de zenit

visează lupte cu temei

a biruit vreo şapte zmei

( mărunţişează carnea lor )

cheamă pe Sancho-n ajutor

dar scutieru-i rătăcit

pe-o insulă de hiacint

moara-i o umbră de stafie

nici pic de vânt nu mai adie.


15 august 1988

de Grigore Rotaru

Delacamboru

13. Celula de apă şi cele şase romburi înscrise în triunghiuri echilaterale

Celula de apă şi cele şase romburi înscrise în triunghiuri echilaterale

Construim un cerc a cărui circumferinţă trece prin milocul segmentelor de tipul lui AG sau DN din postarea 10. În triunghiurile echilaterale mai mari inscriem câte un romb mare, iar în romburile mari câte un romb mic ( asemenea cu rombul mare - cu diagonala mare cât a treia parte din diagonala mica a rombului mare).





Imagine: R.G.

joi, 9 decembrie 2010

12. În poiana din Valea Ulmetului – lângă Teiul Sfânt

În poiana din Valea Ulmetului – lângă Teiul Sfânt



Autor photo: C.R.B.


Dispar satele străvechi din munţi !

de Grigore Rotaru Delacamboru

11. Despre plata haraciului - în nemărginire

Despre plata haraciului - în nemărginire


Era în ziua când plăteam

haraciu şarpelui – un semn

cu ochi albaştrii după geam

sau cu bătaie dură-n lemn


de se făcea adâncitură

cât o covată lunguiaţă

alunecuşul - vezi - te fură

din rege o să ajungi paiaţă


jucăm haraciul tot la zar

destinul nu-i o jucărie

nici cumpăna nu e-n zadar

sămânţă-nfiptă în felie


vom admira celule vii

( hrănite cu celule moarte )

de-acum a fi sau a nu fi

mai multe litere-ntr-o carte


umbrele mici de păpădie

horă-n coroana ta de rege

şi dacă-o fi atunci să fie

pentru haraci ne-om înţelege.


4 nov. 1981

de Grigore Rotaru

Delacamboru





Autor photo: R. G.

duminică, 5 decembrie 2010

10. Celula de apă şi rombul Armoniei de Aur

Celula de apă şi rombul Armoniei de Aur


Construim două cercuri concentrice: unul cu raza de 2 - 4 cm , iar celălalt cu lungimea razei de două ori mai mare ( dimensiuni pentru o coala A4) . Împărţim circumferinţa cercului mic în şase arce congruente: AB = BC = CD = DE = EF = FA.

Poligonul ABCDEF este hexagon regulat ( are laturile congruente şi unghiurile congruente ) . Se demonstrează uşor că patrulaterele : ABDE, BCEF , ACDF sunt dreptunghiuri congruente.

Construim dreptele: AC şi DF , BD şi AE , CE şi BF; ele determină pe cercul mare punctele: G,H,I,J,K,L,M,N,P,R,T. Triunghiurile: AGH, BIJ, CKL, DMN, EPR, FST sunt triunghiuri echilaterale si congruente, fiecare fiind în opoziţie cu un triunghi din interiorul cercului mic:

triunghi AGH – opus – triunghi AEC; triunghi AGH – opus – triunghi AEC;

triunghi CKL – opus – triunghi TFS; etc. Se verifică prin calcul simplu:

d / f = 1,618 = Numărul de Aur , unde d este diagonala mare a rombului iar f este diagonala mică.



( imaginea poate fi marita )

de Grigore Rotaru Delacamboru

sâmbătă, 4 decembrie 2010

9. Fabulă ( 1 )

Fabulă ( 1 )


De un tren cu marfă rară

ce-a alunecat prin gară

nimeni nu-şi mai aminteşte

parcă a trecut prin deşte

a trecut şi dus a fost

parcă fără nici un rost

ca o umbră de mireasmă

trup de şarpe – o fantasmă

doar necaz la cotitură

urma trenului se fură

s-au ivit vreo şapte hoţi

au dat cu parfum la roţi

(de miros ca de povară

un damf de esenţă rară )

şi nisip grunjos pe şine

să-l înţepenească bine

şi-a rămas înţepenit

între munţii de argint

dihulat şi fără urmă

numai aburul mai scurmă

în văzduh pufăitură

nea mecanicul înjură

şi de-o fi la o adică

să scriem morala mică

să o trecem în revistă

( melodia asta-i tristă ):

nu găsim ce nu există

limba lunii n-are gură

însă hoţii fură fură.


3 decembrie 1985

de Grigore Rotaru

Delacamboru





Autor photo: R. G.




8. Diedru , triedru , unghi poliedru

Diedru , triedru , unghi poliedru

Rezultatul intersecţiei a două plane este o dreaptă x;

sau: patru semiplane ( două câte două opuse)

au în comun o dreaptă. Mai putem spune că avem

un fascicul de două plane.



Două semiplane formează un unghi diedru,dreapta ce limitează aceste semiplane se numeşteoriginea diedrului sau muchia diedrului.

Planul alfa împarte spaţiul în două semispaţii.

Planele alfa şi beta împart spaţiul în patru diedre.

Prin unghiul plan corespunzător unui unghi diedru înţelegem unghiul format de două semidrepte, conţinute în cele două semiplane, perpendiculare pe muchia diedrului.

Unghiul plan corespunzător diedrului format de două semiplane perpendiculare are măsura de 900. Evident: două plane perpendiculare formează patru astfel de diedre; le notăm asemănător notării cadranelor la sistemul rectangular de axe în plan: diedrul I ... dreapta - sus şi în sens invers mişcării acelor de ceasornic.

Dacă planul delta nu este paralel nici cu alfa , nici cu beta - cele două plane din situaţia precedentă,atunci toate trei au un punct comun şi două câte două se intersectează după câte o dreaptă – notăm dreptele cu: x, y, z. Dacă planul este perpendicular pe dreapta x din situaţia anterioară, atunci cele trei plane sunt perpendiculare două câte două şi cele trei drepte de intersecţie formează un sistem rectangular în spaţiu.

Prin cele trei plane spaţiul este împărţit în opt părţi numite octanţi sau triedre.

Punctul de intersecţie al celor trei drepte devine originea spaţiului geometric şi prin prezenţa acestui punct pe fiecare dreaptă – acestea devin axe în acest sistem ortogonal creat; un punct din interiorul unui octant, sau aflat pe una din axe, este guvernat de trei coordonate: abscisă , ordonată şi cotă. Pe fiecare axă se atribuie un sens de parcurgere: de la origine într-o parte semnul plus ( + ) şi de la origine în sens opus semnul minus ( – ).

Porţiunea din spaţiu determinată de un octant este un unghi solid sau spaţial; acest unghi spaţial fiind constituit prin participarea a trei plane se numeşte triedru şi pentru că planele sun perpendiculare două câte două se numeşte triedru tridreptunghic.


de Grigore Rotaru Delacamboru