Ne grăbim
Valul aleargă spre ţărm să dispară
fluturele trece prin flacără - a sacrificiu
fulgul de nea cade la mine în palmă –
din dragoste
raza de soare intră-n celulă
sângele duce şi-aduce
precum apele precum vântul
călătorim încordaţi
siguri pe mişcările noastre
ne grăbim fără să luăm – aminte
că tânăra zeiţă a munţilor
scutură broboane de rouă pe ierburi.
14 aprilie 1972
de Grigore Rotaru Delacamboru
”călătorim încordaţi ”
RăspundețiȘtergere- nu este oare asta esența lumii?
Desigur – dar să nu neglijăm zeii!
RăspundețiȘtergere